137 matches
-
cu luare aminte împiedicându-mă de multe întrebări. De ce luceferii au picioare de fluturi și se încolăcesc în străfundul vinețiu al depărtărilor? De ce-mi tremură în surdină cerul înroșit al despărțirii? Nici un om nu se mai întoarce din grăbirea necuvântătoare a văzduhului. Între două respirări sufletu mi simțea primejdia aventurii nedorite. Între două respirări pădurile-și odihneau bocetul lor. Toamna parcă-mi vorbea de pe alte tărâmuri. Un vânt de lună pustie îmi săruta privirile mele în care mai rătăceau cete
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
clasa a II-a, și a tăbărît asupra viitorilor emigranți fără nici o vorbă, grimasă ori răcnet național de luptă. Să te pomenești pe Întuneric, Într-un oraș străin, pocnit din senin, era o noapte senină, de-un pîlc de cetățeni necuvîntători, lîngă o fîntînică, constituie o situație remarcabil de cinematografică și, Într-un fel, jenantă. După fiecare pumn primit În zona sensibilă și-abia vindecată a chipului, cei doi ingineri Întrebau În diferite limbi ce se-ntîmplă. Care-i necazul, scopul, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
30 am avut trei contacte. O jumătate de oră mai tîrziu Alec s-a dus la culcare și i s-a oprit respirația”. Și ăsta a murit. Reînviați Însă dacă veți cumpăra și alte apariții din același ordin al literelor necuvîntătoare, Semnal, Detectiv, Scorpion, 3 pe un balansoar. În cea din urmă, semnalăm posterității o rubrică ingenios intitulată „Gagici și pisici”. Tonul e muribund, imaginația, surdo-mută, iar nudurile, patologice. Să vedem: „Femei și pisici; cărui fapt Îi datorăm această asemănare?” Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
obținerii unor efecte expresive surprinzătoare. Exemplu: "De la holdele din Bărăgan Cu spicul greu Atârnând în sus Am învățat Că tot ce ne calcă pământul Devine pașnică recoltă.” ( M. Sorescu- Astfel) Personificarea este figura de stil prin care se atribuie ființelor necuvântătoare, lucrurilor, elementelor naturii, unor idei abstracte însușiri sau manifestări ale omului. Exemplu: " Împărat slăvit e codrul, Neamuri mii îi cresc sub poale.” ( M. Eminescu- Povestea codrului) "Un vânt răzleț își șterge lacrimile reci pe geamuri.Plouă.” ( L. Blaga - Melancolie) Simbolul
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
de-a pururea a Basarabiei. Cu ce drept ne-am plânge de-o nedreptate, pe care am comite-o noi înșine de a doua zi chiar? Cu ce drept ne-am plânge că poporul nostru se-mparte ca o turmă necuvântătoare, când noi înșine am trata ca pe-o turmă necuvântătoare părțile unui popor care și el are mari calități și mai cu samă o mare și nu tocmai neîntemeiată susceptibilitate națională? Sau poate turcii din Dobrogea, cu strălucitul lor trecut
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
plânge de-o nedreptate, pe care am comite-o noi înșine de a doua zi chiar? Cu ce drept ne-am plânge că poporul nostru se-mparte ca o turmă necuvântătoare, când noi înșine am trata ca pe-o turmă necuvântătoare părțile unui popor care și el are mari calități și mai cu samă o mare și nu tocmai neîntemeiată susceptibilitate națională? Sau poate turcii din Dobrogea, cu strălucitul lor trecut militar, ei, cuceritori în trei continente, se pot privi ca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din Berlin fără știrea noastră. Prea confundă "Romînul" partidul conservator, în care fiece membru [î ]și are cugetarea sa proprie, pe care e liber de-a o exprima sau de-a o pune în acord cu a celorlalți, cu turma necuvântătoare a Caradalelor, care ridică mașinalmente mînile când i se ordonă și nu gândește nimic. A gândi, a-și scrie gândirile, a le comunica, fie publicului din străinătate, fie celui român, ar trebui sa fie permis, credem, fără a-ți vedea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
roagă Lui doar când au nevoie stringentă de ajutorul Lui. Noi trebuie să ne arătăm ca niște fii credincioși, care sunt ascultători În toată vremea de tatăl lor și comunică În permanență cu el. Omul nu trebuie să se asemene necuvântătoarelor care Își fac simțită prezența și strigă la stăpânul lor doar atunci când le răzbește foamea sau simt oarece durere. Însă, mulți dintre noi recunosc că mai ales atunci când sunt cuprinși de felurite Încercări, necazuri și suferințe, aleargă către ajutorul lui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
