337 matches
-
agonică obișnuită în acest mediu în care școlile cunosc nu atât coexistența, cât competiția: faptul de a trăi ca platonician, cinic, stoic sau epicurian implică și alte interese decât cele ale simplelor practici teoretice... Proxenet, hoț, bețivan, mâncău, afemeiat, venetic, necioplit, oportunist, obscen, dezmățat, suferind de tulburări de caracter: cam multe defecte pentru un singur om! Prea multe pentru ca toate să se dezvolte într-un singur corp cunoscut ca fragil, debil și bolnăvicios... Departe de așternuturile moi garnisite cu femei, de
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
băieții și cei săraci. Grația și voința lor umilă de a se conforma unui ideal străvechi și drept erau cele care le făceau să fie acceptate din nou în lume ca reprezentante de frunte. Căci ce așteptau băieții aceia puțin neciopliți, dar cinstiți și plini de atenție, dacă nu momentul de a iubi o femeie? Așteptarea lor ținea cât toată adolescența - în ciuda câtorva excepții, care erau o vină minunată -, dar ei știau să aștepte cu o răbdare bărbătească, iar când le
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
literară conține în natura ei germenii parodiei, la fiecare autor manifestându-se, sub o formă sau alta, tendința ridiculizării celorlalți. Prima mențiune cunoscută asupra parodiei o leagă de comedie, însă nu prin scontatul efect umoristic, ci prin "imitația unor oameni neciopliți". "Homer, bunăoară, închipuie pe oameni mai buni (proces de idealizare, s.n.), Cleofon așa cum sunt (respectă uzanțele realismului, s.n.), Hegemon Thasianul, născocitorul parodiilor, și Nicohares, autorul Deiliadei, mai răi (aplecarea spre caricatură, s.n.) (...). Prin aceasta se și desparte de altminteri tragedia
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
fiind reperul însuși, Homer 101: "Aceasta (poezia, aici cu sensul de creație literară, n.n.) s-a împărțit după caracterele individuale ale poeților, firile serioase înclinând să imite isprăvile alese și faptele celor aleși, iar cele de rând pe ale oamenilor neciopliți: gata să compună din capul locului stihuri de dojană, precum ceilalți cântări și laude. De vreo operă din acestea mușcătoare, a unui poet dinainte de Homer, nu se pomenește, măcar că poeți trebuie să fi existat mulți. De la Homer încoace însă nu
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
astfel compuse (s.n.). În felul acesta, dintre cei vechi, unii ajungeau autori de poeme eroice, alții de poeme satirice"102. Dacă, referindu-se la subiectul comic al parodiilor unui Hegemon Thasianul sau Nicohares, Aristotel făcuse legătura cu "imitația unor oameni neciopliți", în ceea ce-l privește pe Homer, considerat de unii autorul primelor parodii, Batrahomiomahia și Margites, precizările sunt încă și mai aplicate. Ele vizează conținutul, proceedele, manierismul scriiturii homerice. Dintre toate, reține atenția iambul, care slujește, iată, cu precădere trimiterilor înțepătoare
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ale investigației noastre. 163 Ion Rotaru, O istorie a literaturii române, vol. III, București, Editura Minerva, 1987, p. 416. 164 Vezi Ștefan Badea, Semnificația numelor proprii eminesciene, Editura Albatros, București, 1990. 165 "Țăranul Creangă nu este însă deloc un talent necioplit cum credea Negruzzi și niciun "autor poporal" cum l-a numit Titu Maiorescu. El este un talent rafinat, un mare artist". (Tudor Vianu, Istoria literaturii române moderne 1944). 166 Ioana Pârvulescu, Alfabetul doamnelor. De la Doamna B. la Doamna T., Editura
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
iar tandra manieră autoironică e o formă a duioșiei: „La gura sobei albe ți-ar fi plăcut să stai/ în casa de făină, în casa de mălai,/ și-n soba de gutuie, cu mâinile smerite,/ să șovăi să azvârli icoane necioplite”. Ca „mădular” al gintei horațiene, autorul versurilor din Mașinării romantice (1973) se înrudește cu Al. Andrițoiu și cu Ion Horea, dar și cu ceva din Leonid Dimov (cu acea parte preluată din Ion Barbu, „balcanicul”) în poemul Un stârv, ingenioasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
11, ar fi fost un popor barbar, loial unui sistem tribal și încăpățînat în a-și păstra credință catolică, respingînd în mod de neînțeles practicile evident superioare ale religiei protestante. "După credință sînt cu toții papistași, dar cei mai multi par atît de neciopliți și de lipsiți de judecată, încît i-ai putea crede mai degrabă atei sau pagini". În această perioda cele mai importante publicații din Anglia nu scăpau nici o ocazie de a-i trata pe irlandezi că pe o rasă inferioară, un
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
