507 matches
-
este una dintre formațiile fondatoare a genului death metal. S-a înființat în Tampa, Florida (Statele Unite) sub titulatura Xecutioner în anul 1985. La scurt timp după lansarea albumului de debut și-au schimbat denumirea în , care înseamnă "necrolog" în limba engleză. Obituary rămîne și la ora actuală o formație de referință pentru curentul death metal din Florida, curent care a apărut la sfîrșitul anilor '80. "Căușe of Death", lansat în 1990 a devenit un album-cult al genului, iar
Obituary () [Corola-website/Science/306671_a_308000]
-
în chip sigur și care a scris vestitul Cuvânt de îngropare a lui Ștefan cel Mare, cam pe la sfârșitul veacului al XVIII-lea. Kogălniceanu, care cel dintâi a publicat 4 pe la 1860 parte din scrierile acestui anonim, zice despre acel necrolog că este „un cap d’operă de elocvenție și singurul cuvânt din limba noastră, care să poată fi comparat cu compunerile lui Bossuet.“5 Iar Hasdeu zice următoarele: „Vestitul panegirist al marelui Ștefan a cărui chip de a scrie se
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
Chimie, Biologie și Geografie a Universității de Vest din Timișoara "Medalia „Constantin I. Istrati”" pentru merite deosebite în formarea de tinerilor chimiști. În Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice (BCMI) nr. 41 din 1924, editura Ramuri, Craiova, la pagina 143 apărea următorul necrolog: Un bust al doctorului Constantin Istrati, realizat de sculptorul Raffaello Romanelli, îi străjuiește mormântul din Cimitirul Bellu din București.
Constantin I. Istrati () [Corola-website/Science/307236_a_308565]
-
tot ce decurge de aici, cu referire la dreptul la imagine sau la ceea ce deontologia americană numește "fair comment". Cele mai dificile editoriale par a fi așa-numitele editoriale de serviciu (Exemplu: 1 Decembrie — Ziua Națională a României) și editorialul necrolog. Pentru ca adevărata performanță profesională să fie atinsă de editorialul eseu. Chei de control: Un articol bun are la baza claritate la nivel logic și claritate la nivel de limbaj. Un text jurnalistic ideal trebuie să conțină “o informație pe fraza
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
mare însemnătate pentru viitorul lui Vasile Netea. Intră în contact cu revista "Astra", în paginile căreia va debuta la scurt timp ca publicist cu două articole, unul despre George Coșbuc (la 10 de la trecerea în neființă a poetului) și un necrolog la moartea povestitorului Ion Dragoslav. În aceași revistă va mai publica și o poezie, intitulată "Pământ" - poezie preluată de revista "Cuget clar" a lui Nicolae Iorga. Deși elev fiind, Vasile Netea are o tentativă de a scoate pe cont propriu
Vasile Netea () [Corola-website/Science/311898_a_313227]
-
salve de pușcă, în semn de onoruri militare. Crucea de piatră a fost donată de preotul român Ioan Tisu, iar pe ea a fost inscripționat simplu: "AVRAM IANCU, ADV(OCAT), PREF(ECTUL) LEG(IUNILOR) ROM(ÂNE) în anul 1849-9. +1872" Necrologul lui Avram Iancu din "Telegraful român" spune:"viața lui în totalitatea ei va rămâne o oglindă sinceră a vieții noastre naționale". [[Fișier:ROL 5000 1992 obverse.jpg|thumb|Portretul lui Avram Iancu pe o [[bancnotă]] emisă în 1992, cu valoare
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
critică este recunoscută ca semnificativă de websiteul Domeniului Ellen White, cunoscut drept Websiteul Oficial Ellen G. White. Personalul domeniului citează concluzii ale lui David Horrobin drept susținere a vederilor doamnei White; Horrobin a fost un cercetător de reputație dubioasă conform necrologului său din British Medical Journal și conform lui Stephen Barrett de la Quackwatch. Ronald L. Numbers, un istoric al științei american și absolvent al Școlii de Medicină a Universității Loma Linda, a criticat vederile doamnei White asupra masturbării și asupra multor
Ellen White () [Corola-website/Science/317786_a_319115]
-