grâul, orezul, porumbul, adică principalele plante de cultură, definitorii pentru tot atâtea civilizații; dar și secara și orzul, adică vodka și berea; ovăzul - hrana unuia dintre cei dintâi prieteni patrupezi ai noștri, dar și bună parte din izlazul altor prieteni necuvântători, adică iarba; meiul care ne-a susținut și vegheat devenirea noastră, a românilor, ca popor; legume, precum ceapa, usturoiul, sparanghelul; zahărul și romul, prin trestia de zahăr; uleiuri de palmier, dar și băuturi, din palmier ori din agavă. În privința condimentelor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a cunoscutelor pălării de Panama. Altele, precum brândușa de toamnă, șofranul, exotica Curcuma și chiar banala ceapă, ne oferă și coloranții. Și nu sunt indiferente nici la suferințele noastre, oferindu ne - sacrificându-se pe sine - leacuri, nouă și prietenilor noștri necuvântători: brândușa de toamnă, șofranul, lăcrămioara, aloea, știrigoaia; de ce nu, papirusul pe care pisica Îl paște cu plăcere ori de câte ori nu e În apele ei... Dar aceste plante sunt Înțelepte: Între ele nu se află și “traficanți” de droguri... Și dacă tot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Natura, fără naștere și implicit moarte, nu știe decât de o singură flăcăruie; transmisă ca o ștafetă, din aproape În aproape: evoluția, adică dumnezeirea... „Radioalmanah“, 5 iunie 1998, ora 17,01 29. Cu pălăria pe ceafă Dacă demult strămoșii Încă necuvântători nu s’ar fi ridicat În două labe, n’aveam astăzi sămânță de vorbă; dacă voi fi fost... Sumețindu-și astfel capul, extrema negentropică a trupului, În antiteză cu entropia celeilalte, Îndreptate rușinos spre pământ - și prin negentropie Înțeleg evident superioritatea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Rubiconului. Și l’a trecut... Dar mai este un Rubicon, o metaforă, anume acela cerebral. Adică cel pe care un animal cu 1% creier În corpul său l’a luat drept linie de start Întru umanizare, evadare adică din lumea necuvântătoare. Ei bine eu, pisica, stau cu o lăbuță Înainte, cu alta Îndărăt peste același Rubicon cerebral, căci și eu am 1 (și ceva!)% creier... Chiar de nu’s convinsă că trebuie să-l trec, mă pot considera cel mai inteligent
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rezistă în fața valurilor și dacă barca, în cazul cel mai rău, nu se va scufunda. Un salonaș e rezervat celor mici, plin ca o grădiniță. Deasupra noastră, tineretul când e timp bun practică diferite jocuri. E și un colț rezervat necuvântătoarelor, în special câini și pisici. Două gâște majestoase traversează și ele oceanul. Pe vapor se redactează și un mic jurnal. Aflu din el că Italia a declarat război Abisiniei și că a început debarcarea de trupe. Lumea e în fierbere
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
redundanță și sonorități incantatorii textului: "Cu ce drept ne-am plânge de-o nedreptate, pe care am comite-o noi înșine de a doua zi chiar? Cu ce drept ne-am plânge că poporul nostru se împarte ca o turmă necuvântătoare, când noi înșine am trata ca pe-o turmă necuvântătoare (...)"367. Mai puțin cultivată în publicistică, elipsa constă în suprimarea unor elemente enunțate anterior, conferind concizie și concentrare mesajului jurnalistic. Analiza articolului eminescian relevă folosirea sporadică a elipsei, îndeosebi în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
plânge de-o nedreptate, pe care am comite-o noi înșine de a doua zi chiar? Cu ce drept ne-am plânge că poporul nostru se împarte ca o turmă necuvântătoare, când noi înșine am trata ca pe-o turmă necuvântătoare (...)"367. Mai puțin cultivată în publicistică, elipsa constă în suprimarea unor elemente enunțate anterior, conferind concizie și concentrare mesajului jurnalistic. Analiza articolului eminescian relevă folosirea sporadică a elipsei, îndeosebi în momente în care în elanul demersului argumentativ jurnalistul eludează sintagme
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
luminilor...”. Noi, creștinii, totdeauna să mulțumim Domnului cu rugăciune din inimă curată și să zicem cu psalmistul: „ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie”. Cu atât mai mult, cu cât întâlnim această recunoștință și la făpturile necuvântătoare: „Boul își recunoaște stăpânul și asinul ieslea domnului său, dar Israel nu Mă recunoaște și poporul nu pricepe.”. Din viața Sf. Gherman cunoaștem, de asemenea, scena duioasă de recunoștință a unui leu căruia cuviosul părinte îi scosese o țepușă din
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
fără de saț, cu beția, cu multă vorbire, cu gândurile cele rele și viclene, cu obiceiurile cele rele și cu aprinderea spre desfrânare, având osebită voire spre toată pofta cea trupească. O, rea voire a mea, pe care nici dobitoacele cele necuvântătoare nu o au! Dar cum vei putea să cauți spre mine sau să te apropii de mine, cel necurat ca un câine? Sau cum voi putea să-mi cer iertare faptelor mele celor amare, rele și viclene, în care cad