sexual. Dar cea mai puternică aprindere se produce la atingerea sexului lui; dacă vrei să te joci cu focul, încearcă... Din momentul în care întâlnirea cu un bărbat se genitalizează, comportamentul lui se poate schimba radical: din drăguț poate deveni necioplit, din moale poate deveni dur, din inteligent poate deveni irațional. Dar cum rămâne cu fitilul ei? Unii băieți spun că dacă o săruți pe gât sau după ureche, fata se excită atât de tare, încât va dori neapărat să se
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
martie 1945, zi neagră pentru ce va urma în România vândută rușilor bolșevici de către mai marii de la București. Deci, publicarea integrală a acestei legi extrem de opresive s-a făcut în Monitorul Oficial nr.74/30 martie 1945. Datorită ei, orice necioplit cu trei-patru clase primare ce ajunsese șef pe seama carnetului de partid comunist, putea schimba directori, ingineri, maiștri, ș.a.m.d. fără să dea socoteală nimănui. În spiritul și litera acestui act normativ, prefectul de atunci al județului Tutova, C. Borzași
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vestitoare de biruință; și, în sfârșit, în zadar un actor s-ar sui pe șenă ca să ne înfățișeze veacurile trecute, pătimile și virtuțile, ca să ne învețe sau să ne pricinuiască petrecerea, dacă mișcările sale cele stîngace, dacă glasul său cel necioplit și neimitator și dacă musculația obrazului său nu se vor potrivi cu persoana ce ne arată. Aceste povățuiri și deprinderi se învață cu desăvîrșire numai prin declamație și prin urmare această învățătură este de trebuință la toată treapta de cetățean
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
a lor norocire și au scăpat de multe primejdii numai prin a lor frumoasă înfățișare și rostire! Și iar la cîți bărbați destoinici și învățați le-au fost pricină de neizbutire și chiar de nenorocire numai a lor rece și necioplită manieră de înfățișare și rostire! Această însușire este înnăscută în om mai mult și mai puțin ca și cîntarea, ca și elocvența, ca și poezia, și un declamator povățuit numai de pornirea sa cea firească poate să treacă înaintea unui
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
ei, trebuie s’o facem În continuare, reamintindu ne de vremea prunciei speciei când eram veșnic cu ochii’n patru. Și să nu ne fie rușine de noi, câinele fiind - vorba lui Moti - barometrul civilizației noastre: cu cât suntem mai neciopliți, cu atâta sunt mai mulți. Așa aplicăm - fără să ne Încărcăm conștiința - un principiu ce nu trebuie demonstrat: cea mai bună soluție e aceea naturală, care vine și se reglează de la sine. E eficientă, de neclintit și ne scutește de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de la birou tunând și înjurând, ci, dimpotrivă, zâmbitor, mulțumindu-i că muncea pentru el ca un robot și duminicile. Când s-a trezit din leșin, secretara s-a gândit la ce putea fi mai rău: că picase Guvernul sau că necioplitul de Șapcă făcuse și el ce făcea toată lumea, un cancer, și că asta îl sensibilizase brusc. Cui să-i telefoneze Otilia ca să-i povestească evenimentul, dacă nu soțului? În clipa în care colega de serviciu i-a zis domnului Coteț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
rapidă la fete și a lipsei calităților de curtezan la Mihai. ,,Natural - scrie el - că cele mai multe din fetele invitate la palat erau virgine și cu flirturile lor mult mai în vârstă decât M. V. (Marele Voievod - n.n.) care în plus era necioplit, greoi, stângaci, dansa prost și nu știa să le vorbească ca craii mai versați în arta curtării fetișcanelor”. În realitate, Mihai deși ,,stângaci”, ca orice tânăr complexat în prezența femeilor, era ,,ocupat” cu Yvonica, celelalte fete neprezentând interes pentru el
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
țărilor, scrisă pe la jumătatea secolului al XV-lea : englezii sunt „cruzi și sângeroși”, dar și negustori hrăpăreți, elvețienii sunt „oameni cruzi și grosolani”, scandinavii și polonezii sunt „oameni aprigi și apucați”, sicilienii „Își păzesc nevestele cu multă strășnicie”, napolitanii sunt „neciopliți și grosolani și răi catolici și mari păcătoși”, castilienii sunt „oameni iuți la mânie, prost Îmbrăcați și Încălțați, locuiesc ca vai de lume și-s răi catolici” etc. <endnote id="(41, I, p. 74)"/>. Într-o Scurtă descriere a neamurilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sfîrșitul acestei aventuri, căci vasul nostru se Întorcea la Valparaíso. ESTA VEZ, FRACASO De data asta, dezastru Acum Îl văd limpede pe căpitanul beat, ca toți ofițerii lui, și pe proprietarul vasului acostat, cu mustața lui mare, cu gesturile lor necioplite, consecințe ale vinului prost. Și rîsetele lor zgomotoase cînd Își povesteau odiseea noastră. „Auzi, ăștia sînt tigri, acum sigur sînt pe vasul tău, o să-i descoperi cînd ieși În larg.“ Căpitanul probabil că lăsase să-i scape această propoziție, sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
