5,468 matches
-
murmurând, ca pentru sine: "- După vot, mai vine una. Știi vorba strămoșească: din câștig mic n-a murit încă nimeni. "- Dar eu cu cine votez?" Câte himere, reverii ciudate mă gântuie! Astrele tocmai se pronunță, iar eu mă simt, singuratic necunoscut, cam turmentat, acesta este cuvântul. Să fie vorba de Lola Pușcă?, de Cutreierătorul-de-mări? Luminează-mă, călătorule. "- Tataie, cum de te-ai strecurat aici în mijlocul nostru. Cine te-aduse? Ia vezi ce mai e pe acolo, jos!" Și-mi dădu un
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
conștiințe în timpul consumului de mescalimă, heroină și LSD. Tot în acest nucleu tare se plasează și Michel Foucault, pe când căuta, tot sub influența LSD-ului, revelații supreme: Singurul lucru cu care pot compara experiența aceasta este actul sexual cu un necunoscut". Laudanum-ul îi producea lui Thomas de Quincey "plăceri senzuale" în timpul concertelor de muzică. Dintr-o reacție agresivă claustrofobă, Aldous Huxley și Timothy Leary doresc să transgreseze lumea aceasta iluzorie. Exemplele pot continua și cu alte nume la fel de celebre. Toate
Fructul oprit din corpul nesănătos by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12186_a_13511]
-
mai igienic. Spectacolul privit de la distanță este fabulos. M-am întrebat de ce am încasat atîta bătaie și înainte și după '89? Și atîta umilință? Și atîta dezamăgire? De ce mi-au fost uciși colegi, de ce mi-au fost bătuți prieteni și necunoscuți? De ce se uită atît de repede? De ce s-a strigat la mineriada din 13-15 iunie "Moarte studenților! Moarte intelectualilor!" Ultimii patru ani au readus frica. Și spaima de libertatea interioară, de dreptul firesc de a-ți spune părerea, de a
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
tare, însă, decît a mea, de exemplu. Am pus prezentul fierbinte în paranteză și am plecat spre un destin cu adevarat încercat, umilit, pus să meargă pe ață dintre viață și moarte. Fără drept de apel, fără drept de apărare. Necunoscutul și continuă apropiere a morții sfîrșesc prin a se contopi în trupul și mintea ce le poartă: Roșe, fragilă și puternică. Ce mi se pare dramatic în cotidianul gri în care trăiesc este chiar disprețul multor concetățeni, cei mai multi aflați la
Într-o mansardă din Varșovia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12243_a_13568]
-
aproximativ cronologică" și cu transcrierea "notațiilor" lui Gellu Naum de pe spatele fotografiilor. D. S. semnează în deschidere un scurt text în egală măsură sensibil, sobru și generos în folosul cititorului care se formează între timp, îl preia și îl conduce în necunoscutul care se revelează: "Fotografiile din paginile ce urmează reconstituie și restituie un chip dispărut în vreme, o înfățișare care a pierit. Utile ca documente fotografice, ele sunt deopotrivă urmele vizibile ale unei existențe poetice. Privite astfel, ar putea fi un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
o ceașcă de cafea. Apoi obiceiul cavaleresc de a săruta mâna doamnelor și, de asemenea, acela de a debuta orice conversație telefonică, chiar și cu biroul de informații, cu Sărut mâna! Naturalețea cu care românii intră în vorbă cu un necunoscut! C.B.: În afara literaturii, ce ați reținut din cultura română? A.S.: M-a impresionat profund Andrei Șerban cu a sa Trilogie, pe care am avut norocul să o văd la Teatrul Național. Era fără precedent pentru mine participarea spectatorilor la spectacol
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
le-a înlocuit pe cele deja existente și care e folosit curent de un număr enorm de persoane, pentru a obține cele mai diverse informații: de la explicația sau ortografia unui cuvînt sau datele unui articol științific pînă la identitatea unui necunoscut, jocuri și imagini. O enciclopedie cînd sobră, cînd carnavalescă, eficientă dar și mîncătoare de timp, care oferă bune și rele, dar care măcar în parte ierarhizează informațiile provenind din cele mai diverse surse. Această rubrică e de cîțiva ani datoare
