122 matches
-
x Tts [1 + (Tonaj brut - Tmin) x Ft], unde: Km = numărul de km parcurși pe secția de circulație; Tts = Ttse dacă secția este electrificată; Ft = 0 pentru trenurile cu tonaj brut mai mic decât Tmin; Tts = Ttsn dacă secția este neelectrificată; Tonaj brut = tonajul brut al trenului conform formularului "Arătarea vagoanelor", inclusiv locomotivele în acțiune sau tonajul locomotivelor sau automotoarelor în cazul circulației fără material rulant tractat. ● TUI circulație reprezintă tariful pentru conducerea circulației în funcție de distanța parcursă și se calculează cu
ACT ADIŢIONAL nr. 1 din 2013 la Contractul de activitate a Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. pentru perioada 2012-2015, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 73/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249694_a_251023]
-
tarifare de bază din tabel au următoarea semnificație: Ttse - reprezintă tariful pentru utilizarea echipamentelor de electrificare pentru fiecare clasă de secții electrificate și nu include valoarea energiei electrice de tracțiune; Ttsn - reprezintă tariful în funcție de tonaj pentru fiecare clasă de secții neelectrificate; Tmin - reprezintă tonajul brut al trenului începând de la care se aplică factorul de tonaj; Ft - factorul de tonaj reprezintă un coeficient de corecție care se aplică la tonajul brut al trenului; Tc - reprezintă tariful pentru circulație în funcție de distanță pentru fiecare
CONTRACT din 30 martie 2016 de activitate al Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. pentru perioada 2016-2020*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270871_a_272200]
-
la 48 de kilometri de municipiul Constanța (10 km pe DN39 și 38 pe DN38) și la 33 de kilometri de municipiul Mangalia (prin DJ 391). Localitatea este și punctul terminus al liniei secundare 803 (Medgidia-Negru Vodă), o cale ferată neelectrificată simplă care leagă Dobrogea de Bulgaria. Pe teritoriul orașului modern au fost găsiți tumuli din epoca antică și urmele unei așezări din epoca medieval timpurie (secolul X). Localitatea "Karaömer" a fost fondată în anul 1715, în cadrul Imperiului Otoman. În urma Războiului
Negru Vodă (oraș) () [Corola-website/Science/299775_a_301104]
-
cale ferată care conectează zona industrială Ruhr cu Kassel-ul (Hamm-Warburg). Aici opresc InterCityurile care leagă Düsseldorf-Berlin și Stralsund și trenurile regionale Hagen-Warburg. legătura feroviară Hamm-Warburg trece și prin cartierele Bonenbug, Menne und Nörde. Cartierul Scherfede este deservit de legătura feroviară neelectrificată Hagen- Warburg. Pe legătura feroviară actualmente dezafectată dintre Holzminden-Scherfede se aflau gările secundare din cartierele Nörde și Scherfede. Pe conexiunea parșial dezafectată și Warburg-Sarnau se aflau gările din Warburg Altstadt, Wormeln și Welda. Gara Warburg ear punctul final al acestor
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
E.ON. În martie 2010, aproximativ 100.000 de gospodării nu erau racordate la rețeaua de electricitate, comparativ cu 89.000 în ianuarie 2008 În România sunt 7,5 milioane de gospodării. În anul 2009 existau 97.805 de gospodării neelectrificate, amplasate în 2.284 localități. Producția de energie electrică, după sursa de energie, în TWh: "Notă: Valorile din tabel sunt furnizate de Hidroelectrica. Valoarea producției totale anuale diferă puțin de cea comunicată de ANRE" Capacitatea instalată, în MW: Următorul tabel
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
(n. 27 octombrie 1962, Buzău) este o actriță română de teatru și film. Se naște la Buzău pe 27 octombrie 1962. Își petrece prima parte a copilăriei la bunicii din partea mamei, în Rușavăț, un sat din județul Buzău, neelectrificat la acea vreme. La vârsta de 7 ani este luată de mama sa la Brăila, unde urmează școala generală și practică sport de performanță (atletism). Începe liceul la Ploiești, la o clasă cu profil sportiv, dar clasa se desființează după
Teodora Mareș () [Corola-website/Science/308796_a_310125]
-
Linia CF I.L. Caragiale-Filipeștii de Pădure-Moreni este o cale ferată secundară în România. Linia este simplă, neelectrificată și a fost construită în principal pentru a lega Exploatarea Minieră Filipeștii de Pădure și orașul Moreni de restul țării printr-un transport de mărfuri si călători ieftin. Linia a fost deservită până în anul 2000 de trenuri mixte, ulterior acestei
Calea ferată I.L. Caragiale-Filipeștii de Pădure-Moreni () [Corola-website/Science/323898_a_325227]
-
trenuri pe șine cu ecartament normal. Odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, partea sovietică a liniei de cale ferată a trecut pe teritoriul statului Ucraina și este exploatată de compania feroviară ucraineană de stat Ukrzaliznîția. este cu linie simplă și neelectrificată. Pe tronsonul ungar de la Debrecen către Nyírábrány circulă zilnic în fiecare direcție aproximativ zece ani trenuri de călători, trei dintre acestea traversând frontiera cu România. Tronsoanele românești de la Carei către Satu Mare și de la Satu Mare spre Halmeu sunt străbătute zilnic în
Calea ferată Debrecen–Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/319885_a_321214]
-
În martie 1997, tronsonul feroviar între Vișeu de Jos și Borșa a fost închis pentru traficul de persoane. El a fost achiziționat de compania "SC RG Holz Company SRL", care operează de asemenea și mocănița. este cu linie simplă și neelectrificată. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri accelerate și personale. Tronsonul de la Vișeu de Jos către Borșa se află în exploatarea societății "SC RG Holz Company SRL" și servește doar pentru transportul de marfă.
