144 matches
-
nu este bună. Gânduri și întrebări o copleșesc din nou : Oare de ce am decis să mă expun acestei operații când durerea ce mă bântuie de atâta amar de vreme nu era insuportabilă ? Oare am gândit bine la ce mă expun ?" Nechemat îi vine în minte Omul cu Umbrela, Justin, internat la spitalul de tineri cu probleme psihomotorii din Orașul din Alsacia unde locuiește. Îl întâlnise când urca liniștit panta colinei, în vreme ce ea cobora. Privirile lor s-au întâlnit, și-au adresat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mică. Dar iată, păpușa deschide asupra lui privirea a doi ochi mari, doi ochi prelungiți mult spre tâmple, de o nedefinită culoare de ocean care atrage spre adâncimile lui. Transpirația lui Victor devine rece când prin minte îi trece gândul nechemat : "La fel cu ochii necunoscutei..." Reușește, în fine, să murmure o întrebare banală : Cum te simți ? Foarte bine, nu mă doare nimic. Mi-e numai foame. Alerg... Ce să-ți aduc ? Nimic, mai stai cu mine, te rog. Masa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
două trenuri spre Nord și altele două spre Sud care trec în douăzeci și patru de ore pe această linie secundară. "Oare să trebuiască să aștept aici, singură, în frig, aproape douăsprezece ore ca să mă pot întoarce acolo de unde am venit ?" Întrebarea nechemată îi dă un fior de neliniște dar iată că ușa se deschide lăsând să intre, odată cu o rafală puternică de vânt, un bărbat, probabil cel care o ajutase să coboare din tren, căci alt picior de om nu văzuse în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
poate intuia și dorea această clipă unică ? Nu mai are nicio importanță. Degetele lungi și delicate mângâie deja pielea care devine din ce în ce mai fină pe măsură ce locul cald al feminității, care se crede alterată de ani și suferințe, se apropie. Un gând nechemat trece prin mintea Dorei : " Dacă nu ar fi întuneric, oare degetele de pianist ar mai continua mângâierile după ce ochii ar vedea rețeaua de cute și întinderile de piele marcate de vârstă ?" Nu fi stupidă, Dora ! Ce importanță are pielea, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
poate ghici după expresia chipului său că asta este soluția cea mai bună. "Camera de muzică" este o încăpere spațioasă, spoită în alb. Aproape jumătate din încăpere este ocupată de un pian negru, mare, cu coadă. "Degete de pianist..." Gândul nechemat, sau poate niciodată ieșit din mintea ei, de când degetele lui o mângâiase, ca nici unele până atunci, o tulbură, o tulbură nespus. Patul în care se odihnește probabil câteodată pianistul pare ascetic, dar în realitate este foarte confortabil. Dora simte povara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
spirit drag, acum toate s-au așezat la locurile lor...", intervine gândul transmis de Teodora. Dintr-o dată măsuța vibrează cu violență. În stânga ei, între degetele mâinii ei stângi și cele ale dreptei Teodorei intervine încă o prezență, o invizibilă prezență nechemată: Cine ești, spirite neliniștit ? Ești cumva Minodora ?", întreabă Teodora. Masa mai vibrează de câteva ori cu impetuozitate și Dora percepe, în stânga ei, vibrația răspunsului: "Nu, nu e Minodora. Sunt Mihai și am venit să îl întâlnesc pe Simion și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
spăimântos, nimic care să îi sugereze că moartea ar fi altceva decât sfârșitul unei vieți. Dimpotrivă a confirmat existența unei alte vieți, a acelei vieți a sufletelor în care se poate intra doar învingând Moartea. Doar prezența neliniștită a spiritului nechemat la masa dorului, a acelui Mihai ("Să fie vorba de Mihai Eminescu ?", se întreabă Dora ) a perturbat și probabil a scurtat întâlnirea lor "de familie". A tulburat-o mult gândul lui Simion că spiritul Isidorei, al mamei ei, nu dorește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
sufletească". Măi să fie, masele credule! Bani străini! Parcă cu bani românești n-ai putea duce de nas și niște inși chiar mai puțin purtați la biserică! Și cine, mă rog, va stabili dacă unul sau altul e chemat sau nechemat în viața publică? Maiorul Stavri? Colonelul Stoicescu? Stînd așa, în odăile dinspre grădină ale Vilei Katerina, vor citi listele funcționarilor publici și vor tăia cu creionul pe nechemați și pe trădători. Mai departe era și mai și, "curățirea presei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
