113 matches
-
două zile a și murit subit de un anevrism. În rezumat, pot zice că Verussi realiza prototipul de artist destrăbălat, negânditor la ziua de mâni, sărac lipit pământului, cu o înfățoșare de om nedormit, nespălat, neîngrijit, care-ți dădea impresia necurățeniei. Chiar în modul său de a-ș exercita profesiunea era cu desăvârșire neglijent și lipsit de noțiunea curățeniei. Astfel, de lene, el nu-și spăla niciodată paleta cumsecade și cu același penel manipula toate coloarele, încât aceasta poate a și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
benzină și i am spus-o băiatului, care, pornind motorul și ciulindu-și urechile, ca un medic la pieptul bolnavului, a exclamat deodată arătând cu degetul: „Aici e!“ A desfăcut carburatorul, a scos mica sită cilin drică, cea care oprește necurățeniile din benzină și - stupoare! - sita era Îmbâcsită cu murdărie. Am făcut după acest fleac de descoperire, căruia nu-i dăduse de rost o serie de mecanici, elec tricieni și șoferi, 1 500 de kilometri În Întreg Ardealul. E unul din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să facem... Să vă încurajăm și să ne rugăm și noi la Dumnezeu. Vă dorim multă sănătate și noi plecăm cu inima plină de la dumneavoastră, pentru că....” „...pentru că m-ați găsit în așa hal (râde). în ce hal m-ați găsit! Necurățenie, neîngrijit! Du-te divale, prășește... Eu de două nopți dorm afară pe prispă”. „Nu vă este frică de șerpi?” „Nu, nu. Pentru că eu nu lucrez de ziua lor și eu de cinci ani nu l-am văzut, măcar mort. Eu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de cerbi încoronați ca niște adevărați regi. Din cale I Se îndepărtau lupi și mistreți stricători, neliniștiți de prezența sa, neștiind bag sama că și ei erau tot de El creați și trimiși pe aceste meleaguri ca să ocrotească pământul de necurățenii. Din înaltul cetinii îl priveau veverițe, care blânde și cuvioase ca niște mironosițe veneau către El să-I ceară binecuvântarea. Din zmeurișuri a fost primit de Ursus arctos - ursul nostru, Namila Babii, mormăind a nedumerire de vizita Celui Bun și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
oploșește jidovime”, „evreimea stă la iveală Înaintea tărăbilor joase, spurcate”, „această păcătoasă calicime leneșă, care spurcă țara”, „cârciumi murdare” pline de „multe lighioane”, „spurcate hanuri evreiești” și „scârboase cafenele”, În care specifice sunt „caftanele murdare, Îngrămădeala, harhătul germano-semitic, duhoarea și necurățenia, urâciunea răpareță”, „o putoare ieșind din dărâmături, ca niște peșteri de fiare”, „o nespusă murdărie de latrină publică pentru jidani”, „o mahala evreiască, cu crâșme eftene, cu prăvălii de nimica toată, cu sărăcie, murdărie și sălbăticie” <endnote id="(428, 429
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și despre mirosul urât pe care aceștia Îl degajă, Alecu Russo folosește clișeele uzuale : evreii ar fi „indivizi murdari”, „puțind a usturoi și a ceapă”, scuipând pe jos și purtând „laibăre soioase”. Această populație „are ceva respingător, Întărit Încă cu necurățenia rău mirositoare de care e Îmbăcsită”. În privința femeilor evreice, aceste neajunsuri ar fi insuportabile, fiind la polul opus cu frumusețea lor proverbială : „Ovreicele sunt cunoscute În toată creștinătatea pentru frumusețea lor, numai trebuie să ai grijă să le speli, să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
femeia la feredeu. Acolo se scaldă ea Într-o vană [= cadă] cu apă caldă. În acel timp, Îi taie o femeie cu un cuțit unghiile de la mâini și picioare scurt, ca sub unghii să nu rămâie nici cea mai mică necurățenie. Apoi intră femeia Într-un basen plin cu apă de isvor, care se află acolo. În această apă, care trebuie să fie caldă, se cufundă de trei ori și rămâne atâta timp sub apă, până ce apa rămâne nemișcată deasupra capului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a bea și după ce ați băut”, „Se interzice traiul Într-un oraș care nu are baie”, „Lipsa de curățenie a capului duce la orbire, veșmintele murdare duc la demență, murdăria corporală produce ulcere și dureri ; ferește-te deci de orice necurățenie”, „Se cuvine să Îmbăiezi copiii mici și apoi să-i ungi cu ulei”, „Este interzis să trăiești Într-un oraș În care nu există nici un medic”, „Curățenia fizică duce la curățenia spirituală” etc. <endnote id="(481, pp. 336- 342)"/>. Putoarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În Regulamentul Organic al Moldovei, cârciumarilor evrei le erau impuse restricții la comercializarea vinului, pe motiv că aceștia „ar avea adeseaori un vin necurat sau stricat” și că, „prin darea orânzilor pe la jidovi, [...] dovedit este că ei jidovii pricinuesc multă necurățenie În băutură” <endnote id="(322, p. 204 ; 536, p. 23)"/>. Perce perea băuturii vândute de către evrei ca fiind „necurată” provenea de la perceperea evreilor Înșiși ca fiind „necurați” (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”). Dar și de la considerarea băuturii și mâncării
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
avea pantaloni din postav negru iar în picioare obiele albe și opinci frumos meșteșugite, legate cu nojițe împletite din lână neagră. Privea cu ochii blajini la juncanii ce pășteau cu hărnicie iarba crudă, să vadă dacă nu au semne de necurățenie de la dormitul în șură, deși îi bușumase bine de dimineață cu un șomoiog de paie, i-a săcelat și nu a uitat să le lege între coarne canafuri roșii, ca nu cumva să fie deocheați de vreo babă răutăcioasă, știind
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Bădescu: „îndată ce-l dezleagă rupe tot cu o putere de fiară și strigă de produce un ecou îngrozitor.” în realitate, slăbit de marile preocupări intelectuale și de erizipelul de altfel vindecat ce i se iscase pe față din cauza mânjirii cu necurățenii a locului zgârieturii, se simțea ostenit și doritor de o lungă liniște...” G. Călinescu citează o frază din textul următor: „De 7 nopți, de când stau lângă nenorocitul, numai astăzi a putut fi scos din cămașa de forță, având niște furii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
este necumpătat în băutură, mai ales în băuturi spirtoase, își otrăvește sângele, își strică creierii, își arde intestinele, își usucă plămânii, își aprinde rărunchii, și curând capătă boalele cele mai dureroase și mai rușinoase. Un alt izvor de boală este necurățenia trupului, îmbrăcămintelor, locuințelor și a altor lucruri ce ne înconjoară"688. Drept concluzie, părintele spunea: Dacă vom fi cumpătați în mâncare și băutură și vom fi curați, vom fi cruțați de multe boale"689. Aceste sfaturi conțineau și învățături morale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un carusel cu cai de lemn (operă a lui "„Cranțelberg”", mai exact austriacul Adolf Kranzberger) și un bufet de lemn. Un an mai târziu afacerea a fost preluată de căminarul Vasile Gafencu, care a constatat că în jurul bufetului este multă "„necurățenie”" și a solicitat o aprobare pentru a construi un bufet de cărămidă. În 1852 domnitorul Grigore Ghica a împrejmuit parțial terenul cu un grilaj de fier. În același an s-au aprobat 526 lei și 16 parale pentru plantarea de
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]