r) suflet. Franța? Ei bine, francezilor n-ai ce s) le faci, sunt atât de fermec)tori, atât de antipatici. Franța este o societate deschis) pentru cei care doresc s) devin) francezi. Americanii? O amestec)tur) ciudat). Oameni cumsecade, Ins) neciopliți și necizelați - nu pot fi comparați cu cele mai bune produse ale culturii engleze. Bem ceai - ceai englezesc, cu lapte. Pe țocul fiec)rei uși din apartamentul meu se afl) o mezuz)*. Prin grilajul ferestrelor vedem Muntele Sion și parapetele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Este posibil s)-i conving) pe polonezi s) se reîntoarc) și s) le fac) treaba. La Geneva, domnul Kissinger a Înlesnit niște discuții particulare Între Andrei Gromîko și israelieni. Era În decembrie 1973. Gromîko, deși În public pare ursuz, acru, necioplit și inflexibil, știe și cum s) treac) la extremă cealalt). Resping)torul Gromîko s-a adresat mieros ministrului de Externe Abba Eban, ca un vechi coleg. La câte minunate evenimente au fost ei p)rtași! Se mai certaser), da, disputele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
grup generalizate asupra fiecărui membru al grupului. Stereotipurile pot fi pozitive sau negative. De exemplu: italienii sunt vorbăreți, nemții sunt punctuali, au precizie și inteligență tehnică, americanii sunt bogați, francezii sunt prețioși, chinezii sunt muncitori și umili, scoțienii - zgârciți, olandezii - neciopliți etc. Stereotipurile rezultă din focalizarea diferențelor dintre culturi și estomparea asemănărilor. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 19 - Inhabitants of the world, William Darton, 1790 Construirea stereotipurilor este un proces bazat pe simplificare (reducerea complexității), exagerare și distorsionare, generalizare, prezentarea atributelor culturale ca
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
timp și spațiu. În (secolul al XV-lea), Gilles le Bouvier caracterizează locuitorii diverselor spații geografice prin stereotipuri: englezii sunt sângeroși și negustori hrăpăreți, elvețienii - cruzi și grosolani, scandinavii, polonezii - aprigi și apucați, sicilienii își păzesc bine nevestele, napoletanii sunt neciopliți, răi catolici, mari pârâcioși, iar castilienii iuți la mânie și neciopliți. Într-o carte care a circulat în Austria în secolul al XVIII-lea, Scurtă descriere a neamurilor europene, imaginea europenilor este următoarea: spaniolul - inteligent și înțelept; francezul - prudent; germanul
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
caracterizează locuitorii diverselor spații geografice prin stereotipuri: englezii sunt sângeroși și negustori hrăpăreți, elvețienii - cruzi și grosolani, scandinavii, polonezii - aprigi și apucați, sicilienii își păzesc bine nevestele, napoletanii sunt neciopliți, răi catolici, mari pârâcioși, iar castilienii iuți la mânie și neciopliți. Într-o carte care a circulat în Austria în secolul al XVIII-lea, Scurtă descriere a neamurilor europene, imaginea europenilor este următoarea: spaniolul - inteligent și înțelept; francezul - prudent; germanul - spiritual; englezul - prost dispus; polonezul - limitat; ungurul - chiar mai puțin; rusul
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dar nu prin munca oamenilor, căci munca era dușmanul lor, erau leneși, nepăsători, așteptau totul de-a gata (secolul al XVII-lea). Stereotipurile privind atitudinile pun în evidență lipsa de cenzură și autocenzură în relațiile sociale, manifestările instinctuale: spirit grosolan, necioplit, viteji, dar fără disciplină militară, puși pe harță, războinici, puțin primitori, răi, se poartă autoritar, nervoși (secolul al XVI-lea); buni ostași, veseli în sărăcie, nerușinați, impulsivi, iubitori de noutate (secolul al XVII-lea); recunoscători pentru faptele bune, dar răzbunători
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Înfățișarea concretă a țăranilor greci contemporani care le ieșeau În cale. Din perspectiva acestui sentiment acut de dezamăgire, țăranii greci erau Înfățișați În culori Întunecate, fiind considerați urâți, respingători și primitivi. Această reprezentare consona, de altfel, cu imaginea-standard a balcanicului, necioplit și cu părul vâlvoi, așa cum apare el În imaginația occidentalilor din secolul al XIX-lea. Grecoaicele, În schimb, erau considerate frumoase, fiind comparate adeseori, În privința grației și chiar a manierelor, cu doamnele din Înalta societate britanică. Maria Todorova pune acest
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În toate celelalte părți sunt normale. Să se observe anume dezvoltarea normală a pântecului. Copilul a fost hrănit de către mamă și deja, la ¾ ani putea să alerge. La fotografiere a fost În vârstă de un an. Încărcare generală Înfățișare: grosolană, necioplită Capul: prea mare Fruntea: Îngroșată Nasul: prea gros Gura: deschisă Gâtul: prea scurt și prea gros, delimitarea lipsește Pântecele: prea dezvoltat Brațele și picioarele: foarte umflate. Copilul a fost nutrit cu lapte sterilizat și la vârsta de 1¾ ani putea
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]