245 matches
-
han, hun). Engleza și germana prezintă și ele pronume personale diferite pentru masculin și feminin la persoana a treia singular: engl. he [xi] "el", she [∫i] "ea"; germ. er "el", sie [zi:] "ea". Aceste două limbi, la care se adaugă neerlandeza, au cîte o formă pronominală pentru a înlocui substantivele neutre: engl. it, germ. es, neer. het [ət]. În limbile nordice însă, există o diferențiere de forme între pronumele ce înlocuiește numele de realități (realul) și cel care înlocuiește numele obiectelor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de [də], sued. de [d(m], norv. de; engl. they [ðei]). În germană, daneză și norvegiană, forma de plural, redată în scris cu majusculă, funcționează și ca pronume de politețe, pentru singular și plural (germ. Sie, dan. De, norv. De). Neerlandeza are însă o formă specială pentru această funcție u [ju], pronunțată la fel ca you din engleză, care are însă și valoare de pronume personal propriu-zis de persoana a doua, la singular și la plural, dar engleza veche avea forme
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
feminine care se termină în -er, primesc la plural -e (l(rer l(rere "profesor profesori"). Există, în sfîrșit, și substantive care formează pluralul cu adăugarea desinenței și cu schimbarea vocalei din rădăcină (umlaut) (far fedre "tată", mor mødre "mamă"). Neerlandeza are o grupă de substantive care formează pluralul cu desinența -en (trein treinen "tren trenuri", mens mensen "om oameni"), care poate realiza, ca în portugheză, o alternanță fonetică prin modificarea consoanei finale inițiale: prijs prijzen [preis ΄preizən] "preț prețuri". Substantivele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
daneză, suedeză, norvegiană) el este postpus (enclitic). Pe de altă parte, engleza are o singură formă a articolului pentru toate genurile (the [ðə]), germana are trei forme, cîte una pentru fiecare gen (m. der, f. die [di:], n. das), iar neerlandeza și limbile nordice, una pentru genul comun (m. + f.) și alta pentru neutru (neer. de [də] / het [ət], dan. -en [-ən] / -et [-əð], sued. -(e)n / -(e)t, norv. -en, la f. și -a / -et. La plural, engleza are aceeași
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-ən] / -et [-əð], sued. -(e)n / -(e)t, norv. -en, la f. și -a / -et. La plural, engleza are aceeași formă a articolului hotărît (the), dar și alte limbi germanice au tot o singură formă pentru toate genurile: germana (die), neerlandeza (de). În norvegiană, există o formă generală -ene pentru articolul hotărît plural, dar unele neutre primesc forma -a, în vreme ce suedeza uzează de -na, dar și de -ne la substantivele cu umlaut. Forma -ne reprezintă și articolul hotărît plural din daneză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
gutt "băiat", gutten "băiatul", den snille guten "băiatul frumos"; hus "casă", huset "casa", det fine huset "casa frumoasă". Forma articolului devenit proclitic în limbile nordice reflectă în modul cel mai evident înrudirea cu articolul hotărît din celelalte limbi germanice (engleza, neerlandeza, germana). Pe de altă parte, se poate observa că, în toate limbile germanice, formele proclitice relevă relația genetică cu pronumele demonstrative (de depărtare), încît se poate întrevedea că ele își au originea în acest pronume, așa cum s-a întîmplat și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
suedeză, articolul hotărît proclitic este identic ca formă cu pronumele demonstrativ 54 (gen comun: den, gen neutru: det, plural: de), și la fel se prezintă situația în germană (m. der, f. die, n. das, pl. die); în engleză și în neerlandeză însă formele articolului sînt diferite de cele ale demonstrativului, dar sugerează totuși înrudirea: engl.: art. the, pron. dem. that; neer.: art. gen comun de, neutru het, pron. dem. gen comun die, neutru dat. Cînd articolul hotărît a devenit enclitic, el
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
desinență: gutt "băiat", gutter "băieți", guttene "băieții"; jente "fată", jenter "fete", jentene "fetele"; barn "copil", barn "copii", barna "copiii". Articolul nehotărît este proclitic în toate limbile germanice și prezintă, din punctul de vedere al paradigmei, trei situații: a) engleza și neerlandeza, cu cîte o singură formă pentru toate genurile (engl. a, dar an dacă substantivul începe cu o vocală; neer. een), b) limbile nordice, fiecare cu cîte două forme, una pentru genul comun și alta pentru genul neutru (dan. en /et
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și c) germana, cu trei forme, cîte una pentru fiecare gen (neutrul fiind omonim cu masculinul) ein / eine / ein. În consecință, în engleză există a man "un om, bărbat", a town "un oraș", dar an apple "un măr", iar în neerlandeză een man "un om", een kind "un copil". Limba daneză oferă situațiile: en dreng "un băiat", en pige [en pi:ə] "o fată", en by [en bü:] "un oraș", pentru genul comun, et hus "o casă", pentru neutru; suedeza are