trăiește. Împreună cu asasinarea directă Mossadul a folosit o varietate de alte mijloace pentru a răspunde la masacrul din München și pentru a descuraja terorismul pe viitor. Victor Ostrovsky spune că acestea au inclus și un război psihologic cum ar fi necrologuri ale soldațiilor încă în viață și trimiterea infrmatiilor personale în detaliu către ceilalți .Primul magistrat susține că Mossadul ar fi contactat oficialii palestinieni și după divulgarea informațiilor personale i-ar fi avertisat să disocieze de la orice cauza palestiniană. Pe scurt
Operațiunea Mânia lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/322246_a_323575]
-
Nu, doar puțin mai vesel.” Cu toate acestea, Michael Moorcock a scris: Într-un interviu apărut în numărul din iulie 1986 al revistei "Playboy", Clarke a răspuns "Normal. Cine n-a avut?" la întrebarea dacă a avut experiențe bisexuale. În necrologul său, prietenul lui Clarke Kerry O'Quinn a scris: "„Da, Arthur era homosexual ... Așa cum mi-a spus o dată Isaac Asimov, ' Cred că pur și simplu a descoperit că preferă bărbații.' Arthur nu a făcut vâlvă pe marginea sexualității sale - nu
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
maior în regimentul nr.71 infanterie din Trencsen. Pe plan cultural, Gheorghe Maxim a fost membru supleant al Comitetului Central al "Astrei" precum și membru ordinar al acesteia. Gheorghe Maxim a decedat în data de 25 octombrie 1901 la Sibiu, din necrologul său publicat cu acest prilej rezultând că a fost posesorul mai multor decorații militare și că a fost înmormântat în cimitirul militar din oraș. Soția sa, Ernestine - Therese Braiditsch originară din Görz, în anul 1911 mai locuia încă în orașul
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
informație nedocumentată, ca și aceea că a colaborat cu Walt Disney, datorate lui Mircea Eliade) și chiar a fost nevoit să facă munci manuale (singurele referințe în această problemă sunt ale lui Mircea Eliade, nu știm cât de sustenabile). În necrologul pe care l-a publicat în 1965, Mircea Eliade menționează că, la vârsta de 75 de ani, lui Matila Ghyka îi fusese dat să cunoască viața unui student sărac, trăind din expediente, adică acceptând orice fel de muncă - intelectuală sau
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
lui sau care l-ar fi putut ucide. Ca urmare a acestei tactici, poporul rus nu a știut nimic despre munca și realizările lui Koroliov până după moartea acestuia. Pe 16 ianuarie 1966 i-a fost publicat în ziarul Pravda necrologul alături de o fotografie cu toate medaliile. Trupul neînsuflețit al marelui dispărut a fost depus, cu toate onorurile, în mausoleul din Kremlin. Koroliov a fost comparat cu Wernher von Braun, ca arhitect principal al cursei spațiale a URSS Dar, sre deosebire
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
s-a făcut remarcată drept polemistă acidă, criticând aspru o serie de intelectuali de dreapta, precum Cristian Preda, Cătălin Avramescu, Ioan Stanomir, Mihail Neamțu, Sebastian Lăzăroiu, Teodor Baconschi, Adrian Papahagi, Traian Ungureanu și Vladimir Tismăneanu. În 2008, a stârnit controverse necrologul „"La moartea unui clovn"”, scris cu prilejul morții lui George Pruteanu, cu care fusese prietenă. Articolul începe cu paragraful dezarmant „A murit zilele acestea un vechi prieten de-al meu, George Pruteanu. Corul fals și gălăgios de la moartea lui tinde
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
a înființării revistei de către Consiliul Artelor. În acest timp, el a scris ocazional sub pseudonimul James Colvin, un "pseudonim de casă" folosit de alti critici ai "New Worlds". În nr. 197 (ianuarie 1970) al "New Worlds" a apărut un scurt necrolog al lui Colvin, scris de William Barclay (alt pseudonim al lui Moorcock). Moorcock a folosit deseori inițialele "JC", iar asta nu e o simplă coincidență cu inițialele lui Iisus Hristos (Jesus Christ în engleză), subiectul nuvelei sale din 1967 care
Michael Moorcock () [Corola-website/Science/318457_a_319786]
-
arhiepiscopul de Gniezno, Martin I, care a rămas un susținător puternic pentru Zbigniew. Cu toate acestea, în conformitate cu Gallus Anonymus, Boleslav a fost iertat de Zbigniew. Nu se știu foarte multe detalii despre moartea lui Zbigniew. Istoricii se referă la un necrolog din 8 iulie 1113, găsit la mănăstirea benedictină din Lubin, despre un anume "Frate Zbigniew", un căulgăr de la Mănăstirea Tyniec.
