1,188 matches
-
silvic, și anume: legalitate, imparțialitate și obiectivitate, transparență, profesionalism, eficiență și eficacitate, responsabilitate, în conformitate cu art. 37 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000. ... 19. În ceea ce privește invocarea art. 1 alin. (5) din Constituție, prin prisma neclarității sintagmei „care desfășoară activitate concurențială“, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19
DECIZIA nr. 148 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256581]
-
prin confirmarea sau infirmarea soluției ce se prefigurează în cauză. Se constată așadar că problema de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție nu reprezintă o veritabilă chestiune de drept, deoarece nu există o reală neclaritate, lecturarea normelor juridice incidente fiind suficientă pentru a înțelege voința legiuitorului, fără a fi necesară o dezlegare din partea instanței supreme. În consecință, raportat la toate argumentele expuse anterior, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
nu poate constitui un criteriu de apartenență la „un astfel de grup“, în sensul Deciziei nr. 561 din 15 septembrie 2021, este de natură să încalce principiile și prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5). ... 21. Mai mult, neclaritatea dispozițiilor criticate „derivă inclusiv din faptul că, dacă violența și discriminarea știm ce sunt, referitor la termenul de «ură», lucrurile nu sunt la fel de clare. Vorbim despre un termen care nu se manifestă în exterior prin violență și discriminare
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
la regulă, și anume: taxa de timbru se calculează prin raportare la grilele notariale în două cazuri, respectiv: 1. când valoarea impozabilă este contestată; sau ... 2. când această valoare este apreciată de instanță ca vădit derizorie. ... 16. Cu privire la neclaritatea sintagmei „vădit derizorie“, Curtea observă că în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 aceasta nu este definită, astfel că nu are un înțeles autonom. În acest caz, definiția conceptelor utilizate de legiuitor este cea uzuală, cuprinsă în Dicționarul explicativ
DECIZIA nr. 633 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255062]
-
21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 22. În final, Curtea constată că autorul excepției din prezenta cauză critică neclaritatea art. 31 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 din perspectiva aplicării neuniforme a celor două teze de către instanțele de judecată. Curtea Constituțională nu are însă competența de a se pronunța asupra modului în care instanțele
DECIZIA nr. 633 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255062]
-
art. 134 alin. (1) din Constituție]; ... – stabilirea numărului de posturi din cadrul S.I.I.J. „în funcție de volumul de activitate“, fără niciun criteriu obiectiv și doar la solicitarea procurorului-șef de secție, cu avizul conform al Plenului C.S.M., introduce incertitudine și neclaritate în privința compunerii S.I.I.J. și arbitrariu în exercitarea rolului și atribuțiilor C.S.M. [art. 88^2 alin. (4) din Legea nr. 304/2004 contravine art. 1 alin. (5), art. 131, art. 133 și art. 134 din Constituție]; ... – selectarea procurorilor din cadrul S.I.I.J. de
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
art. 134 din Constituție]; ... – posibilitatea continuării activității procurorilor în cadrul S.I.I.J. după cei 3 ani inițiali, până la cel mult 9 ani, fără stabilirea altor limite temporale intermediare și fără existența unor criterii de evaluare a activității respectivilor procurori introduce neclaritate și imprevizibilitate în statutul magistraților, în funcționarea SIIJ și arbitrariu în exercitarea rolului și atribuțiilor C.S.M. [art. 88^5 alin. (1) coroborat cu alin. (5) și cu alin. (8), precum și art. 88^6 din Legea nr. 304/2004 contravine art. 1 alin.
