336 matches
-
conform căreia orice curriculum trebuie fundamentat dintr-o perspectivă antropologică largă și nu restrâns (ca în gândirea curriculară modernă) la „scopuri”, „abilități” etc. definite pragmatic și tehnicist. Postmodernismul este în esență un neoumanism, și orice încercare de a-i contesta necritic valoarea este nu doar o eroare științifică, ci și o dovadă de antiumanism. Nu-i mai puțin adevărat că gândirea postmodernistă s-a exprimat adesea în manieră „nondirectivistă” și mulți au confundat-o cu neorousseauismul și nondirectivismul de la începutul secolului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1981)53. El susținea că fiii de proletari opun „rezistență” pe parcursul școlarizării atât curriculumului oficial, cât și curriculumului ascuns. Bowles și Gintis (1976)54 au dedus de aici că teoria reproducerii sociale este contestabilă și că se bazează pe preluarea necritică a ideilor marxiste. Teoria rezistenței a dat naștere unor dispute aprinse. S-au antrenat în aceste dezbateri: Anyon (1988, 1992)55, Apple (1982)56, Apple și Weis (1983)57 și Giroux (1981, 1983)58. S-au format două tabere: conservatorii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
important al nereușitei sau al inadaptării școlare și desemnează, în accepțiunea lui E. Bleuler, o trăsătură psihoafectivă particulară, caracterizată prin profunda interiorizare a ideilor și a sentimentelor proprii. Această repliere totală asupra propriei lumi subiective este însoțită de o gândire necritică, egocentrică (ruptă de realitate și dominată de fantezie și reverie), care debutează de obicei precoce (aproximativ la vârsta de 2‑3 ani); copilul refuză contactul cu persoanele și situațiile externe, refugiindu‑se în lumea sa lăuntrică în care își satisface
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de cunoștințe. Aceste cunoștințe, menite să-i asigure stabilitatea și adaptarea la noile condiții, sunt de un anumit tip și produse prin anumite canale, relativ limitate, orientate pragmatic și mult mai puțin teoretic spre adaptarea structurilor existente la noile condiții, necritice în raport cu fundamentele structurale ale sistemului, obținute, de regulă, prin mecanismele politice și administrative ale sistemului; au o puternică orientare manipulativă; sunt predominant justificative, fiind orientate spre acceptarea sistemului ca atare; nu sprijină decât limitat înțelegerea problemelor reale și caută soluții
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
încadrează în modelul general al „pieței”. Fiecare întreprinzător (și sociologul este un nou tip de întreprinzător) oferă, contra plată, serviciile sale celorlalți membri ai colectivității. Modelul client/consultant prezintă însă o serie de dificultăți de structură. În primul rând, acceptarea necritică a scopurilor. Modelul se bazează pe celebra dihotomie promovată de Max Weber (1947) între scopuri și mijloace și care justifică, în fapt, aservirea politică și ideologică a sociologiei. Conform teoriei weberiene, sociologia are ca obiect legitim de studiu doar sfera
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în termenii care convin respectivului grup sau sistem, dând impresia că această definiție este singura posibilă și deci general acceptabilă. Pentru ilustrare voi utiliza o altă critică adusă Proiectului Camelot, despre care s-a vorbit mai înainte. Și anume, preluarea necritică a unor formulări din ideologia Pentagonului: „forțe subversive” pentru mișcările de eliberare socială și națională, „guverne prietene” pentru guvernele care manifestă o orientare proamericană, „stabilitate socială și ordine” pentru menținerea acestor guverne; armata americană este definită ca un factor de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
trebuie adăugată autoanaliza ideologică orientată spre identificarea contaminărilor ideologice mistificatoare care abat analiza de la standardele de științificitate. Important este, după cum remarcă Lazăr Vlăsceanu (1982, p. 172), să se treacă de la adoptarea implicită a valorilor unui grup sau clasă, de la subordonarea necritică față de acestea la opțiunea motivată pentru un sistem de valori sau altul și la includerea sa explicită în procesul cercetării. Sociologia angajată dezvoltă, prin urmare, o obiectivitate specifică. Odată aleasă o perspectivă socială, analiza se poate realiza în interiorul ei, într-omanieră
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
proces necesar. Ea răspunde unei presiuni complexe exercitate asupra sociologului, având o dublă sursă: intern-științifică și extern-socială. În calitatea ei de cunoaștere științifică, sociologia conține în ea însăși presiuni spre dezvoltare într-o direcție obiectivă, echidistantă, spre contracararea contaminărilor ideologice necritice, manipulative. Critica internă este dublată de o critică externă. Monopolul ideologic al claselor dominante tinde să fie spart. Există un proces tot mai clar de conștientizare independentă la nivelul tuturor claselor și grupurilor care compun societatea contemporană a propriilor lor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
