KorAP: Find »[drukola/base=necrotic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...14 >

332 matches

Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354

acut, care au impus operația de urgență. Laparotomia a evidențiat, spre nedumerirea noastră, toate leziunile unei pancreatite acute necrotice și anume: - pete de spermanțetă pe peritoneul parietal și visceral; - lichid peritoneal de peritonită enzimatică. Explorarea pancreasului a arătat pancreatită acută necrotică, cefalică. Operația a constat din: - incizia capsulei pancreatice de la nivelul capului și evacuarea unui hematom voluminos; - excizia a două zone necrotice, prin digitoclazie; colecistostomie Deirleau, de descărcare; - infiltrarea lojei pancreatice cu un cocktail format din novocaină - 0,50 la sută

Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
pete de spermanțetă pe peritoneul parietal și visceral; - lichid peritoneal de peritonită enzimatică. Explorarea pancreasului a arătat pancreatită acută necrotică, cefalică. Operația a constat din: - incizia capsulei pancreatice de la nivelul capului și evacuarea unui hematom voluminos; - excizia a două zone necrotice, prin digitoclazie; colecistostomie Deirleau, de descărcare; - infiltrarea lojei pancreatice cu un cocktail format din novocaină - 0,50 la sută, trasylol, antibiotic și cortizon. Evoluția postoperatorie, de lungă durată, 33 de zile, dar care a dus la vindecarea fără alte complicații

Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
cortizon + antibiotic + xilină) utilizat și de către Burlui, a dus la vindecarea bolnavului. Cauza nu am mai căutat-o, însă credem că refluxul digestiv în canalul pancreatic a dus la apariția pancreatitei acute. În literatură am întîlnit și pancreatite acute necrotice de bont pancreas stîng după pancreatectomie dreptă pentru cancer de cap de pancreas. Operația a constat din pancreatectomie totală de bont pancreatic. Rezultatul a fost favorabil, bolnavul rămînînd însă cu un diabet zaharat definitiv. Mortalitatea prin această cauză - pancreatita acută

Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
derivarea fistulei, pregătită la nivelul pancreasului cu jejunul, în cazul nostru termino-lateral - pentru fistulă și pancreas, terminal - pentru ansa jejunală - lateral; - eventual, epiplonoplastie la nivelul gurii de anastomoză. Fistulele pancreatice „pure” oarbe, rezultate, de obicei, după pancreatectomii digitoclazice pentru pancreatite necrotice ale bontului pancreatic stîng după pancreatectomii drepte (Fig. 102), au indicație chirurgicală dacă nu se închid spontan după 40-60 de zile de la producerea lor. De data aceasta, reintervenția de închidere chirurgicală a fistulei constă din (Fig. 102): - rezecția à „ras

Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

cotiledoane, tulpini, păstăi și boabe simptome asemănătoare arsurei comune, dar exudatul care apare pe timp umed este crem-albicios, față de cel galben produs de Xanthomonas campestris pv. phaseoli. Plantele obținute din semințele infectate sunt pitice, clorotice, cu frunze ce au pete necrotice mici, 1-3 mm dar cu o zonă marginală clorotică, lată de 1-2 cm, cu aspect de aureolă. Bacteria evoluează bine când umiditatea atmosferică este mare și la temperaturi de 16-21șC, așa încât în aceste condiții, plantele mici sunt îngălbenite în totalitate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
perioadei de vegetație, până la înflorire, plantele virotice prezintă un mozaic slab intre nervuri. Simptomele dispar în perioada caldă din vară la temperaturi mai mari de +24șC sau în perioadele cu temperaturi sub 10șC, pentru ca în toamnă să se observe zone necrotice (arsuri) pe suprafața frunzei sau pe codița ei. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului în natură se face prin tuberculi (de la an la an) sau prin contactul direct între plantele sănătoase cu cele bolnave. Răspândirea virusului o fac sporii de la ciuperca ce produce