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
al Poliției Române și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră reprezintă instituții publice și, ca atare, angajații acestora ar fi trebuit să beneficieze de majorarea salarială prevăzută de art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Din cauza neclarității acestui text, a fost posibilă excluderea din câmpul său de aplicare a angajaților celor două instituții publice anterior evocate. Cu toate acestea, apreciază autorii excepției, chiar și dacă ar fi beneficiat de majorarea salarială, tot ar fi existat o discriminare
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
activităților care justifică acordarea compensației (a se vedea paragraful 20 al Deciziei nr. 318 din 21 mai 2019). ... 74. Prin urmare, a conchis Curtea, dispozițiile art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 generează incertitudine și neclaritate în privința aplicării dispozițiilor alin. (1) și (2) ale aceluiași articol de lege, categoriile de personal cuprinse în ipoteza normei neputând anticipa natura criteriilor și condițiilor ce vor fi stabilite de ordonatorul de credite (a se vedea paragraful 21 al
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
procedurilor penale și articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun unei legislații naționale care nu prevede o cale procedurală ce permite să se remedieze după ședința preliminară într-o cauză penală neclaritățile și lacunele din conținutul rechizitoriului care aduc atingere dreptului persoanei acuzate de a i se comunica informații detaliate cu privire la acuzare. Articolul 6 alineatul (3) din Directiva 2012/13 și articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
și articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că instanța de trimitere este obligată să efectueze, în măsura posibilului, o interpretare conformă a legislației naționale privind modificarea acuzării care să permită procurorului să remedieze neclaritățile și lacunele din conținutul rechizitoriului în cadrul ședinței de judecată, protejând în același timp în mod activ și real dreptul la apărare al persoanei acuzate. Numai în cazul în care consideră că o interpretare conformă în acest sens nu este
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
privind modificarea acuzației trebuie interpretată și în lumina celor statuate prin Hotărârea din data de 21 octombrie 2021, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C282/20, în sensul în care trebuie să se permită procurorului să remedieze neclaritățile și lacunele din conținutul rechizitoriului și ulterior camerei preliminare, în cadrul ședinței de judecată, protejând în același timp în mod activ și real dreptul la apărare al persoanei acuzate. Or, a considera că demersurile realizate de procuror în acest scop
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
prevede obligația furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP (aplicabilă în mod corespunzător tuturor furnizorilor de rețele sau servicii de comunicații electronice) „să acorde, la solicitarea organelor autorizate, conținutul criptat al comunicațiilor tranzitate în rețele proprii“. Pe lângă neclaritatea lingvistică deja menționată, expresia „să acorde [...] conținutul criptat“ conține o neclaritate tehnică, pentru că furnizorul de găzduire nu tranzitează trafic prin propria rețea, ci este destinatarul traficului de internet. ... 9. Dacă expresia ar fi interpretată în sensul de „acces la
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
aplicabilă în mod corespunzător tuturor furnizorilor de rețele sau servicii de comunicații electronice) „să acorde, la solicitarea organelor autorizate, conținutul criptat al comunicațiilor tranzitate în rețele proprii“. Pe lângă neclaritatea lingvistică deja menționată, expresia „să acorde [...] conținutul criptat“ conține o neclaritate tehnică, pentru că furnizorul de găzduire nu tranzitează trafic prin propria rețea, ci este destinatarul traficului de internet. ... 9. Dacă expresia ar fi interpretată în sensul de „acces la conținutul criptat“, aceasta ar intra în categoria deja prevăzută de art.
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
de urgență a Guvernului nr. 111/2011, care prevede obligația tuturor furnizorilor de rețele sau servicii de comunicații electronice „să acorde, la solicitarea organelor autorizate, conținutul criptat al comunicațiilor tranzitate în rețele proprii“ și care, în opinia autorilor sesizării, conține „o neclaritate tehnică pentru că furnizorul de găzduire nu tranzitează trafic prin propria rețea, ci este destinatarul traficului de internet“. Dincolo de faptul că norma criticată nu extinde în niciun fel categoriile de date ce fac obiectul măsurilor de interceptare, astfel cum
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
în niciun fel categoriile de date ce fac obiectul măsurilor de interceptare, astfel cum a fost constatat în analiza criticilor de neconstituționalitate privind acest text de lege prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că „neclaritatea tehnică“ invocată de autorii sesizării se întemeiază pe două argumente lipsite de logică: primul, potrivit căruia furnizorul serviciilor de găzduire electronică cu resurse IP „nu tranzitează trafic prin propria rețea“, și cel de-al doilea, potrivit căruia el „este destinatarul
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