"A gugăli" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12662_a_13987]
-
a-și continua studiile la București, prima răscruce semnificativă a destinului său: Pînă atunci nu fusesem nici măcar în alt sat. Din alte sate văzusem doar, de la distanță, turlele bisericilor. Ce se petrecea dincolo de hotarul Lisei îmi era tot atît de necunoscut cum îi fusese lui Columb pămîntul Americii, înainte de a pleca în prima sa călătorie, iar despre București știam numai că acolo se află capitala României. Mi se părea de neconceput să nu mai merg cu Mali și Cioanta pe Calea
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
unde trecea des: aducea cîte o Dilemă aburinda, își lua ultimul număr al revistei noastre, ne promitea articole pe care rareori avea timp sau chef să le scrie, era prietena noastră dintotdeauna, cu un firesc al comunicării cu nou-veniții, cu necunoscuții, pe care nu l-am mai văzut la nimeni. Pur și simplu intra în vorbă cu grație și discreție, era de acolo, aparținea dialogului. Lasă unele lucruri nerostite, sub faldul reveriei, al punctelor de suspensie, dînd greutate unei fraze ce
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
Constantin Țoiu Ce la început trebuie să spun că un portret din imaginație - o ficțiune - îmi este mai greu de realizat, încât de multe ori mă văd nevoit să recurg la figuri concrete ale unor necunoscuți întâmplători sau amici chiar... Am mai scris despre acest lucru. Mi-ar fi greu să dau exemple... Mi-aș atrage noi antipatii. De obicei, trași în poză, dezavantajos, subiecții se supără foc. Mai greu e cu autoportretul... Amorul propriu, cel
Autoportret cu lumina stinsă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12795_a_14120]
-
ediție critică fie a poeziei, fie a publicisticii lui Goga, dar nu se întîmplă, din păcate, același lucru cu mulți alți scriitori români, chiar dintre cei mai importanți?în opinia noastră, Octavian Goga, care e departe de a fi un necunoscut pentru noile generații, fiind de multă vreme studiat la școală, se cuvine examinat sine ira et studio din cîteva unghiuri de vedere care să-i clarifice atît specificul cît și încadrarea în contextul istoric. Departe de-a fi un "vestitor
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
Ion Simuț Grigore Cugler (1903-1972), un avangardist afirmat modest în anii ´30 fără o participare semnificativă la viața literară interbelică, nu mai e chiar un necunoscut. Mircea Popa, istoric literar foarte activ trecut recent de pragul vârstei de 65 de ani, a publicat a doua ediție a scrierilor sale, care nu totalizează mai mult de 250 de pagini, în volumul Alb și negru. Prima culegere, incompletă
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
capul ei se află Maniu, iar la dreapta să Mihalache. În lungul peretelui din dreapta lui Iuliu erau așezați Ilie Lazăr, Emil Hațegan, ministru În Guvern și Emil Ghilezan. Lucra sub ordinele lui Romniceanu la, Finanțe. Leucuția, Popovici, Solomon și trei necunoscuți se aflau deasemenea În jurul mesei. Învățătorul și Hanul stăteau lângă peretele din stanga lui Maniu. Chiar lângă ușă.În spatele lui Iuliu se află o altă ușa care dădea spre dormitorul sau. Președintele P.N.Ț. deschise ședința. „Domnilor, nu am invitat decât
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
oare, iubita mea Sissi, vizita aceea la Amsterdam, la vîrsta cînd orice femeie trăiește nehotărît, o zi prăbușită în disperare, o alta gata pregătită pentru a înfrunta viața cu resemnare, era prin 1884 dacă nu mă înșel, cînd frumusețea unui necunoscut te-a săgetat ca o lovitură de cuțit ori, dacă-ți place mai mult, ca un trăsnet picat din senin, și atunci ai scris: Du-te, du-te cît mai departe de mine... Nu mai am putere să suspin, cînd
Sisi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12835_a_14160]
-
mai frumoasă. cînd mă văzu, pleoapele-și închise și-și depărtă statura majestuoasă. în ea, subit, recunoscui pe Sissi și chiar din clipa-aceea eu eram suspinul greu ce-n inimă-și sădise, chiar textul care încă nu se scrise: acel necunoscut din amsterdam.