Calea ferată Valea Vișeului–Borșa () [Corola-website/Science/319896_a_321225]
-
tunelul de sub Pasul Șetref între Munții Țibleș și Munții Rodnei era cel mai lung cu cei 2.388 m ai săi. Ceremonia de deschidere a avut loc pe 28 decembrie 1949 în localitatea Dealul Ștefăniței. este cu linie simplă și neelectrificată. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri accelerate și personale. <br style="clear:both;">
Calea ferată Salva–Vișeu de Jos () [Corola-website/Science/319905_a_321234]
-
frontierei sunt echipate numai cu șine cu ecartament lat. După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, partea de nord a traseului a fost preluată de compania feroviară ucraineană de stat Ukrzaliznîția de la fosta companie feroviară sovietică. este cu linie simplă și neelectrificată. Tronsonul românesc între Sighetu Marmației și Valea Vișeului face parte din magistrala feroviară ce leagă Maramureșul de Transilvania. Pe aici circulă zilnic pe fiecare sens cam cinci trenuri de persoane, inclusiv trenurile de noapte de la Sighetu Marmației către București și
Calea ferată Sighetu Marmației–Ivano-Frankivsk () [Corola-website/Science/319911_a_321240]
-
la 18 decembrie 1938, continuând să circule trenuri normale doar pe tronsonul de la Dornișoara la Vatra Dornei. Liniile închise au fost demontate în anii 1939-1940. Tronsonul de la Prundu Bârgăului la Dornișoara nu mai există. Tronsonul cu o singură linie și neelectrificat de la Dornișoara la Floreni este folosit în principal pentru transportul de marfă (în special lemn); în anul 2010, pe acest tronson circulau două trenuri pe zi pe un singur sens de mers. Tronsonul de la Floreni la Vatra Dornei este cu
Calea ferată Prundu Bârgăului–Vatra Dornei () [Corola-website/Science/318897_a_320226]
-
IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighișoara - Bucuresti - Constanța. O altă linie importantă este Magistrala CFR 202 Simeria - Petroșani - Filiași care asigură legătura intre Transilvania și Oltenia, precum și liniile Ilia - Lugoj și Brad - Arad. De menționat ca ultimele două sunt căi ferate neelectrificate. Frumusețea și varietatea cadrului natural, precum și bogăția elementelor cu caracter cultural (artistic, etnografic, istoric) conferă județului Hunedoara un potențial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: "Ținutul Pădurenilor", "Țara Zarandului", "Valea Mureșului", "Țara Hațegului", "Valea Jiului". În urma votului consilierilor
Județul Hunedoara () [Corola-website/Science/296661_a_297990]
-
Sibiu. Orașul Copșa Mică este important nod de cale ferată. Este traversat de magistrala feroviară 3 si linia de cale ferată Sibiu- Copșa Mică, linia 3 fiind dublă electrificată. Orașul este legat de capitala de județ printr-o linie simpla neelectrificată. Orașul este cuplat la rețeaua telefonică naționala și internațională prin rețeaua de telecomunicație modernă (fibră optică) pusă în funcțiune în anul 1998. Există 1 125 de posturi telefonice private și 16 posturi publice. În oraă există acoperire a tuturor rețelelor
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
pe marginea lacului numai sub forma unui drum forestier - "Izvorul Alb", între intersecția cu DJ155F din satul Ceahlău și porțiunea de acces pe coronamentul barajului a DN15. Accesul feroviar se face prin gara Bicaz, la capătul magistralei 509 (secundară și neelectrificată). Aeroporturile cele mai apropiate (în distanțe calculate de la Bicaz) sunt la: Bacău (86 km), Iași (156 km) și Târgu Mureș (173 km). Amenajări: Pe malul stâng - în apropiere de baraj - se află amenajat un port turistic. Vaporașelor existente li se
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