13 octombrie 2015, paragraful 34. ... 8. Se mai susține că, pe măsură ce judecătorul aplică noua procedură și ajunge în faza finală, cea de pronunțare și redactare a hotărârii, textul art. 36^2 alin. (4) din legea criticată aduce o altă neclaritate, atât în ceea ce privește modalitatea de redactare și pronunțare a hotărârii, cât și în ceea ce privește calculul termenului de 30 de zile. Din formularea propusă, potrivit căreia „instanța va redacta și pronunța“, nu este clar dacă se urmărește
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
acest sens, se arată că legiuitorul a dispus în sarcina contravenientului sancționat prin aplicarea avertismentului sau cu amendă care nu depășește 3.000 de lei obligativitatea de a completa formularul de plângere contravențională. Din prisma celor expuse mai sus, din cauza neclarității normei, se observă că, în adoptarea acestei legi, s-a plecat de la o premisă greșită, aceea că toate procesele-verbale de constatare și sancționare a contravenției prin care s-a aplicat avertismentul sau amendă care nu depășește 3.000 de lei
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
Poporului potrivit căreia textul criticat transformă dreptul persoanei de a formula plângere împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției într-o obligație de exercitare a unei acțiuni în justiție este lipsită de suport juridic. ... 34. Referitor la critica privind neclaritatea caracterului procedurii simplificate privind exercitarea căii de atac împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, Curtea reține că, atât din modul în care este redactat, cât și din interpretarea sistematică a acestor dispoziții în ansamblul actului normativ pe care
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
dispoziții legale, neafirmând și neargumentând caracterul îndoielnic, neclar ori susceptibil de mai multe interpretări al prevederilor legale puse în discuție în cauză. ... 85. De altfel, distinct de faptul că din încheierea instanței de trimitere lipsește orice argument referitor la ambiguitatea, neclaritatea sau plurivalența textelor legale a căror lămurire se solicită, se constată că titularul sesizării a pus în discuția părților litigante incidența efectelor juridice generate de cele două decrete prezidențiale și nu a întâmpinat dificultăți în interpretarea acestora, exprimându-și, dimpotrivă
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
intenționează să ocupe un post în cadrul filierei vocaționale - profilul pedagogic trebuie să obțină acordul directorului liceului respectiv, aplicându-li-se un tratament juridic diferențiat, în sensul plasării acestora într-o situație defavorabilă. Pe de altă parte, dată fiind și neclaritatea legată de natura juridică a avizului, tratamentul diferențiat nejustificat obiectiv și rațional reiese și din condiționarea înscrierii de un acord, spre deosebire de un aviz ce ar putea fi considerat consultativ, prevăzut de articolul unic pct. 4, cu referire la
DECIZIA nr. 446 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261009]
-
constituționalitate nu îndeplinesc cerințele de claritate și previzibilitate a legii, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta sa referitoare la calitatea legii, așa cum acestea au fost dezvoltate într-o amplă jurisprudență a Curții Constituționale. ... 9. O primă neclaritate rezultă din lipsa corelării normelor propuse cu ansamblul reglementărilor existente. Astfel, referitor la necesitatea creării unui cadru favorabil înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, capitolul II din Legea nr. 346/2004 prevede la art. 9 alin. (1) că: „Ministerele, celelalte
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
modul deficitar de redactare, este neclară sfera inițiatorilor cărora le incumbă obligația prevăzută de art. 9^1 alin. (4^2) din Legea nr. 346/2004, astfel cum acesta a fost modificat și completat prin legea dedusă controlului de constituționalitate. ... 10. O a doua neclaritate rezultă din însuși modul de formulare a modificărilor și completărilor prevăzute de pct. 2 al articolului unic din legea supusă controlului de constituționalitate. Astfel, deși legiuitorul a folosit în prima teză o formulare imperativă, utilizând sintagma „preia“, în teza a
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
statuat că „exigențele statului de drept sunt cele care impun ca toate autoritățile statului (inclusiv Parlamentul și parlamentarii) să respecte prevederile/obligațiile stabilite de actele normative adoptate, aspect care nu vizează problema naturii mandatului (reprezentativ/imperativ)“. ... 16. În ceea privește critica privind neclaritatea unor modificări propuse la pct. 1 și 2 ale articolului unic din legea supusă controlului de neconstituționalitate, Guvernul apreciază că între textele criticate există mai multe necorelări. Articolul unic pct. 1 impune senatorilor și deputaților să supună propunerile legislative analizei
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
1 alin. (5) din Constituție. ... 17. Guvernul mai arată că „necorelarea prevederilor mai sus citate creează incertitudine cu privire la derularea procedurii legislative și cu privire la obligația, respectiv opțiunea de efectuare a Testului IMM în privința propunerilor legislative“, iar „neclaritatea prevederilor articolului unic pct. 2 din legea supusă controlului de constituționalitate face dificil de îndeplinit obligația de publicare a notei privind justificarea nepreluării propunerilor formulate în cadrul consultărilor din moment ce sintagma site-ul propriu al inițiatorului nu permite identificarea
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]