153 matches
-
din Paris, la 12 iunie 1984, unde a fost cercetată de autoarea studiului. Un fascicul de 34 de file, cuprinzând, disparate, și o serie de fragmente din Mihail, Sotir, O noapte în bălți și Kir Nicola, a rămas ascuns și necercetat într-un Caiet cu note, amintiri, fragmente din povestiri din arhiva Muzeului Literaturii Române, fragmentele povestirilor fiind identificate de Constandina Brezu-Stoian. Cu pasiune, minuțiozitate și deplină competență, autoarea studiului a confruntat fragmentele, care au fost descoperite tardiv, cu scrierile ulterioare
Primul manuscris al lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7972_a_9297]
-
primul volum excepțional (Visuri în vuietul vremii) cuprinde următorul fragment: „În piața public-a simțirii noastre/ Răcnesc trompetele tembele./ Dar unde-s visurile-albaslre./ Rănite vechi violoncele/ Care cîntau în sufletele noastre?[...] Și-acum destul!/ De-aici se-ntinde Tărâmul țărilor necercetate,/ Terra incognita. Mari spații albe./ Pe harta sufletului meu din acest an/ Pe cel mai sudic promontoriu/ Stă ultimul tasmanian“ (Promontoriu) Se află aici concentrate cîteva dintre procedeele pe care se bazează poezia „philippină“. Deși fără frecvența și ingeniozitatea din
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
50 de ani ale lui D.Trost, scriitor născut la Brăila în 1916 și mort în 1966, în SUA? Cei 43 de ani petrecuți în România sunt așezați sub reflector, cei 18 din Ierusalim, Paris, din State au rămas aproape necercetați. Dar nici cei de la Brăila și de la București nu s-au bucurat de cercetări foarte atente. Așa că Michael Finkenthal ne amintește cum se apropie și se desparte de Michel Butor și Gherasim Luca, de Marx și de Freud, de cutare
Michael Finkenthal, de la Fundoianu și Șestov la Trost și Sesto Pals by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2600_a_3925]
-
lui Cazimir: Despre arta parodiei în literatura română, susținută în iunie 1955. Conducătorul științific al tezei, Ov. S. Crohmălniceanu, îi alcătuise următorul Referat: "Lucrarea Despre arta parodiei în literatura română este o lucrare cu totul remarcabilă. Ea atacă o temă necercetată și în general reușește, fără să facă exces de erudiție, să aducă totuși numeroase elemente noi de cercetare cu privire la începuturile artei parodistice în poezia și proza noastră. Valoroase sînt și încercările de delimitare estetică a artei parodistice, cît și propunerea
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
înfiripa ca un fractal raiul prea sfânt. Vecia părelnică Clipa fugară se furișează într-o părelnică floare mai mult imaginară dar cu mult mai vie într-un peisaj virtual precum copilăria în închipuire făcând nimicul să învie. Pășești pe cărarea necercetată și ți se pare că ai ajuns pe lumea cealaltă. Căderea clipelor e doar risipire și înstrăinare topindu-se ceara pe care s-au imprimat peceți princiare și toate se retrag în sine când făptura de aer se mistuie-nviforată. Și
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
mai fi și ei) referitor la cum rescrii istoria, adică nepărtinitor, fără patimă și eliberat de orice prejudecăți. Însă cercetarea Ťcuratăť și profesionistă a autorului, la fel ca în cazul altor cărți ale domniei sale, nu aduce nimic (esențial) nou, nedescoperit, necercetat sau nedezbătut. Este știut faptul, dar foarte puțin afirmat, că Lucian Boia, pe cît de strălucit este ca gînditor/analist și orator, pe atît de bun se arată în calitatea de compilator de informații. Distinsul profesor de la Universitatea din București
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7169_a_8494]
-
artistică, în general, și de limbaj, în particular. Dar indiferent unde ar putea fi plasat acest demers în ansamblul fenomenului european, în spațiul modernității și al contemporaneității artei românești el este absolut singular și deschide porțile unei problematici cu totul necercetate pînă acum. Iar dacă ar fi să facem și trimiteri istorice, de la Țuculescu încoace nici un temperament artistic nu s-a manifestat cu o asemnea forță, dar cu o forță căreia i se adaugă și o imensă candoare, fapt care împinge
Constantin Cerăceanu și "Premiile Margareta Sterian" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12167_a_13492]
-
citește, ca și cartea lui Filippos Filippou, cu sufletul la gură. În pofida sărăciei „evenimentelor” biografice, în carte sunt disecate toate resorturile intime ale mecanismului de creație a Alexandrinului. Ample pasaje din jurnalele, dar și din corespondența lui Kavafis (un aspect necercetat pînă acum), opiniile sale față de destinul uman, față de dragoste și de moarte, mărturiile culese de la personalități grecești și străine, dar și de la oameni simpli care l-au cunoscut pe Kavafis recompun biografia acestui artist al cuvîntului conștient de valoarea operei
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