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
rană Pythium sp.; făinarea Erysiphe cichoracearum și Leveillula solanacearum; putregaiul alb Sclerotinia sclerotiorum; putregaiul uscat al tulpinilor Phoma exigua var. foveata; pătarea peridermului-Oospora pustulans; cercosporioza Cercospora concors; râia argintie Helminthosporium solani. 3. 2. Bolile sfeclei Viroze 3.2.1. Îngălbenirea necrotică a nervurilor sfecleiBeet necrotic yellow vein virus Virusul a fost izolat și studiat în Japonia apoi a fost găsit în Italia, Franța Germania, Iugoslavia, Bulgaria și România în asociere cu rizomania sfeclei. A. Codrescu și col. (1981), Al. Macovei și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Erysiphe cichoracearum și Leveillula solanacearum; putregaiul alb Sclerotinia sclerotiorum; putregaiul uscat al tulpinilor Phoma exigua var. foveata; pătarea peridermului-Oospora pustulans; cercosporioza Cercospora concors; râia argintie Helminthosporium solani. 3. 2. Bolile sfeclei Viroze 3.2.1. Îngălbenirea necrotică a nervurilor sfecleiBeet necrotic yellow vein virus Virusul a fost izolat și studiat în Japonia apoi a fost găsit în Italia, Franța Germania, Iugoslavia, Bulgaria și România în asociere cu rizomania sfeclei. A. Codrescu și col. (1981), Al. Macovei și A. Pușcașu (1985) semnalează

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
plante. Boala este răspândită în toată America, Australia, Anglia, Franța și Germania, în toate țările mari cultivatoare de tutun. Simptome. Frunzele plantelor virotice prezintă decolorări inelare, liniare sau sub formă de benzi, urmate într-un stadiu mai avansat, de zone necrotice. În fenofazele mai avansate, odată cu creșterea temperaturilor, simptomele dispar, plantele fiind aparent sănătoase (fig. 85). Cercul de plante gazdă este foarte mare, cuprinzând numeroase specii de plante. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis prin nematodul Xiphinema americanum. Mecanic el poate fi transmis

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
virus Virusul descris în 1946 de K.M. Smith în America este astăzi cunoscut în țările europene, fiind găsit și în România în 1984, pe sfecla pentru zahăr și pe tomate, în seră. Simptome. Pe frunzele plantelor infectate, apar pete inelare, necrotice, cu o nuanță neagră. Într-un stadiu mai avansat al bolii, apar pete negre, alungite pe cozile frunzelor și tulpini, iar pe frunză, petele se măresc și frunzele se usucă. Pe fructe, apar pete brune, inelare. După o primă etapă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
WP-0,2 %; Tachigaren 30L-0,1% (3 l soluție /m2 ) , după plantare 0,1% (200 ml sol/plantă) sau Captadin 50 PU-3-4 l soluție 0,25% /m2. 8.2. Bolile ardeiului Viroze 8.2.1. Pătarea inelară cloroto-necrotică a ardeiuluiPepper chlorotic necrotic ringspot Boala a fost semnalată în România în 1980 în culturile de ardei din spațiile protejate. Simptome. Pe frunzele tinere, prezența virozei se observă prin transparența și îngălbenirea nervurilor principale și semnalarea de inele sau linii de culoare verde deschis

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Plantele bolnave se recunosc ușor datorită creșterii încetinite și a aspectului mozaicat al foliajului. Uneori, la soiurile sensibile se observă o mozaicare, urmată de pete de arsură, circulare. Dacă plantele sunt virozate în stadiu tânăr, pe frunzele bazale apar pete necrotice, de 0,7-1,5 cm, iar la baza tulpinii apar zone maronii și chiar o brunificare a vârfului rădăcinii, ce duce la ofilirea plantelor. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului în cultură se face prin contactul direct între plantele bolnave și cele sănătoase

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
atenția alegerii plantelor mamă "libere" de viroze. În vederea depistării și înlăturării pomilor bolnavi din pepinieră, aceștia vor fi examinați în luna mai și începutul lunii iunie, când simptomele sunt foarte vizibile. 9.4.2. Pătarea inelară a frunzelor pomilor sâmburoși Necrotic ring spot virus Pătarea inelară sau ring spotul, denumire sub care mai este cunoscută această viroză, este o boală foarte răspândită la toți pomii sâmburoși, fiind produsă de un complex de virusuri a căror acțiune variază mult în funcție de tulpinile acestora