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
reflectăm natura binelui și a răului. Iată o idee care ne-a fost transmisă de un fantasy ironic și parodic al unui scriitor cu spirit ludic și al cărui nume este greu de pronunțat. El descoperă "caracterele irepresibile" ale unor necuvântătoare. Gâștele sunt înțelepte, câinele e cu sufletul de aur, cu auzul fin și nas infailibil, delfinul este sensibil și inteligent, calul elegant și nerăzbunător, elefantul milos până a nu strivi nicio insectă sub picioarele lui uriașe etc. La urma urmei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Gata, Titi, ne-am odihnit, acum hai să mergem la grădina zoologică, să vedem câteva animale sălbatice. Sper să-ți placă, să nu te sperii, da? A fost prima vizită din viața mea pe care o efectuam în zona ființelor necuvântătoare private de libertate. Am plătit și am intrat. Grilajele din fier, pe verticală și orizontală, înalte și rezistente, te duceau imediat cu gândul la celula unui condamnat la moarte dintr-o închisoare de maximă siguranță. În definitiv, ce erau aceste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de libertate. Am plătit și am intrat. Grilajele din fier, pe verticală și orizontală, înalte și rezistente, te duceau imediat cu gândul la celula unui condamnat la moarte dintr-o închisoare de maximă siguranță. În definitiv, ce erau aceste ființe necuvântătoare decât niște condamnate pe viață?? Nu, prădătorii nu fac dovadă că l-ar întrece în cruzime pe "homo sapiens". Ei ucid pentru a mânca, pentru a supraviețui. Pe câtă vreme Omul, "produsul" creației divine, are față de vietățile Terrei un comportament subanimalic, deoarece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
îndeplinite două dintre cerințele fundamentale: elementul estetic și siguranța personală. Deși nu mai era de mult tânăr, avea mersul suplu, energic, maiestuos, iar în privința forței fizice, puteai dormi liniștit, fără teamă de hoți ori de tâlhari în prezența acestui bodyguard necuvântător. Se plimba nestingherit prin ogradă, necunoscând niciodată legătura umilitoare și degradantă a lanțului. De cu seară își lua în primire postul ca o santinelă, veghind cu strășnicie întreaga proprietate asupra căreia era singurul și neînfricatul stăpânitor. În nopțile scurte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
rezistă În fața valurilor și dacă barca, În cazul cel mai rău, nu se va scufunda. Un salonaș e rezervat celor mici, plin ca o grădiniță. Deasupra noastră, tineretul când e timp bun practică diferite jocuri. E și un colț rezervat necuvântătoarelor, În special câini și pisici. Două gâște majestoase traversează și ele oceanul. Pe vapor se redactează și un mic jurnal. Aflu din el că Italia a declarat război Abisiniei și că a Început debarcarea de trupe. Lumea e În fierbere
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
sau Ursitoarele mi-au marcat drumul. El a Început Într-un sat de pe Valea Târnavelor, s-a oprit câteva clipe hotărâtoare În Cetatea Sibiului, a continuat apoi spre Cetatea lui Bucur, pentru a mă forma În arta tămăduirilor suferințelor animalelor necuvântătoare. Din nou au intervenit forțele Destinului, care m-au smuls dintre slujitorii de rând ai acestei arte și m-au destinat Însușirii celei mai grele și temute discipline: Anatomia patologică, dominată atunci de șef de lucrări, actuala prof. Doctor Honoris
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
îmbrăcat în frac și cu un portofoliu subsuoară. Fi donc113, cu asemene literatură qui nous blesse 114, zice el indignat. Am aici pe Aegri Somnia al cărei farmec te adoarme, pe Filemon și Baucis, doi năuci înamorați, prefăcuți în trunchiuri necuvântătoare ca și membrii caracudei. Ascultă, caracudă flămândă!... Tu care te încumătezi să faci versuri! Astupă-ți gura clefăitoare c-o bucată de cozonac; destupă-ți urechile și învață mai întăi prozodia de la maître Boileau 115, care zice: "Que toujours dans
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pe scurt ceea ce doresc să discut astăzi, exemplificând cu o poveste tristă la care am fost recent martor. O dramă - nu exagerez câtuși de puțin - care ne impresionează adesea În lumea noastră umană, dar pe care o cunoaște și lumea necuvântătoare; numai că aceasta nu Încearcă să atragă atenția noastră, poate pentru că marile dureri sunt mute. De data asta, petrecută la scara atât de mică a celor vreo 50 de grame ale unui suflețel acoperit cu blăniță argintie și a celor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]