lipitori, cu casca de plută pe creștet, cu minciogul caraghios și în și mai caraghioșii săi pantaloni coloniali, și nu s-a mai întors. Fiind vacanță, nimeni n-a observat imediat dispariția sa. Și cum cuvîntul dispariție a venit singur, nechemat și negîndit, plecarea după lipitori a lui Schmeltzer s-a încheiat cu dispariția sa. Pînă în toamnă a dispărut cu totul, n-avusese familie, stătea în gazdă chiar lîngă liceu, cîteva cărți în limbi străine, toate niște prostii despre alchimie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
partinic, așa cum e propriu comuniștilor, a acestei chestiuni. Subliniez, nu deplasarea menționată a generat lipsurile noastre - îmi este clar acest lucru -, dar, din cauza neexplicării la momentul oportun a unei misiuni în străinătate, s-au ațintit asupra noastră și acei ochi nechemați, dornici mai ales de senzații ieftine, întregul colectiv de la revistă devenind pentru ei, dintr-odată, un subiect asiduu de discuție, în care, așa cum se întâmplă, fabulosul a prisosit. Consider deci că lipsurilor noastre reale li s-au adăugat, din afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
orice altceva și, în acest timp, făcea un zgomot care de atunci mi-a rămas cuibărit în ureche și care se numește, mult prea blând, ghiorăit de mațe. Memoriei îi place să invoce lacune. Ceea ce rămâne întipărit își face apariția nechemat, cu mereu alte nume, iubește deghizările. De asemenea, amintirea oferă doar informații vagi și interpretabile în fel și chip. Sita ei are ochiuri când mari, când fine. Sentimente, firimituri de gânduri se strecoară literalmente prin ea. Dar oare ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de ajuns. Mereu eram lacom de mai mult. Foamea obișnuită, pe care o cunoaște toată lumea, putea fi potolită pentru câteva ore cu supă de varză cu morcovi, care se zgârcea la ochiurile de grăsime; pofta de iubire carnală, acest impuls nechemat, sâcâitor, imposibil de alungat, și care se reînnoia tot mereu, putea fi redusă la tăcere atunci când îți ieșea în cale prilejul ori, pentru un timp, cu iuțeală de mână; dar foamea mea de artă, nevoia de a-mi face o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
-și trupul zidit cu mare migală spre alte femei cărora le închina viața lui searbădă, cu acel "ceva" sălbatic în privirile languroase de cuceritor al fortărețelor medievale. Pe ea o sacrifica, pentru că i se cerea sacrificată. Îl revolta iubirea ei nechemată, nedorită și totuși uneori o striga... Nici el nu știa de ce o striga. Din obișnuință sau doar ca să o umilească. Ea era nepermis de sensibilă... O "victimă" sigură, „de care uneori mi-e milă”, gândea el. O credea prostă, chiar
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
s-o înmormânteze în ritul ei. Mormântul din grădina seraiului a rămas fără nume. Era o căldură grea, apăsătoare, ca o boală adâncă. Musa nu și-a văzut fiul decât trei zile mai târziu, când i l-a înfățișat doica, nechemată. De abia atunci și-a dat seama, cu ușoară surprindere, că încă nu știa cum o cheamă pe mama lui. Heringul îl vizitase în somn. Cu ochii lui ca de sticlă hol bați în întunericul unei ape înghețate. Ivan visase
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și veniră și băieții. Tanti Aglaia terminase de îngurgitat piciorul de pui, se învrednici să toarne în pâlnia gurii două pahare de rachiu, cel oferit inițial de către Ina părându-i-se prea puțin. Acum putea vota cu oricine. Se înregimentă nechemată, în rândul oaspeților și susținu partida de alto în cântecul deja pornit de : Mulți ani trăiască! în cinstea sărbătoriților. Cu brațele pline de flori, intrând vijelioși în casa încărcată de sărbătoare Mihăiță, Vișinel și Alex o căutară asiduu cu ochii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
să nu-și mai arunce ciorapii mototoliți sub pat, unde, probabil, se adunaseră atâtea gioarse, Încât dacă vreun musafir ar fi Îndrăznit din Întâmplare să-și bage nasul acolo, s-ar fi retras speriat. Noroc că În ultimul timp musafirii nechemați o ocoleau și, chiar dacă vreunul, din curiozitate sau din cine știe ce motiv, se rătăcea-n odaia ei, Mașa Îl așeza cât mai departe de canapea. Totuși, mirosul iute ce emana de-acolo Îi determina pe rarii ei vizitatori să tragă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ÎNĂUNTRU, N-AVEA NICI O GRABĂ. LEGILE TEMPORALE ȘI SPAȚIALE OBIȘNUITE NU AVEAU NICI UN SENS ÎN ACEST TĂRÎM AL SEMIOBSCURITĂȚII. NU SE AFLA NICĂIERI ȘI TOTUȘI ERA PRETUTINDENI. ERA LOCUL ÎN CARE PUTEA ÎNNEBUNI CEL MAI REPEDE, PENTRU CĂ TRUPUL CARE INTRA NECHEMAT ÎN EL SIMȚEA TIMPUL \ CEEA CE NU SE ÎNTÎMPLA ȘI CU SPAȚIUL RESPECTIV. DESCOPERISE CĂ O EXPUNERE DE ȘASE ORE ÎI GREVA ÎN MOD SERIOS SĂNĂTATEA MINTALĂ. INCURSIUNEA LUI ANTERIOARĂ DIN SEARA ACEEA, PRIN SCUTUL CLIN ASCUNZĂTOAREA LUI, DURASE DOUĂ ORE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