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Chondrostereum. În 2003 au fost omologate 6 soiuri de cais care sunt rezistente la boli; Adina,Nicușor, Valeria sau tolerante:Auraș, Cristal șI Danubiu. 9.6. Bolile cireșului și vișinului Viroze 9.6.1. Pătarea inelară a frunzelor de cireșCherry necrotic ring spot virus Boala este răspândită în America și Europa, fiind semnalată în țara noastră în anul 1962 de E. Docea și E. Frățilă. Această viroză poate fi întâlnită pe toate speciile de sâmburoase, purtând denumirea de "pătare inelară" (ring

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Alteori, între nervuri apar pete difuze, alungite sub forma unor benzi. Pomii atacați sunt debilitați. Deseori sunt atacate cu mare intensitate frunzele formate în primăvară, pentru ca cele ce apar mai târziu, să fie fără simptome (I. Pop, 1975). Pătarea inelară necrotică poate fi întâlnită la toate speciile de sâmburoase, fiind frecventă pe cireș, vișin, piersic, migdal, mahaleb, trandafir și hamei. Pe frunzele plantelor gazde amintite pot apărea inele sau benzi de culoare verde-deschis, vizibile după primul an de pătrundere, aspectul parazitar

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
florile au petalele cu pete decolorate iar pe bulbi apar pete inelare brunecenușii, adâncite în țesut (fig. 201). Acest virus în asociere cu virusul pătării lalelelor produce marmorarea gravă a crinului. În asociere cu virusul latent al crinului, produce pătarea necrotică a crinului, iar în asociere cu virusul mozaicului galben al fasolei, produce dungarea albă a gladiolelor. La mușcată simptomele de mozaic se observă doar pe frunzele tinere, apoi infecția se menține în stare ascunsă. Transmitere-răspândire. Virusul se răspândește în natură

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
plantele se vor scoate și se vor arde, iar culturile se vor stropi periodic cu insecticide. 11.2.3. Boala “Augusta” a lalelelor și încrețirea frunzelor de floxTobacco necrosis virus Simptome. Plantele de flox virozate prezintă frunze încrețite cu pete necrotice, neregulate ca formă. Țesuturile din dreptul petelor sunt rugoase și frunza are un aspect mozaicat. Dungi brune-necrotice apar și pe tulpinile îngroșate cu internodii scurte. Înflorirea este sistată din momentul instalării bolii și plantele se usucă foarte devreme. La lalele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Boala a fost descrisă inițial în S.U.A., însă acum este răspândită în Australia și Europa. Din 1943 este semnalată în împrejurimile Bucureștiului. Simptome. Bacterioza se manifestă la baza frunzelor sub forma unor umflături de culoare galben-brunie în dreptul cărora apar pete necrotice brune. Dacă temperatura este optimă între 28-30șC, petele se extind și apar zone brune cu o margine de culoare roșiatică. În atmosferă umedă, zonele afectate putrezesc, sunt afectate toate frunzele și plantele se frâng de la bază. Tuberobulbii infectați au pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
rezistente și stropiri cu insecticide pentru combaterea afidelor. Boli produse de ciuperci 11.5.3. Fusarioza la freesia Fusarium oxysporum f.sp. gladioli (vezi 4.1.10.) 11.6. Bolile trandafirului Viroze 11.6.1. Mozaicul galben al trandafirului Cherry necrotic ringspot virus virusul pătării inelare necrotice a cireșului (vezi 9.6.1.). Simptome. Trandafirii virotici prezintă frunze cu pete și inele de decolorare verzui, galbene sau albe. În cazul infecțiilor grave, la soiurile sensibile, apar benzi clorotice în lungul nervurilor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
combaterea afidelor. Boli produse de ciuperci 11.5.3. Fusarioza la freesia Fusarium oxysporum f.sp. gladioli (vezi 4.1.10.) 11.6. Bolile trandafirului Viroze 11.6.1. Mozaicul galben al trandafirului Cherry necrotic ringspot virus virusul pătării inelare necrotice a cireșului (vezi 9.6.1.). Simptome. Trandafirii virotici prezintă frunze cu pete și inele de decolorare verzui, galbene sau albe. În cazul infecțiilor grave, la soiurile sensibile, apar benzi clorotice în lungul nervurilor, iar foliolele se deformează. Bobocii sunt