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
al unității relevă că originea acestui articol este, la fel ca în cazul limbilor romanice, în numeralul respectiv. În limbile nordice, formele celor două părți de vorbire au rămas omonime, dan. en, et, sued. en, ett, norv. en, ett, în neerlandeză există o minimă diferență în pronunție, art. neh. een, num. één [e:n], dar, în engleză și în germană, evoluția a condus la forme distincte: engl. art. neh. a(n), num. one, germ. art. neh. ein, eine, num. eins. Paralelismul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
manifestă variație de gen doar la nominativ și la acuzativ singular (nom. kein schöner Tag, keine schöne Frau, kein schönes Frau). Dacă adjectivul are valoarea sintactică de nume predicativ, între el și substantivul determinat intervenind un verb copulativ, atunci în neerlandeză și în germană rămîne invariabil (la fel ca în engleză; germ. das Wetter ist schlecht "vremea este urîtă"), dar în limbile nordice cunoaște aceeași flexiune ca atunci cînd are funcția de atribut. Categoria gradelor de comparație, specifică adjectivelor și unor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
deseori, adjectivele polisilabice (împrumutate) pot forma comparația atît sintetic, cît și analitic: intressant, intressantare / mer(a) intressant, intressantast / mest intressant. Engleza recurge însă, în cazul adjectivelor polisilabice, numai la comparația analitică (beautiful [΄biutiful] "frumos", more beautiful, the most beautiful), în vreme ce neerlandeza realizează superlativul relativ cu neest, numai atunci cînd adjectivul se termină în pronunție cu [st]: het meest verbaast "cel mai uimit". Pentru limba germană, principiul analitic nu este operant în realizarea comparativului, doar superlativul absolut recurgînd, ca în toate limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbilor germanice, atît prin mijloacele antrenate, cît și prin tipul acestor mijloace. Engleza realizează pasivul cu auxiliarul "a fi" (to be) urmat de participiul verbului conjugat (adică la fel ca limbile romanice): I am called. "Sînt chemat", dar germana și neerlandeza, care recurg de asemenea la mijloace analitice, uzează de auxiliarul "a deveni" (germ. werden, neer. worden): germ. Ich werde gefragt. "Sînt întrebat"; neer. Ik word geholfen. "Sînt ajutat". În limba germană, pentru formarea diatezei pasive a stării, se folosește însă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Limbile daneză și neerlandeză prezintă atît situații similare, cît și diferențiate, fiindcă pronumele reflexive pot realiza și compuse cu -selv, respectiv -zelf și, ca atare, în daneză se întîlnește mig(selv) "eu însumi" și sig(selv) "el însuși", iar, în neerlandeză, me(zelf)/mij(zelf) "eu însumi", zich(zelf) "el însuși" etc. Pronumele reflexiv din engleză prezintă un tip aparte, mai întîi deoarece nu este omonim cu altele, fiind întotdeauna compus cu -self, iar, apoi, deoarece antrenează relații cu alte forme
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dan. Har du bolden ? "Ai mingea ?" Engleza, care folosește în cazul unor astfel de întrebări auxiliarul to do, are acest auxiliar pe primul loc: Do you have the ball ? Și la nivelul frazei topica a devenit destul de fixă, germana și neerlandeza caracterizîndu-se prin reguli de succesiune a elementelor diferite în propozițiile principale și în propozițiile secundare ale frazei, în cele principale verbul-predicat fiind pe locul al doilea, iar în cele secundare pe ultimul loc: germ. Ich habe alles, was ich nötig
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cea de-a doua situație, plasarea determinantului după determinat. Redarea prepozițională a genitivului, care este rară în suedeză (deși nu exclusă: kung av Sverige "rege al Suediei"), este frecventă în norvegiană (i utkanten av Suceava "împrejurimile Sucevei"), este preferată în neerlandeză (unde se folosește prepoziția van, corespunzătoare lui von din germană și lui of din engleză), există în toate limbile germanice, încît în nici una dintre ele manifestarea regulii determinant determinat nu este absolută. Desigur, spre deosebire de limbile romanice, cele germanice au ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care este determinant. Aceasta face posibil ca semnificația adjectivală "bun" și semnificația adverbială "bine" să fie reunite sub aceeași formă lingvistică goed [xu:t], la fel ca în alte limbi germanice, de altfel (cf. germ. gut). Ținînd cont că în neerlandeză adjectivul cu valoare de nume predicativ este invariabil (ca în germană și în engleză), există mai multe valori pe care le poate avea goed determinabile numai prin topică: 1) atribut adjectival, cînd precedă un substantiv (Ik reserveer een tafel in