mi-ar face rèu, stèruind cu îndârjire în a privi înspre geamul acoperit în parte de trupul ei masiv, așteptând că trenul sè se punè în mișcare, sperând cè o datè cu pornirea trenului ea va dispèrea că un duh nechemat al acelor locuri, ascult, pândind orice zvon îndepèrtat de viațè, dar imobilitatea din jur, ceața perfidè de afarè, accentueazè parcè sentimentul de solitudine teribilè al zonei de liniște în care am staționat, Tu ești bèrbat! Ești frumos! Știai?! Nu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
rețeta» lui Nae, care punea în umbră ingredientele“, iar acest lucru era suficient de convingător pentru a face nesemnificative eventualele surse nemărturisite. În cei cincisprezece ani care au urmat, s-au pronunțat asupra chestiunii tot felul de voci: chemați și nechemați, avizați și urechiști, aplaudaci și vindicativi, simbriași de profesie sau de ocazie, aproape întreaga gamă a tipurilor care se pot întâlni pe piața cuvântului scris în România. Doar câteva dintre aceste intervenții au o relevanță pentru dezbaterea problemei plagiatului la
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cât să-l aud spunând că ne vedem În pauză și să-l simt apucându-mă fugar de talie. Acum că Îmi aminteam, fusese drăguț. Dar nici pe departe la fel de drăguț ca băiatul cu ochi verzi, spuse o voce firavă, nechemată, din mintea mea. Termină, mi-am impus, dar vocea debita În continuare, obligându-mă să rememorez unica noastră Întâlnire iar și iar, făcându-mă să cred că fusese un moment atât de Însemnat al vieții mele. Și oricât de absurd
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
de vară... Deschise ușa, și doamna Mușat, stând în picioare de partea cealaltă a mesei, își înălță privirea, c-o undă de mânie neliniștită în ochi. Rareș? Ce-i cu tine aici? Doar știi că n-ai voie în cancelarie nechemat! Dar Rareș lăsase în urma lui ușa deschisă și înainta încet spre masă. Doamna Mușat deja aproape că începuse să strige: Rareș! N-ai voie! Te avertizez, nu mai face niciun pas! Doamna Mușat nu mai era ca pe estradă, în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
momentul cu o indiferență voită. Mai avea vreun rost să se mire? Acum începeau, tot mai mult, să se limpezească apele în legătură cu modul în care domnișoara Olga își împărțea grațiile. Iată, încă o confirmare! Își spuse în sinea sa. Vorbe nechemate care se voiau rostite erau încărcate de mâhnirile naivității sale. Casandrele aveau material din belșug pentru buletinele lor de știri... Alex împrumută pentru un moment, fizionomia unui om încercat de milă pentru bietul tânăr. Dar, dată fiind situația mai mult
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
intenționezi să-i ceri mâna? - Nu, n-am ajuns până acolo, deși am lăsat să se înțeleagă că doresc acest lucru. - Și atunci de unde știi că ar putea veni un refuz din partea ei? - Nu știu, incertitudinea zboară ca o pasăre nechemată în preajma mea. - Mai lasă bănuielile acolo, pe șantierul tău, îngroapă-le într-o fundație de bloc și spune-i fetei că ești hotărât să o ceri de soție. Înainte de a întreprinde alte demersuri, ca să nu fii mereu dincolo de ușă, trebuie
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
cel rău, uiți repede că alții nu pot suporta această iarbă a dracului. Cred că am să mă las de beleaua asta. Am mai încercat de câteva ori, că nu e greu, dar nu ține mult și vine singură înapoi nechemată. Ce să-i faci, o cere sângele... - Am mai auzit povestea asta de cel puțin o sută de ori, maistre Pricop. Cu ce treburi pe la mine? - A venit un delegat de la centru; vrea să vorbească cu dumneavoastră. Mi-a suflat
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
dramă, pierderea unei persoane dragi, simțim că timpul a uitat să mai curgă. În fața unui dezastru, ziua nu se mai termină. Și acel ,,prezent” reînvie adesea, când îl chemăm ori fără dorință, vine în mintea noastră ca un oaspete nedorit, nechemat. Fericiți sau nu, depindem de timp, nimeni nu trăiește în afara lui. Timpul curge prin venele noastre, prin sânge. Latinul Horațiu a spus ,,Carpe diem!” Se putea un sfat mai bun? Dacă învățatul ne îndemna atunci să ne bucurăm de prezent
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]