memoriei prin redarea unui mai acut simț al timpului. Acest prezent care mereu ne scapă se dilată deodată în momentele luminoase care aruncă raze în cele mai neașteptate regiuni din lumea fără hotare a memoriei. Aceste momente ne dau intuiția necercetatei noastre bogății, lăsînd după ele nostalgia unui paradis pierdut, iar viața cea de toate zilele încearcă să ne convingă că uitarea este cumințenie." Dar pentru visători din familia spirituală a lui Cantacuzino sau Proust, paradisul nu e niciodată cu adevărat
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
corectă (Dicționar al presei literare românești (1790-1982). Argument de Ion Dodu Bălan, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 354), ziarul a apărut până la 30 iunie 1930, ceea ce înseamnă că în intervalul de opt luni (18 octombrie 1929-30 iunie 1930), necercetat de domnul Diaconu, Noica a mai putut publica încă foarte multe articole (de altfel, domnul Hangiu indică o altă cotă pentru acest ziar: P IV 8768, iar cota domnului Diaconu este P IV 8769). De asemenea, aș mai face sugestia
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
ziua cutremurului cu magnitudinea 9, urmat de un tsunami uriaș, pe coastele de la Pacific în dreptul localității Tohoku, în nord-estul Japoniei, aproximativ 330 de polițiști, îmbrăcați în costume și măști de protecție, vor căuta între dărâmături, într-o zonă până acum necercetată, pe o rază de zece kilometri, în jurul instalației nucleare, relatează . După catastrofa nucleară de la Fukushima Daiichi (numărul 1), autoritățile au evacuat populația care locuia pe o rază de 20 de kilometri în jurul acesteia, din cauza emisiilor radioactive. La 3 aprilie, poliția
Poliţia japoneză caută cadavre în jurul centralei Fukushima () [Corola-journal/Journalistic/60808_a_62133]
-
unei manualități debordante. Chipurile totemice, cioplite frust, dar în același timp urmând o linie fină a unui maxim randament artistic străvechi, ar putea să fie de oriunde, din Polinezia sau din America de Sud și, de ce nu, chiar de prin aceste locuri, necercetate încă! Mi-am adus aminte de cioplitorii unei păduri dintr-un poem fantastic, scris prin anii ’60 de A.E. Baconsky. Acei cioplitori, dintr-o țară stranie, care trebuie să fi fost leagănul umanității, s-au cioplit pe ei în
Scrierea idelor plastice by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5904_a_7229]
-
crezut că Sf. Gheorghe se află undeva la marginea țării, acolo unde începe celălalt tărîm, în punctul cel mai îndepărtat al unei hărți evadată și ea din scară. În această lume ireală, în această margine fictivă a unui pămînt încă necercetat, evident că oamenii se îmbracă altfel, mănîncă altfel, locuiesc în case diferite, cîntă alte cîntece, dansează după alte ritmuri și, mai ales, iar miracolul abia aici se desăvîrșește, vorbesc o altă limbă. II. Iar acum, puțin turism în chip de
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
straturile frazeologiei respectuos-didactice, ale truismelor pe cît de "admirative" pe atît de parazitare. E nevoie, o nevoie presantă, de-a împrospăta periodic abordarea critică a trecutului. Căci, în pofida impresiei, că "totul s-a spus" în legătură cu un creator, rămîn totdeauna piste necercetate, raporturi ori măcar nuanțe inedite în structura creației sale, pe care un analist înzestrat e capabil a le pune în valoare. Caracterul exhaustiv al unei cercetări n-ar putea fi decît o iluzie. E tocmai ceea ce ne demonstrează Lucian Raicu
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
arhivelor fostei Securități. „TIPOGRAFIC MAJUSCUL” este un spectacol impecabil. Impecabil scris, gîndit, construit, interpretat, un spectacol care a găsit tonul just pentru a povesti o oroare, o eroare din istoria comunismului. O parte dintr-un întreg odios al unui trecut necercetat, încă, nerezolvat moral și nu numai. Un spectacol tulburător. Care s-ar cuveni să dea de furcă prezentului, memoriei, istoriei recente, de după 1990. Un spectacol care nu dă verdicte, care nu judecă și care nu pune etichete. Poate că, și
Elevul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3058_a_4383]
-
de generos la prima vedere, este, în profunzimea lui, o încercare patetică de a salva pluridimensionalitatea unei lumi subminată de ignoranță și mereu amenințată de uitare. Acolo unde privirea încearcă să deslușească istorisiri, povești mărunte și bucurii simple, așteaptă, încă necercetate, principii, forme emblematice, reflexe ale unor existențe primordiale. Pentru că oricît ar părea de familiare personajele, bestiarul și întregul inventar al Georgetei Năpăruș, ele nu sînt nici consecința abilității mimetice , nici simplă recuzită în amenajări butaforice, și nici accente mai tari
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]
-
