129 matches
-
ani de când își uniseră destinele. A doua zi dimineața când s-au trezit, au început cu alintările, cu gesturile de iubire, cum obișnuiau. Deodată, Matei, sub imboldul fericirii de care fuseseră cuprinși noaptea, sau pur și simplu dintr-o presimțire neconștientizată, a privit-o atent pe Cecilia. —Ce te uiți așa la mine, romaticule? —Vreau să verific ceva. —Ce anume? — Dacă imaginea chipului tău din mintea mea este aceeași cu făptura ta, răspunde el închizând ochii și mângâindu-i fața. Închide
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
că tot ce ai crezut atâțea ani la rând despre viața ta și despre felul în care ai fi putut să o trăiești, despre ceea ce conta cu adevărat și ce nu, au fost în cel mai bun caz adevăruri parțiale neconștientizate, bazate în cea mai mare parte pe ignoranță sau teamă, idei care ți-au limitat viața, iar acestea au fost provocate de mecanismele noastre de gândire. Referitor la moarte. {tiți care sunt cele mai folosite cuvinte care se spun pe
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
plai, criticii literari prevăd că oaia va fi Înlocuită cu porcul, ciobanii-i vor face de petrecanie, gura de rai va molfăi, și vine Crăciunul. Am căzut În interior. În exterior, sub influența underground (Kusturica) a Parfumului lui Sskind, declarat neconștientizată, lumea filmului a bifat și o altă capodoperă, Parfum de dragoste, cu Christian Slater și Mary Stuart (așa o cheamă, toți așteaptă să i se taie capul pe platou și tremură inutil precum Mihaela Rădulescu În orgasm), În regia magistrală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
afirmă și el acest punct de vedere al teoriei critice. Aceasta oferă, spune el, o formă de critică socială care susține activitatea politică practică ce are ca scop transformarea societății. Interesul teoriei critice pentru emancipare vizează "asigurarea libertății față de constrângeri neconștientizate, relații de dominație și condiții de comunicare și înțelegere distorsionate, care refuză oamenilor capacitatea de a-și construi singuri viitorul prin intermediul voinței depline și al conștientizării" (Ashley 1981: 227). Ele contrastează cu teoriile orientate către rezolvarea problemelor, care au tendința
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ar alege să facă". Accentul în această înțelegere este pe înlăturarea acelor impedimente sau impuneri care limitează într-un mod care nu este necesar libertatea individuală sau colectivă. Mai precis, Ashley (1981: 227) definește emanciparea ca asigurarea "libertății față de constrângeri neconștientizate, relații de dominație și condiții de comunicare și înțelegere distorsionate care refuză oamenilor capacitatea de a-și construi singuri viitorul prin intermediul voinței depline și al conștientizării". Ideea comună aflată la baza acestor accepțiuni este că emanciparea implică o căutare a
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
al profesorului, de vreme ce, prin simpla sa prezență în sala de clasă, acesta va transmite două tipuri de mesaje: un mesaj conștientizat ca atare, explicitat și care are legătură cu obiectul de studiu pe care îl predă și un mesaj implicit, neconștientizat ca atare și care ține de felul său de a fi și de a se manifesta în sala de clasă. La prima vedere, pare că suprastimularea ar trebui să vizeze doar felul de a fi al profesorului, ceea ce ar presupune
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
întrerupt. Prin mijlocirea lor, Zeus și Dumnezeu-Tatăl se exprimau direct, nemijlocit. Mai mult, exprimarea era desăvîrșită, perfectă, din moment ce Hermes era natură divină, iar Iisus natură divino-umană. Paul Diel este la rîndu-i preluat, "posedat" de această schemă metafizico-hermeneutică. E un fapt neconștientizat de psihoterapeutul francez, prin urmare îl putem pune pe seama unei răzbunări, a unui "complot" metafizico-teologico-hermeneutic. Diferența stă în aceea că lucrarea de față dublează simbolismul clasic, metafizic, cu unul psihologic. Schema hermeneutică a mijlocirii figurează în textul lui Diel ca
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nu trebuie să...". Remarcăm că unele modele de comportament sunt însușite inconștient de individ prin executarea și repetarea lor de nenumărate ori ca acte zilnice. Modul în care oamenii merg, mănâncă, gesticulează în conversație, toate sunt exemple de norme sociale neconștientizate. Stereotipurile acestor comportamente scutesc individul de tensiunea constantă de a lua decizii. Astfel se formează deprinderile care sunt moduri neconștientizate de acțiune. Ele sunt urmate fără efort și fără frică de represalii din partea grupului social. În mod obișnuit, societatea nu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
nenumărate ori ca acte zilnice. Modul în care oamenii merg, mănâncă, gesticulează în conversație, toate sunt exemple de norme sociale neconștientizate. Stereotipurile acestor comportamente scutesc individul de tensiunea constantă de a lua decizii. Astfel se formează deprinderile care sunt moduri neconștientizate de acțiune. Ele sunt urmate fără efort și fără frică de represalii din partea grupului social. În mod obișnuit, societatea nu este severă în amendarea comportării la acest nivel al normelor sociale. Un nivel mai mare de conștientizare al normelor sociale
