136 matches
-
le poartă clovnii pe la circuri. Numai că nu era roșie, ci puțin vineție, bătând spre vișiniu. Era îmbrăcat într-un costum ca de cioclu, adică negru, iar cravata, musai roșie, era sucită trist spre dreapta; părea așa, ca o bănuială nedusă până la sută la sută. Înalt și subțire ca un plop canadian, călca puțin săltat și plin de importanță, de parcă își uitase opincile pe undeva, pe la bariera orașului acum vreo două săptămâni. Dacă te uitai la fruntea lui îngustă, încrustată cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
-o prea repede: Uniunea Sovietică. Este o carte despre o lume făcută din lozinci, lozinci ce ajunseseră să fie respirate, mâncate, băute, dormite. Disidenții au prezentat Occidentului o Uniune Sovietică stăpânită de teroare. Eu fac parte dintr-o generație neoprimată, nedusă în lagăre. Generația mea era rezultatul unei puternice și nemaipomenite manipulări. Personajul meu nu este un disident, el crede în Uniunea Sovietică și îl iubește pe Lenin, iar atunci când nu înțelege ceva, se îndoiește de sine, nu de sistem. De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
asta, dacă îmi scriu, mă ajut oare? Și apoi cum poți scrie în timp ce îți vine să te ascunzi și să dispari? Cât timp se poate prelungi acest exercițiu pe fond de lehamite continuă, cu un nod în gât, cu respirația nedusă până la capăt, cu gustul ăsta mizerabil de iască și leșie? Duminicile după-amiaza... Toate zilele în insuportabilul după-amiezei lor... Panica urâtului care mă cuprinde la căderea zilei... Nimic din ce ai putea face să nu te atragă: nici să te ridici
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
până acum. Atâta doar: e spusă. Și asta schimbă enorm lucrurile. Cel puțin pentru mine. Le schimbă în sensul că le scoate din vagul în care existau până atunci, din plutirea aceea bezmetică și chinuitoare ― de stări, gânduri și întrebări neduse până la capăt ― din care se alcătuiește viața noastră și care e sursa neștiută a nefericirii noastre. Ce bucurie să cobori în tine și să înțelegi și să spui ceea ce vezi și ceea ce înțelegi, să fii propriul tău analist, necruțător și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Doamne, cât de mult te iubesc!“. Iar după un timp în care zăceau tăcuți, respirând liniștea, doar cu mâinile împreunate ori trupurile atingându-se într-o mângâiere prea puțin erotică, Andrei Vlădescu știa că vor începe discuția de atâtea ori nedusă la capăt, ca un joc de care nici unul nu se putea desprinde și nici unul nu se temea. El explicându-i că nu poate răspunde dintr-odată întrebărilor ei, prea directe, de-a dreptul brutale, pentru că nu-i dau răgazul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și să te îndemne“, „Nu cred, asta-i doar în cărți“, „Dar eu simt așa!“, „Iar eu nu cred! Și deci ce-o să fie după aceea? N-o să mi se revolte conștiința, căreia i-am promis atâtea până acum încă neduse la capăt? Nu înțelegi că există un drum pe care...“, „Un drum! Iarăși un drum! Îmi vorbești mereu de la o vreme de drumul ăsta care nu știu ce vrea să însemne și pe care nu mi-l explici, să mă lămuresc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
la birou și să compună un apel scurt, dar bine simțit, către „vulturii“ de extremă dreapta. Să le propună În ziarul Haaretz două-trei linii generale, un nou consens național parțial. Un fel de Înțelegere Între cei ponderați și elementul dur, nedus la biserică, ce poate ar fi În stare să digere retrocedarea unor teritorii, dacă s-ar omite ceea ce ei consideră tendința necontrolată de-a face pace a stângii. Avea dreptate șoferul de taxi: cea mai mare greșeală a noastră din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
puteam să întorc spatele. Apoi, bugetul pentru drepturile lor de autor îl luasem de la Cațavencu. În timp. O sumă uriașă. Aveam datorii, unde să le mai adaug și pe astea? Returnez banii și, gata, încă un proiect „made in Istodor“ nedus la capăt. Le uram poveștile. Voiam să fiu laș. Să nu iau partea nimănui. Dar nu mai puteam. Era prea târziu, așa mi se părea. Vezi, Doamne, mă apucase conștiința. Veneam acasă, întârziat. Îmi uitam copilul cu orele pe la grădiniță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