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
virusuri ce parazitează crinul: Lily mosaic virus mozaicul crinului. Lily simptomless virus viroza latentă. Lily ringspot virus pătarea inelară. Cucumber mosaic virus + Tulip breaking virus in lily marmorarea gravă a crinului. Cucumber mosaic virus + Lily simptomless virus in lily pătarea necrotică. Lily simptomless virus + Tulip breaking virus in lily pătarea inelară brună a bulbilor. Boli produse dee ciuperci 11.7.3. Mucegaiul cenușiu al crinului Botrytis elliptica (vezi 11.1.11.) 11.7.4. Putregaiul bazal al crinului Fusarium oxysporum f.

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301

balonări, gaze, febră, transpirații reci, scăderea tensiunii arteriale și a pulsului, hiperglicemie, agitații, nas subțiat și ochi Încercănați. Afecțiunea este provocată În urma dereglării mecanismelor de apărare, permițând enzimelor din interiorul pancreasului să distrugă țesutul glandei. În consecință, apar leziuni edematoase, necrotice și hemoragice, mai frecvente la bărbații alcoolici cu vârste Între 35-50 de ani și la femei cu vârste peste 55 de ani. Pancreatita de etiologie litiazică apare mai frecvent la femei după vârsta de 50 de ani, care acuză dureri

Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
Corola-website/Law/125485_a_126814

Reddy) Dye 14. XANTHOMONAS FRAGARIAE Kennedy King 15. XANTHOMONAS POPULI (Ride) Ride Ride 16. XYLOPHILUS AMPELINUS (Panagopoulos) Willems et al. c) Virusuri și viroizi -------------------- 1. ARABIS MOSAIC NEPOVIRUS 2. BARLEY STRIPE MOSAIC HORDEIVIRUS 3. BEET LEAF CURL RHABDOVIRUS 4. CHERRY NECROTIC RUSTY MOTTLE DISEASE 5. CHRYSANTHEMUM STUNT VIROID 6. PLUM POX POTYVIRUS 7. TOMATO RINGSPOT NEPOVIRUS 8. TOMATO SPOTTED WILT VIRUS ------------ *) Butași de hamei. Anexă 3 LISTA cuprinzând dăunătorii plantelor, bolile plantelor și ale buruienilor A. Dăunători ai plantelor Iceria purchasi

HOTĂRÂRE nr. 761 din 16 septembrie 1999 pentru aprobarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Kazahstan privind cooperarea în domeniul carantinei plantelor, semnată la Bucureşti la 17 iunie 1999. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/125485_a_126814]
destructor Thorne Cryphonectria parasitica Barr Didymella ligulicola von Arx Gremmeniella abietina Morelet Phaeoisariopsis griseola Ferraris D. dispaci Filipjev Phoma exigua văr. foveata Boerema Phasmopara halstedii Berlese de Toni Puccinia pelargonii-zonalis Doidge Phialophora cinerescens van Beyma Barley stripe mosaic hordeivirus Beet necrotic yellow vein furovirus Cherry little cherry virus Chrysanthemum stunt viroid Plumpox potyvirus Potato spindle tuber viroid Rasberry ringspot nepovirus Strawberry crinkle cytorhabdovirus S. latent ringspot "nepovirus" S. mild yellow edge disease Tobacco ringspot nepovirus Tomato black ring nepovirus Ț. spotted

HOTĂRÂRE nr. 761 din 16 septembrie 1999 pentru aprobarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Kazahstan privind cooperarea în domeniul carantinei plantelor, semnată la Bucureşti la 17 iunie 1999. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/125485_a_126814]
Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760

2.4. Ulcerele arteriopate se dezvoltă pe teren de arteriopatie obliterantă. Ele au de obicei margini bine delimitate, sunt localizate în zona maleolei externe având baza fibrinoasă, cu foarte puțin țesut de granulație. Ele pot fi acoperite de o escară necrotică. În cazurile asociate cu patologia vaselor mici, există o angeita necrotizantă, aceste ulcere începând cu o mică bulă care se ulcerează. Acest gen de ulcer este foarte dureros și poartă denumirea de angiodermită necrotizantă. Spre deosebire de cele asociate arteriopatiei obliterante, sunt

Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]