există o continuă reflexie critică în legătură cu diferitele tendințe de ideologizare ascunsă, nedeclarată a științelor sociale, de utilizare a lor de către grupurile și clasele sociale care dețin puterea. Aceasta nu înseamnă că sociologia occidentală este liberă de orice ideologie. Influențele ideologice necritice, tacite sunt puternice. În ce măsură sunt ele prezente și în ce măsură sunt limitate de intervenția mecanismelor orientate spre promovarea obiectivității este o stare înalt variabilă, fiind în funcție de o mulțime de condiții. Asumarea pluralității are o bază socială reală: opțiunea democratică. Caracterul distructiv
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
orientat spre menținerea acceptării din partea contextului social imediat printr-un pragmatism îngust. O asemenea orientare poate fi, în ultimă instanță, disfuncțională pentru colectivitate și eficacepentru sistem doar pe termen scurt, tinzând să ducă la crize în perspectivă. Oîntreprindere poate realiza necritic ceea ce unul dintre forurile ei superioare cere la un moment dat, fără a corela această cerință cu alte cerințe și responsabilități ale ei, rezultatul fiind, în raport cu colectivitatea, negativ: poate crește productivitatea muncii și scădea consumul de materii prime în detrimentul durabilității
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
operațional de criterii care să indice variațiile semnificative în timp ale societăților, ideile de evoluție și progres rămân simple ipoteze, dacă nu speculații. Este firesc ca în condițiile acestea să existe fie suspiciunea că este vorba de o simplă extensie necritică a conceptului de evoluție din biologie sau, pur și simplu, o proiecție a speranțelor. Identificarea evoluției și a progresului depinde în mod fundamental de existența unor asemenea criterii. Din acest motiv, este necesar să se treacă în revistă diferitele criterii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
practicate cu tot atâta asiduitate cu cât se evită imaginile sau emoțiile ce ar tulbura conformarea. Această strategie este aplicată cu predilecție de noii îmbogățiți, de funcționarii publici vechi și de cei aflați la baza scării sociale. Îmbogățiții se fixează necritic într-un cadru al conformării prin acele simboluri pe care le consideră ca de la sine înțelese și ca purtătoare de indicii ale unei superiorități certe: lux vestimentar ostentativ etalat, mașini și alte obiecte cât mai vizibile ca proveniență a mărcii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
apoi, încrederea în sine stimulată de succesul unui tip privilegiat de cunoaștere (cea tehnică). În această ordine, presupozițiile modernității iluministe par a fi multiple. Orice cunoaștere exclusivă a unei singure lumi are drept consecință faptul că acesteia i se atribuie necritic superlative. Numai prejudecățile reziduale ale tradiției creștine l-au putut face pe Leibniz să creadă că trăiește în „cea mai bună dintre lumile posibile”.) Drept urmare, modernitatea declanșează procesul de evaluare critică prin separații orizontale ale diferitelor culturi, plecând de la ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
printr-o contradicție de tip dialectic, ci prin contrariere de natură retorică. Înarmat cu această remarcabilă intuiție, H.-R. Patapievici nu precizează totuși relația dintre diagnostic și terapie. Aceasta pare obnubilată de referințe uneori foarte eterogene. Nu putem folosi întotdeauna necritic un diagnostic bun pus de un autor cu soluții vădit proaste - cum ar fi Gianni Vattimo, de analizele căruia volumul face uz. O critică teologică a modernității nu poate adopta soluția creștină („Viu este Dumnezeu”) fără analiza explicită a „ispitelor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
noi, care are nevoie de cât mai multă claritate ideologică. (Ă). Din păcate, și numărul următor al revistei (nr. 6) În care sunt publicate unele poezii nesatisfăcătoare ale tov. Mihu Dragomir, arată că redacția Vieții românești persistă În atitudinea ei necritică, liberalistă, față de operele confuze sau greșite din punct de vedere ideologic. (Ă)”. Despre perseverența unor poeți clujeni „În scormonirea și etalarea măruntelor și nesemnificativelor impresii personale” scrie și George MUNTEANU 16: „Discuțiile referitoare la problemele poeziei purtate la Începutul anului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
atunci când volumul său de poezii a fost discutat În cadrul filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor, că nici filiala din Cluj (Ă) nu a știut să intervină la timp pentru Îndrumări și măsuri practice, În stare să curme din rădăcină atitudinea necritică, liberalistă a revistei față de lucrările nesatisfăcătoare din punct de vedere ideologic și artistic. O bună parte a răspunderii față de situația nesatisfăcătoare a poeziei publicate În ultima vreme de Almanahul literar cade asupra criticilor literari ai revistei. Din motive lesne de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