zic unii. S-a dus! Un înger acar a schimbat macazul. Atenție la linia unu! Vă rugăm poftiți în vagoane! Nu mai avem locuri la fereastră. Hai, curaj, puteți urca fără bilete! Dumnezeu face deconturi pentru orice intenție de zbor nedusă până la capăt. Dumnezeu la jumătăți de măsură se pricepe cel mai bine. Atenție la linia unu! Și trenul începe să țipe prin vene. Petre, nu strânge pumnii! Privește-ți drumul în palmă, este întrerupt o doime din viață, o să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în genunchi a dezlegare, păcatul este că sunt, fericirea este că poți. Picioare cât două semne de exclamare, până și cerului îi curg balele pe alei; Doamne, nu încerca să-ți judeci incertitudinea și nici să motivezi lucrul mâinilor tale nedus până la capăt. Picioare batoane de parizer, muncitorul întinge muștarul și muscă; despre foamea această pe nespălate, un ziarist de provincie, zilnic trimite scrisori netimbrate lui Dumnezeu, ieri, în semn de protest, a scris pe gardul bisericii: "Face tumbe viața pe sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
oasele pe ambele părți au culoarea lutului crud; izbești ulcica de zid, casa se umple de amintiri: pe funia de rufe, în pod, sub pragul ușii, amintirile se extind ca o pecingine. Imunitatea șinei de cale ferată nu justifică intențiile neduse până la capăt și nici nu argumentează abandonurile. Închizi ochii, urletul se face țăndări în tâmplă, apoi liniște de pustiu, atâta liniște încât nici propria respirație nu te mai tulbură. Te temi? La dracu cu lașitatea asta duplicitară! Dumnezeul cailor poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pe mine m-ai născut în pielea lui Adam, fără să mă întrebi vreodată dacă mă încape, dacă îmi este prea largă, dacă pute a netăbăceală sau a păcat? Judecă-mă, Dumnezeule, după ceea ce sunt și nu după intențiile tale neduse până la capăt! Mântuitorule, mijlocește pentru mine în fața Tatălui! Ai fost slab sunt slab, ai fost trist sunt trist, ai fost singur sunt singur, ai fost vândut mă vând, ai fost așteptat mă așteaptă, sigur mă așteaptă! Iisuse, trece paharul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mă pot decide asupra atitudinii pe care s-o adopt: să mă prefac că sunt de o incompetență absolută, sau să fac apel la o experiență îndepărtată și vagă; tema scoicilor mă obligă să-mi reconsider viața, făcută din lucruri neduse până la capăt și pe jumătate eliminate; de aici, dificultatea care sfârșește prin a mă pune pe fugă. La asta se adaugă faptul că sârguința cu care fata se dedică desenării scoicilor denotă căutarea perfecțiunii, ca formă pe care lumea poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
autorul mai vechei Scrisori...mureșene). De data aceasta, directorul de scenă a Încercat, primul În România, o plasare a acțiunii... În zilele noastre. Procedeu riscant, vai !, și sancționat de critică, pe bună dreptate : « Actualitatea nu presupune, neapărat, actualizarea, după cum actualizarea, nedusă pînă la capăt, ca acum, la Piatra Neamț, poate atinge performanța de-a nu mai fi nici măcar de actualitate »(Victor Parhon, Teatrul azi, nr.3/1992). Zoe, care apărea În colanți și era pălmuită de Tipătescu, a fost Oana Albu-Birău. În
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
armată când s-a făcut reforma la Siguranță, dân grad În grad, pân-am ajuns șef la Direcția de Securitate și Gardă, să bat cu Șefu’, și ălalalt, și ăsta, toate coclaurile, la vânători! Să pune cu mine maimuțoiul ăsta, nedus la femei, doar la d-alea găsite de mă-sa?! Papagalicește cu vorbele alea furate când trăgea cu urechea la grupul de elitiști, parcă Îți vâră degetele În ochi când Își plimbă limba În gură, o s-o tot plimbe așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
-ntre amnare. Scapăr la orice mișcare, arzător i-acest acum! dragostea e și mai mare când e la-nceput de drum. Dorul desfășoară gheme de proiecte și de vise rămân cărțile deschise și caietele cu teme. Și se duce drum nedus și se-ntoarce și mai dor, am la orice treabă spor, merg pe jos dar și pe sus. Traversez o feerie de neliniști și emoții; ce frumoși am fi cu toții de-am trăi în armonie! 1946 La Sfânta Înviere Noapte
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
