200 matches
-
doi amirali, Isaac Sweers și Johan de Liefde, și patru căpitani morți, iar un al cincilea căpitan (promovat la gradul de contra-amiral în timpul bătăliei) rănit mortal. Au fost trimise în port pentru reparații urgente cinci nave englezești și patru nave neerlandeze. Flota aliată a încercat apoi să se apropie de Scheveningen, dar din cauza vremii și a navelor avariate aflate în stare prea proastă pentru a continua campania navală, Prințul Rupert a fost constrâns să se retragă la 24 august pe Tamisa
Bătălia de la Texel () [Corola-website/Science/329136_a_330465]
-
Ruyter s-a îndreptat spre coasta Angliei pentru a provoca distrugeri și pentru a arăta de partea cui a fost victoria în ultima bătălie, dar vremea proastă l-a împiedicat la jumătatea drumului spre Tamisa și la 13-14 septembrie flota neerlandeză a intrat în porturi. După bătălie De Ruyter și amiralii săi au fost răsplătiți și aclamați în public, dar de cealaltă parte Prințul Rupert i-a acuzat pe francezi că nu și-au facut datoria în luptă. Istoricii pun lipsa
Bătălia de la Texel () [Corola-website/Science/329136_a_330465]
-
escadra franceză s-a întors la Brest și nu a mai colaborat cu englezii pe tot parcursul războiului. În ciuda încheierii indecise, bătălia a fost o victorie strategică clară pentru neerlandezi: a fost înlăturat pentru totdeauna pericolul invaziei de pe mare, porturile neerlandeze au fost deschide comerțului, iar Flota neerlandeză nu mai avea de luptat decât cu vremea pentru stăpânirea Mării Nordului. Geniul lui Michiel de Ruyter a salvat încă o dată Provinciile Unite, putându-se face o asemănare cu Bătălia de la Trafalgar când Nelson
Bătălia de la Texel () [Corola-website/Science/329136_a_330465]
-
și nu a mai colaborat cu englezii pe tot parcursul războiului. În ciuda încheierii indecise, bătălia a fost o victorie strategică clară pentru neerlandezi: a fost înlăturat pentru totdeauna pericolul invaziei de pe mare, porturile neerlandeze au fost deschide comerțului, iar Flota neerlandeză nu mai avea de luptat decât cu vremea pentru stăpânirea Mării Nordului. Geniul lui Michiel de Ruyter a salvat încă o dată Provinciile Unite, putându-se face o asemănare cu Bătălia de la Trafalgar când Nelson a scos similar din luptă avangarda inamică
Bătălia de la Texel () [Corola-website/Science/329136_a_330465]
-
Tratatului de la Westminster între englezi și neerlandezi la 9 februari 1674, după ce Carol al II-lea a fost obligat de Parlament să renunțe la acordul cu Ludovic al XIV-lea. Abia în 1781 se vor mai lupta între ele flotele neerlandeze și britanice. 86 nave de linie, 9 fregate (95 nave de război) cu 5.458 tunuri și 32.956 oameni, 3 fregate ușoare, 32 nave incendiare, c60 bărci lungi, flute, iachturi și alte nave mici (~200 nave in total) 60
Bătălia de la Texel () [Corola-website/Science/329136_a_330465]
-
dedicate trei cărți, " en de finale van de Champions League", "Arjen Robben en het magische schot in Rio" și "Arjen Robben en het geheim van zijn jonge helden", toate ilustrate de Fred Diks. Vorbește fluent în engleză, germană, spaniolă și neerlandeză. A participat la emisiunea Wetten, dass..? alături de Katy Perry, precum și la Oktoberfest, considerând că fotbaliștii pot consuma băuturi alcoolice cu moderație, atât timp cât nu le afectează performanța pe teren. Robben a încheiat un contract de sponsorizare cu firma germană de echipament
Arjen Robben () [Corola-website/Science/310161_a_311490]
-
închisă. O lună mai târziu a fost redeschisă temporar vechea gară, deoarece terminalul de plecări, în care accesul se face din noua gară, nu era încă disponibil pentru călători. Odată cu deschiderea, gării i-a fost schimbată și denumirea. Fostul nume neerlandez „Brussel-Nationaal-Luchthaven” a fost schimbat în „Brussels Airport-Zaventem”. Pe 8 iunie 2016, noua gară de sub terminalul de plecări a fost redeschisă. În cadrul Proiectului Diabolo, care a avut drept scop o mai bună conectare a aeroportului cu nordul Belgiei, a fost construită
Gara Brussels Airport-Zaventem () [Corola-website/Science/337682_a_339011]
-
RTBF, în 1990. Această expresie, ce se referă la mari șantiere care n-au fost niciodată terminate, nu și-au atins obiectivele sau a căror utilitate este contestată, a continuat să fie utilizată în Belgia inclusiv de către comunitatea de limbă neerlandeză, precum în lucrarea (1993, în ) și continuarea sa, (1996, în ), scrise de jurnalistul Douglas De Coninck. „Marile lucrări inutile” au fost ulterior analizate și de Samy Hosni, realizatorul emisiunii (în ) de la RTBF.