Zbigniew al Poloniei () [Corola-website/Science/330728_a_332057]
-
soția mult iubită a unui poet român binecunoscut 1). Nimeni nu amintea de lungul drum greu pe care Colomba îl trăise alături de Ilarie Voronca (de altfel, un volum al lui din 1927 purta numele ei). Am scris atunci un mic necrolog în Lupta, revista exilului românesc din Paris, condusă de dl. Mihai Korné și, de fapt, redactată aproape integral de mult regretata profesoară Antonia Constantinescu. O completare ,românească" la anunțul francez din Le Monde era necesară: nu trebuia ca memoria Colombei
Colomba by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Memoirs/11565_a_12890]
-
său de odinioară, Maximilian Harden, datorită rolului său în procesul Eulenburg, într-una din primele sale spectaculoase "Erledigungen" ("Expediții"). În 1911 se convertește la catolicism, pe care îl părăsește însă în 1923, probabil datorită dezaprobării revenirii Festivalului din Salzburg. După necrologul pentru Franz Ferdinand, asasinat în Sarajevo la 28 iunie 1914, "Die Fackel" își încetează publicarea pentru câteva luni. Apare din nou în decembrie 1914 cu un eseu intitulat "In dieser großen Zeit" ("În această mare epocă") : "In dieser großen Zeit
Karl Kraus () [Corola-website/Science/312520_a_313849]
-
ca omagiu celei care în plină beznă a urii hitleriste a știut să păstreze și să afirme în mod demn dragostea de om.” Numărul din 1 martie 1979 al Revistei Cultului Mozaic a anunțat moartea Doamnei Agarici, într-un scurt necrolog însoțit de portretul acesteia. La 8 iunie 1983 Institutul Yad Vashem din Ierusalim i-a acordat, post mortem, Doamnei Viorica Agarici diploma și titlul de “Drept între popoare”, un arbore fiind plantat în memoria ei pe “Aleea Celor Drepți”. După
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
o primire mai curând negativă a publicării în 1937 a celei de-a doua colecții de povestiri, „Sanatoriul cu clepsidră” (clepsidra, pe lângă sensul ei propiu care se referă și la un ornament arhitectural, are o conotație specific poloneză: ea însoțește necrologurile din ziare, și, metaforic, te trimite cu gândul la un timp întrerupt, suspendat) , tradus în română ca „Sanatoriul timpului”. Deși povestirile din această a doua colecție dau dovadă de o tehnică narativă superioară colecției anterioare, ele sunt privite cu reticență
Bruno Schulz () [Corola-website/Science/303312_a_304641]
-
lui Rilke cea mai bună prietenă și sfătuitoare. De un mare folos i-au fost cunoștințele de psihanaliză, și experiența, dobândite în anii 1912-1913 de la Sigmund Freud. La moartea lui Lou Andreas-Salomé, în anul 1937, Sigmund Freud i-a rostit necrologul, în care a spus că "... se știe că i-a fost atât muză cât și mamă iubitoare marelui poet Rainer Maria Rilke, care era destul de neajutorat în viață..." În toamna anului 1897, Rilke a urmat-o pe Lou Andreas-Salomé la
Rainer Maria Rilke () [Corola-website/Science/305361_a_306690]
-
valorilor literare din țara vecină cu România. La unele din traducerile sale Mihail Magiari a adăugat o iscusită prefață și uneori și un tablou cronologic. La plecarea din viață a lui Mihail Magiari Uniunea Scriitorilor din România a publicat un necrolog prin care marchează pierderea a unui bun specialist din domeniul literaturii de traduceri. Printre lucrările traduse din limba bulgară de Mihail Magiari se numără: Danovschi, Boian și Slavinski, Pitar, „Tainele Târgului”, piesă tradusă din limba bulgară de Mihail Magiari, jucată
Mihail Magiari () [Corola-website/Science/332830_a_334159]
-
istoricul francez exilat Henri Focillon, din New York, numindu-l pe Iorga „una dintre personalitățile legendare plantate, pentru eternitate, în pământul unei țări și în istoria inteligenței umane”. În țară, Garda de Fier a interzis plângerea sa în public, exceptând un necrolog în cotidianul "Universul" și o ceremonie ținută la Academia Română. Un ultim omagiu a fost adus de filozoful Constantin Rădulescu-Motru, care-l numea, în termeni asemănători celor folosiți de Focillon, „curajosul intelectual al națiunii”, „toată înțelepciunea și originalitatea unui geniu român
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Hamnett în timpul crucificării, copii ale operelor lui Alison Jackson care prezintă sosii ale prințesei Diana făcând semne obscene și angajată în acte sexuale, o sculptură în ceară a Papei Ioan Paul al II-lea râzând în timp ce-și citește necrologul, și o imagine prelucrată în Photoshop care-l prezintă pe președintele iranian Mahmud Ahmadinejad într-o postură homoerotică. Emmerich, care a recunoscut că este homosexual și sprijină financiar politicile progresiste ale Statelor Unite, declară că decorațiunile și obiectele nu reprezintă însemne
Roland Emmerich () [Corola-website/Science/319178_a_320507]
-
transporta șase oameni care reveneau acasă după zile grele de filmare s-a zdrobit pe autostrada București-Pitești de spatele unui camion. Toți cei șase oameni din microbuz au murit; printre ei se aflau regizorul Cezar Grigoriu și operatorul Gore Ionescu. Necrologul său din revista Cinema a fost scris de regizorul Ion Popescu-Gopo și avea titlul „Gore”; regizorul scria despre Grigore Ionescu că a fost "„modelul unui cineast scormonitor în tehnica viitorului cinematografiei, a realizat primele probe de actori pe peliculă magnetică
Grigore Ionescu (operator de film) () [Corola-website/Science/327420_a_328749]
-
Jitomir pe care a terminat-o în 1866. La absolvire a devenit profesor, poet și om de teatru amator, dar nu practicat niciodată profesiunea de rabin. Întâiul său poem publicat a fost "Progresul", având să fie descris mai târziu în necrologul din "New York Times" ca o pledoarie pentru sionism "avant la lettre". În 1865 a publicat primul său volum de versuri în ebraică intitulat " Zizim u-ferahim", dar după cum aprecia Jewish Encyclopedia din 1906-11, poezia sa în ebraică cu toate „meritele ei
Avram Goldfaden () [Corola-website/Science/309740_a_311069]