Sisi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12835_a_14160]
-
ungurii, vine pentru Remus Lunceanu și marea primejdie (Primejdia e titlul unuia din primele capitole). Incertitudinea ("Eu ce fac?") îl copleșește, deși încearcă să se refugieze în "încrederea oarbă în fatalitate" și să se lase în voia întâmplării și a necunoscutului (Opere 3, p. 21). Nu era greu pentru el să vadă amenințarea, dacă l-ar identifica nemții: "în cazul cel mai rău, m-ar considera dezertor austriac, deși nu sunt, m-ar face agitator iredentist și cine știe mai ce
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
adaptați la diverse limbi străine. "- Ai auzit de criticul italian Negri-cii ? mă întreabă, rîzînd, cu umorul pe care i-l știu din Bazar bizar, Radu Paraschivescu. Tocmai a fost anunțat la microfon, domnul Eugen Negricii." N-am idee cine sînt necunoscuții de la microfonul Tîrgului, dar e limpede că bunul simț ar trebui să-i facă să nu se mai întoarcă acolo. O minimă regulă organizatorică cere ca la microfonul unui Tîrg de carte să citească oameni...citiți. M-au impresionat lansările
Tîrgul de Carte Gaudeamus – Noiembrie 2004 by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12264_a_13589]
-
realiza un album de fotografii cu statuile orașului. Un fotograf, care nu e decât un avatar al scriitorului, devine confesorul ales, chiar neliniștit de acest sentiment al alesului. Mărturisitorul se dezvăluie treptat, cum e firesc, și se transformă dintr-un necunoscut obscur și modest (ca înfățișare) într-un personaj excepțional, implicat în cele mai neobișnuite întâmplări, depozitar al unor secrete nebănuite. Tensiunea narațiunii este întreținută tocmai de așteptarea ca istorisirea să dezvăluie secretul mereu amânat. Necunoscutul se dovedește a fi un
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
și se transformă dintr-un necunoscut obscur și modest (ca înfățișare) într-un personaj excepțional, implicat în cele mai neobișnuite întâmplări, depozitar al unor secrete nebănuite. Tensiunea narațiunii este întreținută tocmai de așteptarea ca istorisirea să dezvăluie secretul mereu amânat. Necunoscutul se dovedește a fi un anume Sey Mondy, care se considera Cetățean al Lumii, deci nu era - cum s-ar putea crede - nici francez, nici britanic, nici altceva, o reeditare - s-ar putea zice - a Jidovului rătăcitor. E, după cum îl
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
vreme, la Paris, retras în acel moment din funcție, marginalizat) și prețuit ca scriitor, mult editat și chiar ecranizat - cu un film turnat după Chira Chiralina - în "patria socialismului victorios". Al doilea text, scris de Fundoianu a rămas, în schimb, necunoscut până nu de mult, iar autorul său, care se bucura de o anumită apreciere în cercurile filosofice și literare pariziene (publicase, de exemplu, în 1933, foarte originalul și nonconformistul eseu despre Rimbaud golanul (Rimbaud le voyou) și era prezent în
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
vin și pleacă din buzunarele lui Adam, așa că Nina e vândută și cumpărată nu doar o dată. Fry echilibrează foarte bine această poveste cu ambiția de frescă socială a filmului: decorurile sunt extravagante, iar personajele secundare - regizorul a optat conștient pentru necunoscuți în rolurile principale și pentru nume mari (Peter O'Toole, Jim Broadbent, Stockard Channing) în roluri mici - fac savoarea acestui lungmetraj. Semnătura realizatorului în acest film e mișcarea circulară amețitoare a camerei în contextul petrecerilor frenetice: uneori nu deslușești nimic
Perfidul Albion pe marile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12312_a_13637]
-
înapoi la Știri. O domnișoară vorbea calm despre moartea filosofului Derrida. Numai cînd am văzut numele scris, am înțeles că accentul pus greșit pe prima silabă și nu pe ultima, mi-l făcea pe lingvistul și filosoful Jacques Derrida, un necunoscut. Și eroarea a continuat cît a ținut știrea! Fără ca pe cineva de acolo să-l jeneze, să-I jignească urechea. Cît de simplu ar fi elementarul gest al profesioniștilor, acela de a întreba, înainte de intrarea în emisie, cum se pronunță
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
retras, un scriitor mare, Samuel Beckett, care a refuzat, într-un fel, gloria și mondenitățile - nu se poate uita gestul de a nu merge să-și primească, la Stockholm, Premiul Nobel - un longeviv care a străbătut secolul cu aerul unui necunoscut mărginaș din Dublin, stînd, uneori, la taclale cu, de pildă, Peron, Jean Louis Barrault, Cioran, Madeleine Renaud, Peggy Guggenheim, Duchamp, Giacometti, Lucia Joyce, care s-a regăsit spiritual în spațiul cultural francez, care și-a scris piesele în franceză și
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
văzut mulți țapi ispășitori fericiți de condiția lor?! M.I.: Am văzut destui țapi ispășitori care-și trag vitalitatea chiar din condiția lor de țapi ispășitori. B.E.: Nu era și nu-i structura mea intimă. Tot ce puteam era să înfrunt necunoscutul amenințător, apelând la diplomație, tact, abilitate pentru a dejuca intrigi, pentru a dezarma ostilități, pentru a coaliza simpatii. M. I.: Iar relația cu Radu Beligan, pe care l-ați urmat apoi la Teatrul Național? B. E.: A fost excelentă în
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
noi care ghidează sufletul prin împărăția Neantului de deasupra lucrurilor: Domnul Ferapont, celălalt Ferapont, primul frate Ferapont și, pur și simplu, Ferapont de pe coperta unu sau patru. Dar cine este Ferapont? Cine este Anatol? Cine este bărbatul cu glugă sau necunoscutul? Dar femeia cu pălărie galbenă? Cine este domnișoara Barnovski sau meșterul Bitinski? Naratorul fiind Atichin Volinad, personajele se construiesc ca multiple ipostazieri ale sale, măști interschimbabile, haine personificate pe care și le aruncă pe sine în spectacolul în care joacă
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]