Mari lucrări inutile () [Corola-website/Science/336894_a_338223]
-
60 din cele 66 de manuscrise poartă semnătura acestuia. Atribuirea operei a fost mult discutată și disputată. A fost vorba despre italianul "Ioannes Gerson", din ordinul călugăresc al Sfântului Benedict, de "Jean Gerson", cancelar al Universității din Paris, de misticul neerlandez "Gerard Groote". Însă potrivit opiniei care prevalează astăzi în mediile specialiștilor, autorul ar fi Thomas a Kempis, călugăr german din "Mănăstirea augustină Sfânta Agnes", situată în Țările de Jos. Atribuirea "Imitațiunii lui Cristos" a rămas mult timp problematică. După ce i-
Imitațiunea lui Cristos () [Corola-website/Science/320189_a_321518]
-
XII-lea, la care se întâlneau negustori din multe regiuni. Majoritatea limbilor vorbite pe teritoriul Franței sunt galoromanice (limbi "oïl", limba occitană, limba francoprovensală), dar sunt și alte limbi romanice (limba catalană, limba corsicană), precum și limbi neromanice: limba alsaciană, limba neerlandeză, limba bască, limba bretonă. Din aceste limbi au pătruns în limba franceză cuvinte precum "canevas" „canava” (din limba picardă, una din limbile "oïl"), "brioche" „cozonac” (din limba normandă, altă limbă "oïl"), "oie" „gâscă” (din limba "oïl" vorbită în Champagne), "gamin
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
-fleur" însemnând „golf mic”), "Appetot", "Robertot", "Yvetot" (în care "-tot" înseamnă „sat”), "Houlbec", "Caudebec" ("-bec" „pârâu”). Alte cuvinte de această origine sunt puține, de exemplu "joli" „drăguț” și "duvet" „puf”. Ca influență a vecinătății cu populație flamandă vorbitoare de limba neerlandeză în nordul Franței și în Belgia actuală, se adaugă cuvinte din domeniul pescuitului, marinei și comerțului aduse de olandezi în secolele XVI și XVIII. Astfel de cuvinte sunt "flétan" (numele unei specii de pește), "foc" „foc”, "matelot" și "vrac". Din
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
cunoscute Țările de Jos, acoperă însă doar o parte din teritoriul țării, anume provinciile Olanda de Nord și Olanda de Sud. Locuitorii Țărilor de Jos sunt numiți în engleză "Dutch", nume derivat de la aceeași rădăcină ca "Deutsch", adică „german”. Limba neerlandeză este forma literară a germanei plate, limba vorbită ca dialect în nordul Germaniei. Un sfert din teritoriul Țărilor de Jos se află sub nivelul mării, statul având cea mai joasă altitudine din lume. De asemenea, este una dintre țările cele
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
pentru a impulsiona revenirea economică a țării. Olanda are două limbi oficiale: olandeza (neerlandeza) pe întreg teritoriul și frizona de vest în Friesland. Adițional, limbile limburgheză și neersaxonă au statutul de limbă regională. Aproximativ 99% din populația Olandei cunoaște limba neerlandeză. Există o tendință de învățare a limbilor străine în Olanda: între 90% și 93% din populație este capabilă să poarte o conversație în engleză, 71% în germană, 29% în franceză și 5% în spaniolă. Programele de televiziune și filmele străine
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
Brill () (cunoscut sub numele de E. J. Brill, Koninklijke Brill, Brill Academic Publishers) este o editură academică neerlandeză cu acoperire internațională fondată în anul 1683, la Leiden, Olanda. Având birouri în Leiden și Boston, Brill publică astăzi mai mult de 200 de reviste și în jur de 700 de cărți și lucrări de referință noi în fiecare an
Brill Publishers () [Corola-website/Science/337082_a_338411]
-
Belgia se învecinează cu Țările de Jos, Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Franța și Marea Nordului. Belgia este situată pe frontiera ce divide Europa germanică de Europa latină iar cele două mari regiuni ale țării marchează acest lucru. Regiunea de limbă neerlandeză Flandra, situată în jumătatea de nord a țării, are 58% din populație iar regiunea de limbă franceză Valonia, situată în jumătatea de sud, are 32% din populație. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingvă, este o enclavă majoritar francofonă situată în Regiunea
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
a fost la început singura limbă oficială adoptată de nobilime și de burghezie. Treptat, ea și-a pierdut importanța, neerlandeza fiind și ea recunoscută. Recunoașterea a devenit oficială în 1898, iar în 1967 a fost acceptată versiunea Constituției în limba neerlandeză. Conferința de la Berlin din 1885 a cedat controlul asupra Statului Independent Congo regelui Regele Leopold al II-lea ca posesiune personală a sa. Din 1900 au apărut îngrijorări pe plan internațional cu privire la tratamentul extrem și sălbatic aplicat populației congoleze sub
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