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cum se cuvine)". Individualizată în familia limbilor romanice prin procedeul adverbializării prin distribuție a adjectivelor calificative și a unor substantive considerate ca atribuind o calitate, limba română are corespondențe în cadrul familiei limbilor germanice, similitudinile cele mai multe fiind cu germana și cu neerlandeza. Creativitate lexicală și tipologie Pe lîngă faptul că au ca regulă ordinea determinant-de-terminat, limbile germanice, cu excepția englezei, sînt mai sintetice în raport cu cele romanice, iar limbile sintetice folosesc deseori cuvinte compuse sau derivate care au corespondente sub forma unor perifraze în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
spălare, spălat" care sugerează în parte relația cu obiectul denumit, dar nu în aceeași măsură ca tvättmaskin [΄tvεt:ma(i:n] "mașină de spălat". Uneori, realizarea compuselor presupune modificări ale determinantului, care poate fi redus la partea radicală, încît în neerlandeză buurman [΄bü:rman] "vecin", conține cuvîntul de bază man "om; bărbat" și determinantul buurde la cuvîntul burt [bü:rt] "vecinătate". În mod similar, verbul german lesen [΄lezən] "a citi" este redus la radicalul les(+ elementul de legătură -e-) cînd se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vecinătate". În mod similar, verbul german lesen [΄lezən] "a citi" este redus la radicalul les(+ elementul de legătură -e-) cînd se combină cu substantivul das Stück "bucată", pentru a forma compusul das Lesestück "bucată de citire". În mod similar, în neerlandeză, verbul slapen [΄sla:pε] "a dormi" este redus la radicalul slapcu care se realizează compusul slaapkamer [΄sla:pkamər] "dormitor". Se constată că, de multe ori, între componentele cuvintelor compuse din limbile germanice există elemente de legătură (-ssau -e-): germ. Volksuniversität
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Landmann (pl. Land-leute), are semnificația "țăran". De altfel, această limbă are și alte cuvinte de acest tip, printre care Bergmann (-leute) cu semnificația ce reiese din componente "om de la munte; muntean" și cu o semnificație ulterioară, dar devenită curentă, "miner". Neerlandeza are puține compuse cu man, recurgînd de obicei la alte cuvinte-bază (precum werker "muncitor": mijnwerker [΄meinwerkər] "miner"). Deseori, în limbile germanice, determinantul substantival ajunge echivalentul unui adjectiv, deși el este substantiv la origine, încît în limbile romanice are corespondent un
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
În acest mod, limbi romanice precum spaniola, portugheza, franceza și, în mică măsură, italiana au ajuns în America, în Africa sau în Asia. O extraordinară expansiune a cunoscut-o engleza, limbă germanică de vest, vorbită astăzi pe toate continentele, iar neerlandeza a ajuns în zone din America de Sud și din Africa. În teritoriile europene și în cea mai mare parte din zonele colonizate, se vorbesc limbi autentice, adică limbi romanice sau germanice care păstrează trăsăturile de bază fixate în perioada lor de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se pot constata în zonele colonizate încît se vorbește, de exemplu, cu întemeiere despre engleza americană, despre franceza canadiană, despre spaniola americană, despre portugheza braziliană etc. De altfel, printr-o evoluție independentă, pe teritoriul Africii de Sud, s-a creat, pornind de la neerlandeză (varianta olandeză) o limbă aparte, denumită afrikaans. Această limbă a dezvoltat în mod deosebit tendințele de tip izolant ale limbii neerlandeze, printr-o reducere considerabilă a flexiunii, care a însemnat și reducerea la o singură formă a articolului hotărît și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
formă a articolului hotărît și a articolului nehotărît (ca în engleză), precum și regularizarea verbelor tari (care astfel nu mai marchează prin ablaut preteritul și participiul perfect, ci prin afixe). Sub aspect lexical, limba afrikaans este un amestec de elemente din neerlandeză, engleză, portugheză și din hotentotă, bantu și malaeziană, încît s-a îndepărtat mult de baza originară. O nouă limbă este și idiș, care a pornit de la un dialect german, dar care se prezintă ca un amestec de elemente germane, ebraice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
compararea elementelor lor, dar nu pornind de la limba-bază, ca în cazul limbilor romanice, ci mergînd spre limba-bază, căci aceasta, nefiind atestată, trebuie reconstituită. Dacă se iau cuvinte precum germ. Nacht [naxt], acht [axt], care conțin grupul [xt], se constată în neerlandeză forme similare, nacht [naxt] și acht [axt], în vreme ce în daneză, suedeză și norvegiană grupul sonor s-a redus la [t]: dan. nat [nat], otte [o:tə], sued. natt [nat], åtta [΄ota], norv. natt [nat], åtte [΄(tə]. În engleza actuală, lui
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]