footnote Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte, cap. 224, în Filocalia..., vol. I, p. 277. footnote>. Referindu-se la numărul și felul ispitelor, scriitorul filocalic Evagrie Ponticul ne spune că dracii nu lasă nimic necercetat din cele ale noastre: nici șederea, nici culcarea, nici starea în picioare, nici cuvântul, nici mersul, nici privirea<footnote Evagrie Ponticul, op. cit., p. 83. footnote>. Toate le iscodesc și le cercetează, ca să ne despartă pe noi de Dumnezeu. Sfântul Maxim
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
sarcastic Airam. Poate că lucrurile s-au petrecut așa, dar împăratul de atunci nu a deslușit adevărata semnificație a acestei alianțe. - Se prea poate. Eu cred că aici se ascunde o taină pe care nu ar trebui să o lăsăm necercetată. Abatele ridică din umeri plictisit. - Și ce-am putea face? Femeile se priviră una pe alta, codindu-se parcă să spună ceva foarte important. - Ieri i-am auzit pe quinții lui Kasser discutând între ei. Spuneau să nu e normal
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
plasați franctirori să iasă din ascunzătoarea lor. Înaintând mereu, fără să se piardă din vedere unii pe ceilalți, era convins că vor avansa strângând cercul, cu prudență, răbdare și o perfectă coordonare, fără să lase în urmă nici un metru pătrat necercetat cu de-amănuntul. Totul părea prevăzut în mod meticulos, dar cu toată precizia lansării, un român, pe care ghinionul părea că-l urmărise cu o perseverență deosebită încă de la naștere, avu neșansa ca exact în locul unde trebuia să aterizeze să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
timbre, coloritul instru mental, modulațiile, savantele înfruntări între sunete vrăjmașe care se luptă între ele înainte de a se contopi, îmbrățișându-se. Voi n-ați cunoscut uimirile auzului și acele stranii accente care fac să răsune cele mai adânci și mai necercetate zone ale sufletului nostru!”. (H. Berlioz despre Simfonia IX-a) ,, Ascultând acest măreț final al simfoniei nu-ți dai seama de ce să te miri mai întâi: de bogăția fanteziei creatoare a lui Beethoven sau de forma desăvârșită, de măiestria uimitoare
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
un copil nerăbdător, tentat să sfâșie ambala jul cartonului de cofeturi, ca să vadă ce este ascuns înăuntru. Un demon al curiozității, țâșnit ca un djin din fumul închis într-o sticlă. O irepresibilă curiozitate, țâșnită dintr-un sentiment neclar și necercetat. Surâzând, Profesorul își oferă discipolului chipul impenetrabil, încă destins. Mulțumit încă. Dar, chiar în această clipă, Yvonne lasă în părăsire creionul mecanic și, cu o incredibilă iuțeală, înșfacă un plic nedesfăcut din pomieră și îl ghemuiește în pumnișorul strâns. Șoptindu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
stăpână la gurile Dunării, la Marea Neagră ! Atotputernică ! Profesorul își aude glasul vibrând de o emoție care îl rușinează. Și jena că își profanează gândurile, făcând demagogie de salon ! Și o irepresibilă dorință de a vorbi înainte, antrenat de acel sentiment necercetat și neplăcut ! Ca un pui de vulpe ascuns în sân, dincolo de cămașa cu guler tare... Dar bine, sunt convins că îmi vei răspunde, en ce qui concerne la politique, nu vedem și în țări europene și civilizate un pareil spectacle
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a fost și a rămas un trubadur, un risipitor de poezie proprie ori a colegilor, a cunoscuților, a celor ce l-au sensibilizat, dar și a poeziei folclorice. Gazetele timpului, din Moldova, dar poate și de aiurea, Îi găzduiesc Încă - necercetate și neidentificate - produsele nopților... Prezentându-ni-l pe Alexandru Malin Tăcu În ,,Călătorul profund”, Aurel Ștefanachi notează: ,,Fără să-mi asum un excurs critic asupra atât de proaspetei scrieri a lui Sandu Tăcu Malin, În comparație cu nu știu care poet, fiecare Își are
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
o paralelă între două opere literare implică de la bun început o lectură foarte atentă a acestora, lectură ce permite fixarea unor puncte comune în conținutul de idei, în aria modalităților de realizare artistică. Alternând sau sincronizând fapte știute și încă necercetate, ca într-o scurtă ,,excursie” în lumea ideilor, lărgim sfera cunoașterii, în general, a textului literar, în special. Propunem în cele ce urmează o posibilă paralelă între operele: Scrisoare mamei, de Nicolae Labiș și Amintiri din copilărie (fragmentul din manualul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
că istoricul evreu Josephus Flavius o rezumă în lucrarea sa Antichități iudaice. Solomon a scris o mie și cinci cărți de ode și cântări, precum și trei mii de pilde și proverbe. N-a trecut cu vederea și nu a lăsat necercetat nici un domeniu al naturii și, firesc, despre toate a vorbit în termeni filosofici, dovedind că și-a însușit știința însușirilor lor de căpătâi. Dumnezeu l-a învățat [pe Solomon] arta de a combate demonii și priceperea de a-i vindeca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]