sud-vest. Linia de cale ferată Buzău-Făurei, parte a vechii linii București- Galați deschisă în 1873 și astăzi electrificată și dublată funcționează spre est de la gara Buzău ca Magistrala CFR 702. Din gara Buzău pornește și linia de cale ferată simplă neelectrificată Buzău-Nehoiașu. Principalele trenuri de călători care circulă prin gara Buzău sunt cele InterRegio și InterCity care vin de la gara București Nord aflată la 128 km și duc pe magistrala 500 în principalele direcții Mărășești-Roman-Suceava și Mărășești-Tecuci-Iași, precum și pe magistrala 702
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
au fost filmate în stațiile CFR Miercurea Sibiului (gara de frontieră polono-română Sniatin), Săliște (gara de frontieră româno-polonă Grigore Ghica-Vodă), Sibiel (Halta Sihlea), Sibiu (gara respectiv triajul Buzău). Tronsoanele de cale ferată alese pentru filmare erau cu linie dublă și neelectrificate. Dorind să fie recreată cu acuratețe atmosfera timpului, scenograful Victor Țapu a pus prin toate birourile oficiale românești portretul regelui Carol al II-lea, iar pe biroul lui Armand Călinescu a așezat sculptura „Lupoaica cu gemenii”, care fusese închiriată cu
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
este o cale ferată secundară în Ucraina. Această cale ferată cu linie simplă și neelectrificată străbate provincia istorică Bucovina din vestul Ucrainei și este exploatată de compania feroviară ucraineană de stat Ukrzaliznîția, prin compania regională Lvivska Zaliznîția. Această cale ferată a fost pusă în funcțiune de către compania Bukowinaer Lokalbahnen (Căile ferate locale ale Bucovinei), la
Calea ferată Adâncata–Berhomet pe Siret () [Corola-website/Science/321827_a_323156]
-
Calea ferată Oradea-Gyomaendrőd este o cale ferată interoperabilă, principală, simplă, în mare parte neelectrificată, atât în România cât și în Ungaria. Ea este electrificată doar pe o distanță de 5 kilometri între gara Gyoma și racordul de la linia de Budapesta. Linia este numerotată la CFR ca magistrala 312 iar la MÁV ca 127. Stațiile
Calea ferată Oradea–Cheresig () [Corola-website/Science/326065_a_327394]
-
Calea ferată Brașov-Întorsura Buzăului este o linie de cale ferată secundară din România. Este simplă, neelectrificată și leagă localitățile Brașov și Întorsura Buzăului. Construcția ei a durat 9 ani; proiectarea a început în 1922, construcția tunelului de pe traseu s-a efectuat între 1924-1929, iar inaugurarea liniei a avut loc la data de 25 iunie 1931. Pornind
Calea ferată Brașov–Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331669_a_332998]
-
tracțiune mare, greutate relativ redusă, randament ridicat. Succesul înregistrat a condus la integrarea acesteia în economia României, începând să fie fabricată chiar din anul următor, 1960. Locomotiva este destinată remorcării trenurilor de călători și de marfă pe secțiile de circulație neelectrificate ale CFR în simplă și multiplă tracțiune. Primele încercări de realizare a unor locomotive propulsate de motoare cu ardere internă datează la sfârșitul secolului al XIX-lea. În acest sens, au rămas în istorie tramvaiul echipat cu motor cu explozie
Locomotiva 060-DA () [Corola-website/Science/337673_a_339002]
-
(secția secundară CFR 317) este o cale ferată ce face legătura între localitățile Sântana (județul Arad) și Brad (județul Hunedoara). Linia are o lungime de 144 km, este simplă și neelectrificată. Tronsonul a fost construit între anii 1876 - 1896, fiind inaugurat pe 6 decembrie 1896. Principalele localități deservite sunt Sântana, Pâncota, Ineu, Sebiș și Brad. Începând cu anul 2010, traficul de călători pe acest tronson este asigurat de compania Regiotrans. Clădirea
Calea ferată Sântana-Brad () [Corola-website/Science/337073_a_338402]