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
al raportării la ceilalți; relevantă devine, în acest context, diferențierea Sine-lui deschis (cunoscut atât de către persoana respectivă, cât și de către ceilalți) de Sine-le ascuns (cunoscut de persoana în cauză, nu însă și de ceilalți), de Sine-le orb (necunoscut/neconștientizat de către persoană, dar cunoscut de către ceilalți), respectiv de Sine-le necunoscut (atât persoanei înseși, cât și celorlalți). De aici și importanța jocului între cunoscut și necunoscut, dezvăluit și ascuns, conștientizat neconștientizat etc., reperabil în orice situație de comunicare interpersonală: intri
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
însă și de ceilalți), de Sine-le orb (necunoscut/neconștientizat de către persoană, dar cunoscut de către ceilalți), respectiv de Sine-le necunoscut (atât persoanei înseși, cât și celorlalți). De aici și importanța jocului între cunoscut și necunoscut, dezvăluit și ascuns, conștientizat neconștientizat etc., reperabil în orice situație de comunicare interpersonală: intri în ea știind cum ești comunicațional -, dar și cum vrei să fii perceput de interlocutor(i); în același timp, relaționând și comunicând cu ceilalți, afli lucruri noi despre tine, te surprinzi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
despre tine, te surprinzi descoperindu-ți și o altă fațetă (asupra unora dintre aceste aspecte îți pot atrage atenția chiar partenerii de comunicare, perspectiva "din afară" fiind, uneori, mai bogată în informații); pe de altă parte, rămân și lucruri nespuse, neconștientizate, posibilități/limite nebănuite nici de locutor, nici de interlocutor, într-o situație dată; jocul continuă, însă, într-o altă/viitoare situație de comunicare interpersonală. Fereastra Johari (creată în 1955 de Joseph Luft și Harry Ingham, ale căror prenume i-au
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
un salt cu parașuta etc.), date pe care interlocutorul le cunoaște, de asemenea; * "zona oarbă"/"unghiul mort" cuprinde date pe care locutorul nu le cunoaște despre sine, dar pe care interlocutorul le deține despre locutor; de exemplu, defecte, limite nerecunoscute/neconștientizate de către o persoană, dar observate de către cei cu care interacționează; în contexte mai simple: locutor care nu știe că a ieșit în grădină în papucii de casă, fapt observat însă de vecinul-interlocutor; locutor care nu știe că are ticul verbal
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
unor factori, evenimente relevante pentru actul comis - infracțiunea de omor -, printr-o examinare a temelor din istoria de viață, a experiențelor personale, începând din copilărie și până la întemnițare (anamneza psihologică). Narațiunea ajută inculpatele să înțeleagă o serie de conexiuni „nevăzute”, neconștientizate anterior în decursul episoadelor vieții, inițial în viața din familia de origine, apoi în decursul relațiilor dintre membrii familiei nou constituite, în evoluția temporală a propriilor vieți, în relația cu abuzatorul. Cu ajutorul interviului, prin autodezvăluire, reușim să cunoaștem motivațiile, trăirile
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
urmare, primesc acest statut printr-o atitudine favorabilă față de ele, în primul rînd prin faptul că sînt considerate utile. Această trăsătură a utilității poate fi însă conștientizată sau nu de vorbitori, la nivelul limbii populare rămînînd de obicei la nivelul neconștientizat, răspîndindu-se prin imitație și impu-nîndu-se prin tradiție. În limba literară, fenomenul lingvistic devine întotdeauna și un fapt de conștiință și, în acest caz, el este interpretat și acceptat sau respins, indiferent dacă este întîmplător sau curent. Interpretarea fenomenului lingvistic ține
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
însă, nu mai este o consecință a caracterului de construcție marcată individual a filozofiei sau a poeziei, ci a manierei umane de recepționare a mesajului verbal. Nuanțe ale alterității Folosirea curentă a limbii obișnuiește conștiința cu două realități, de obicei neconștientizate, pe de o parte, cu faptul că omul nu poate (și, deci, nu trebuie să urmărească) să reproducă realizările lingvistice anterioare și, pe de altă parte, cu faptul că trebuie să admită la interlocutori vorbiri mereu diferențiate, nu numai în funcție de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
rol determinant În viața scriitorului. Neliniștea, frustrările, ambițiile, automatismele sunt captate de pagina de hârtie și transformate Într-o formulă coerentă, a cărei expresivitate autorul nu și-o poate imagina. Absența „stilului” În majoritatea scrierilor intime provine dintr-un dispreț neconștientizat față de materia primă avută de autor la dispoziție. Însă tocmai molozul, deșeurile, schijele de realitate sunt martorii cei mai calificați ai existenței sale. Interdependența jurnal/intim În loc să anuleze tensiunea acumulată printr-o falsă echivalare a termenilor, consolidează o structură alcătuită