asigura de perenitatea moștenirii pe care ne-a lăsat-o filosoful, la două sute de ani de la moartea sa. Cei care au urmat cu folos școala scrierilor kantiene nu vor construi niciodată un discurs teoretic pornind de la premise adoptate în mod necritic, și nici nu vor încerca să evite asumarea tuturor consecințelor principiilor pe care le acceptă. Iar dacă așa cum spunea un cunoscut autor de fabule „aceasta între noi adesea o vedem” ne vom aminti de chemarea „Înapoi la Kant!”. Doresc să
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ai epocii luminării au acceptat însă autoritatea rațiunii fără un examen critic prealabil al formelor și capacităților acesteia, a întinderii domeniului ei legitim de aplicare. Altfel spus, ei au afirmat suveranitatea rațiunii într-un mod mai mult sau mai puțin necritic. Tocmai din această perspectivă putem înțelege cel mai bine radicalitatea demersului lui Kant, ca filosof al luminării. Punctul de plecare al operei sale de deplină maturitate, pe care o inaugurează Critica rațiunii pure, ar putea fi formulat astfel: critica în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Kant, cântărită cu măsura epocii sale, pare să fi fost pronunțat antielitară. Kant subliniază, desigur, distincția dintre „cei ce gândesc cu mintea lor” (Selbstdenkende) și gloată, formată din cei care sunt robi ai prejudecăților, care urmează orbește tradiția și acceptă necritic dictatul autorităților exterioare de orice fel4. Dar el crede, totodată, că rațiunea, facultatea ce conferă ființei omenești autonomie, organul cercetării critice, există în stare latentă, ca dispoziție, la fiecare membru al speciei. Educația intelectuală și exercițiul pot constitui, desigur, un
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
asistența unor factori din afară. Împotrivirile care trebuie învinse sunt uriașe, căci socializarea individului nu este până la urmă decât procesul în care îi sunt inculcate, cu mijloace mai mult sau mai puțin autoritare, opiniile dominante, obiceiurile, datinile, moravurile și respectul necritic față de anumite autorități, proprii ambianței umane în care se naște și crește. Fără o energică sforțare și fără foarte mult curaj ieșirea din minorat, scuturarea jugului prejudecăților este, așadar, cu neputință. Rațiunea este, într-adevăr, un principiu activ, care n-
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fi, de asemenea, reflectată în tipul de întrebări și în comentariile care apar de-a lungul interviului (această problemă nu va fi însă abordată în volumul de față). Deși mulți dintre cercetătorii care utilizează povestea vieții lectură relativ naivă și necritică, abținându-se, de altfel, de la interpretări teoretice detaliate, oricine citește o poveste a vieții va aduce cu sine, în interacțiunile cu textul și cu cei din jur, în mod inevitabil, cultura, limbajul, experiența și așteptările. Încerc să fiu o „ascultătoare
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și de limbaj, imposibilitatea de a dezvolta un atașament normal și existența unor căi bizare de a răspunde la stimulii din mediul înconjurător (apud Gherguț, 2005). Afecțiune manifestată prin replierea totală în lumea interioară, mod de gândire centrat pe subiectivitate, necritic și rupt de realitate, dominat de fantezii și trăirea exagerată a unei vieți interioare. Copilul dispune de un repertoriu limitat privind zonele de interes și atrage atenția în special prin lipsa reciprocității sociale, tulburarea comportamentelor nonverbale de comunicare; evită să
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fi chiar atât de potrivită pentru piața americană“ și... în fine. Ideea e „du‑te acasă“. Și cât aș fi vrut să‑i spun toate astea lui Luke. Să‑mi vărs toate supărările, iar el să mă îmbrățișeze lung și necritic. Să‑mi spună că pierderea e a lor, nu a mea, cum mi‑ar fi spus ai mei sau Suze. Dar în loc de asta, el m‑a deprimat și mai tare. Are dreptate; mi‑am ratat toate șansele, nu? Am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
atemporalul din istorie, drept și politică, dar nu în sensul evoluției hegeliene a ideii. Căci la Hegel gândire și ființă sunt identice - aici nu. Interesul practic pentru patria noastră ar consta, cred, în înlăturarea teoretică a oricărei îndreptățiri pentru importul necritic de instituții străine, care nu sunt altceva decât organizații specifice ale societății omenești în lupta pentru existență, care pot fi deci preluate în principiile lor generale, dar a căror cazuistică trebuie să rezulte în mod empiric din relațiile dintre popor
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Conduită, conduite purtare, comportare (Dicționarul Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1980). Conduită altruistă este comportamentul de ajutorarea altora, satisfacția personală fiind cîștigarea unei astfel de atitudini. Conformism acceptare mecanică, necritică a unor idei, hotărîri sau convingeri ale altora (Dicționarul Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1980). Conștiință (engl. consciousness, fr. conscience) vizează domeniul vieții interne și se exprimă prin stări psihice (încordare, bucurie, neliniște, durere, plăcere
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]