o dată, haosul din camera mea, cel pe care-l las adesea în urmă de câte ori călătoresc, pare să se reașeze, să se ordoneze, acum, că este amintit și restructurat de ea, până la cele mai mici detalii: facturile neplătite, poșta nedeschisă, cămășile neduse la curățat, corespondențe neterminate. Și, în timpul acesta, îmi strânge mâna de câteva ori, îmi mângâie în treacăt obrazul, este atât de drăgălașă și binevoitoare, ca și cum ne-am fi reîntâlnit după o lungă absență și ne aflăm din nou împreună, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și ploaia scoteau din adânc schelete de pești mai mari ca o barcă. Peretele muntelui Lalezar creștea din mormintele unei mări. Zarathustra Înțeleptul le secase din ape și lăsase doar creste cu cărări pentru oi. Pentru el, un copil încă nedus la școală, Kerman era oaza fructelor de ajil și-a covoarelor îndesite din majlis-ul bunicilor: „Lână de Kerman“, zicea capul respectatului șir de popi, care începea cu un athravan și se prelungea pân’ la tată-său, care ajunsese mobed. „Lână
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
început fură stingheriți și unii, și alții. Aglaia vorbea pentru toți: c-o fi, c-o păți, că boul bălții. Se vedea bine că mai cununase oameni. - Da fata pe unde e? se miră ea prefăcută. - Dincolo, e cam sperioasă, nedusă-n lume, s-a rușinat, zise dogarul, și strigă la ea: Lino, ia vin, tată... De alături se auzi o mișcare abia simțită, dar nu se ivi nimeni. Stere privea peste prag, doar o zări-o. - Tu n-auzi? se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de-ai lor. A înțeles președintele ce să facă. Prietenii lui de la masă se chercheliseră. A mai băut un pahar. 200 Lăutarii începuseră un dans săltăreț și mardeiașii învîrtiră nevestele meșterilor. Femeile se amețiră de plăcere. Erau niște potci slute, neduse pe la petreceri, că ai lor o dată pe an le scoteau din casă. Hoții, tineri, le țineau strâns la pieptul lor, le spuneau vorbe cu două înțelesuri, meseriașii - ce să mai vadă? îl îmboldeau pe Petrică Cîrcu, care se afanisise: - Du
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Părăsisem orașul Fès “în bagajele“ unchiului, aflat în grija lui fără altă obligație decât aceea de a-l urma, de a-l asculta și de a învăța de la el; mă întorceam la Fès în anul acela cu grija unei solii neduse până la capăt și a unei caravane în derivă, ducând cu mine pe cea mai frumoasă femeie care a crescut vreodată în deșertul Numidiei. Însă lucrul cel mai greu de dus era o epistolă. La plecarea din Tombuctu, îl văzusem pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
lihnită și dulceagă, Zi cu zi în foc te bagă, E războinică, fierbinte Și cu capul fără minte; Dragostea de la muiere E ca fagurul de miere, Dar un fagur pipărat, Dulce când e supărat, Că-i răstită și cu toane, Nedusă pe la icoane; Ochii negri amândoi Îți dau pururea război, Gura cea cu zâmbetele, Tare-ți poartă sâmbetele Ș-acel drac cu mâni subțiri Cu mânie în priviri Tot mai scump pe zi ce merge. 120 {EminescuOpVI 121} MĂ - NTREBAI, DRAGĂ
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vieții. La etajul Întâi al Purgatoriului se află sălile de judecată, unde sunt discutate cazurile celebrităților care, În ciuda recomandărilor prevăzătoare ale medicilor, notarilor și avocaților, au plecat având Încă datorii la bancă, testamente nefăcute, opere neterminate, fraze memorabile de despărțire neduse până la capăt. De pildă, Rembrandt a trebuit să dea socoteală pentru o notă neachitată pe numele său, din mai 1659, la o curățătorie din Boston, când a dat la aranjat și la călcat un joben. Degeaba a protestat cunoscutul pictor
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
tot localul zumzăia, dar nu i-am prea băgat în seamă, mai ales ca se purtau la costume! Până și Edy arăta elegant, purta sacou și cravată, numai eu parcă eram un pui de bogdaproste în pulover, nepieptănat, șifonat și nedus la biserică! Le-am cântărit cu ochiul meu stâng, de specialist... și ajunsesem tot atât de repede nehotărât ca-ntotdeauna; mă interesa, culmea... blonda Giulia, cu toate că Edy era peste ea cu atențiile. Îmi curgeau ochii asemeni unui crocodil aiurit de cele mai
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
noastre de doi bani să spânzure lângă vizoanele eiă și În care păstram și ceva provizii: haine care nu Îi mai erau necesare și care costaseră zeci de mii de dolari, haine luate de la curățătorie, aduse la birou dar Încă neduse la apartamentul Mirandei, și cel puțin două sute dintre afurisitele alea de eșarfe albe Hermès. Auzisem că Hermès se hotărâse să nu mai producă, Încă de anul trecut, genul acela de eșarfe - un pătrat alb și elegant de mătase. Cineva de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]