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
rînd de funcțiile constitutive, și nu de cele instrumentale ale teoriei. El se preocupă de felul în care modelele contribuie la construirea unei interpretări, și nu de felul în care modelele pot deveni teorii mai generale. "Eu cercetez influența presupozițiilor neconștientizate asupra gîndirii noastre despre evenimente cum ar fi criza rachetelor. Soluțiile la probleme [...] pot fi afectate de presupozițiile fundamentale pe care le facem, de categoriile pe care le folosim, de unghiul din care vedem lucrurile" (Allison 1971: v). Într-o
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
forțele de clasă, materiale și morale și le atribuie un rol explicativ central în analiza politicii externe a statelor (micronivel) și a celei internaționale (macro-nivel). Ea ia în considerare fiecare stat, fiecare actor transnațional sau intern, precum și cones-cințele neintenționate sau neconștientizate ale acțiunilor acestor actori. Corelația forțelor este concepută în termeni dinamici. Ea se poate modifica fie datorită forțelor obiective, cum sînt numiți factorii internaționali, fie datorită forțelor subiective, referitoare la necesitățile politice interne pentru utilizarea forței. Această distincție are importante
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
lor, Zeus și Dumnezeu - Tatăl se exprimau direct, nemijlocit. Mai mult, exprimarea era desăvârșită, perfectă, din moment ce Hermes era natură divină, iar Iisus natură divino - umană. Paul Diel era la rându-i preluat, ,,posedat" de această schemă metafizico-hermeneutică. E un fapt neconștientizat de psihoterapeutul francez, prin urmare îl putem pune pe seama unei răzbunări, a unui ,,complot" metafizico- teologico-hermeneutic. Diferența stă în aceea că lucrarea de față dublează simbolismul clasic, metafizic, cu unul psihologic. Schema hermeneutică a mijlocirii figurează în textul lui Diel
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
readus programatic, printr-o decizie rațională, ci a ieșit inconștient la suprafață. De aceea el este cu siguranță În acest moment capabil să reflecte cultura actuală. El este produsul acesteia și, prin urmare, În acord cu ea. Apariția ornamentului contemporan, neconștientizată și deseori neasumată de către arhitecți, arată o ruptură Între modul În care este gândită problema și modul În care este trăită. În plus, atrage atenția asupra importanței contribuției subconștientului În conceperea obiectului arhitectural. Răspunsul la impasul ornamentului nu a stat
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
în ciuda părinților”, fără a fi așteptați de aceștia, întâmpină un risc major de maltratare, de la neglijare la abuz. Uneori, ei sunt abandonați de către părinți. Chiar dacă nu sunt abandonați dezvoltarea lor se petrece adesea într-o atmosferă de respingere continuă, uneori neconștientizată de părinți. O mamă cu doi copii vine în consultație pentru copilul mezin. Se plânge că este un copil dificil, cu comportamente agresive (uneori împotriva surioarei), un copil greu de mulțumit și, mai ales, că se masturbează. Copilul are vârstă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care îl folosește este al unui lider care vrea să întărească sentimentul de solidaritate al unui grup de oameni. În acest scop, conducătorul caută să convingă membrii grupului de unitatea culturii lor zugrăvind-o drept o moștenire imemorială, permanentă, dar neconștientizată. Această moștenire aflată în stare de amorțeală / adormire, va spune el, odată reînviată devine puternică și eliberatoare. Pentru a-i convinge că așa stau lucrurile, liderul va folosi o concepție esențialistă a culturii: "Grupul nostru va acționa și va fi
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
e pedestră, că, departe de a avea justificări metafizice, ea ne oferă doar confortul libertății negative, asigurîndu-ne că nu vom fi siliți să facem ce nu vrem. Dar, așa stînd lucrurile, participăm totuși neîncetat la un exercițiu discret, mai curînd neconștientizat, de suportare a vidului, ceea ce e contrar tuturor legilor naturii. Avem tăria organizată politic și social de a ne restrînge forța. Fără a avea o justificare sau o etichetă religioasă, consimțămîntul nostru la autolimitare ne pune într-o situație cel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
hipoglicemii nesesizatecaracteristici individuale ale pacientului. Astfel, țintele controlului glicemic vor fi mai puțin stricte la persoanele cu o durată mai lungă a bolii, vârstă înaintată și speranță de viață redusă, cu multiple comorbidități și complicații avansate, la cei cu hipoglicemii neconștientizate sau risc de hipoglicemie severă, fără posibilități de automonitorizare și fără suport social. Trebuie menționat faptul că glicemia postprandială constituie o țintă terapeutică atunci când ținta A1c nu este atinsă și glicemiile preprandiale sunt în obiectiv. Pentru atingerea acestor obiective ale
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]