general persoane în vârstă. Dialectele acesteia precum și celelalte dialecte tradiționale din Valonia nu sunt folosite curent în viața publică. Nu există statistici oficiale recente cu privire la utilizarea celor trei limbi oficiale sau a dialectelor acestora. Estimările cu privire la numărul vorbitorilor de limba neerlandeză estimează procentajul acestora la 57%-60%, cei de limba franceză reprezintă aproximativ 40%-43% iar cei vorbitori de limba germană reprezintă aproximativ 75.000 persoane, pentru 1% din populație Catolicismul a fost unul dintre principalele motive ale independenței Belgiei și
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
ó, î și ç. În rest, regulile de citire erau destul de simple. Scrierile din acest timp, datorită rolului școlii ardelene, aveau [[Româna ardeleană|forme tipice ardelene]]: „acmu“, „tipu“, „resfaçu“, pentru „acum“, „chip“, „desfătare“. Principiul ortografic era cel folosit în [[limba neerlandeză]]: scriem toți la fel, dar fiecare pronunță ca în regiunea sa. Mai târziu s-au adăugat alte [[glife]] sau litere cu semne diacritice: ă, à, , ě, ê, ș, ț, ů, precum și diftongii "ea" și "oa"; s-au scos á, ç
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
milion de locuitori, fiind una dintre cele trei regiuni ale statului federal Belgia. Prin extensie, termenul Bruxelles poate de asemenea să denumească prin metonimie instituțiile Uniunii Europene, de cele mai multe ori Comisia Europeană. Bruxelles este oficial bilingv, limba franceză și limba neerlandeză fiind cele două limbi oficiale. Numele oficial al orașului este Bruxelles în franceză și Brussel în neerlandeză. Franceza este limba majorității populației precum și cea mai utilizată limbă. Din punct de vedere istoric, limba vorbită în bruxelles era un dialect local
Bruxelles () [Corola-website/Science/297192_a_298521]
-
a aristocrației flamande era vorbitoare de franceză iar flamanda era considerată limba claselor inferioare și a mediului rural. Pe lângă aceasta în acea perioadă în Flandra nu se stabilise statutul limbii standard, nefiind clar dacă aceasta ar trebui să fie limba neerlandeză standard utilizată în Olanda sau un nou standard de codificare pentru limba flamandă. Această incertitudine a reprezentat un factor suplimentar pentru favorizarea francezei. Actualmente, Regiunea Capitalei Bruxelles este oficial bilingvă franco-neerlandeză. De la abolirea recensămintelor lingvistice în a doua jumătate a
Bruxelles () [Corola-website/Science/297192_a_298521]
-
mai multe universități. Cele mai importante sunt Université Libre de Bruxelles, o universitate de limbă franceză cu aproximativ 20.000 de studenți repartizați în trei campusuri în oraș și două în afara acestuia, și Vrije Universiteit Brussel, o universitate de limbă neerlandeză cu aproximativ 10.000 studenți. Ambele uiversități sunt urmașele unei universități fondade în 1834, Universitatea Liberă din Bruxelles, care a fost divizată în 1970 odată cu atribuirea puterilor legislative asupra educației superioare către comunitățile franceze și flamande. Alte instituții de studii
Bruxelles () [Corola-website/Science/297192_a_298521]
-
atribuirea puterilor legislative asupra educației superioare către comunitățile franceze și flamande. Alte instituții de studii superioare sunt Facultés Universitaires Saint Louis cu 2.000 studenți, Academia Militară regală, și două școli de artă fondate în 1982: Koninklijk Conservatorium de limbă neerlandeză și Conservatoire Royal de limbă franceză. Datorită prezenței importante a instituțiilor europene în perioada postbelică, există numeroase școli internaționale și europene ce funcționează în paralel cu școlile din sistemele de învățământ belgiene francofon și flamand.
Bruxelles () [Corola-website/Science/297192_a_298521]
-
la poem în ultimul vers al cântecului „Time” de pe albumul "The Dark Side of the Moon" (1973). În 1993 compozitorul danez Poul Ruders scris piesa „Clopotele” pentru soprană și zece instrumente, folosind textul lui Poe în întregime, dar în limba neerlandeză. Piesa a avut premiera la Londra și a apărut pe un CD realizat de Bridge Records, New York. MC Lars, un cântăreț hip-hop Nerdcore a cântat o versiune completă a poemului pe EP-ul său "Edgar Allan Poe EP" (2002) intitulat
Clopotele (poem) () [Corola-website/Science/334225_a_335554]
-
mult timp după terminarea studiilor, în 1996, a câștigat renumitul concurs de dirijat denumit după dirijorul rus Kiril Kondrașin (1914-1981). A fost mai apoi asistent la dirijorii Colin Davis și Roberto Abbado la Operă de stat bavareza ("Bayerische Staatsoper"). Dirijorul neerlandez Edo de Waart îl aduce la "Radio Filharmonisch Orkest" din Hilversum, orchestră cu care susține o serie de concerte în sala Concertgebouw din Amsterdam. Liebreich a stat la pupitrul mai multor orchestre renumite: Koninklijk Concertgebouworkest, Orchestre Național de Belgique, BBC
Alexander Liebreich () [Corola-website/Science/318034_a_319363]
-
la Universitatea Québec, Montréal (UQAM) MINORITATE BAJOIT Guy Profesor de sociologie la Universitatea catolică din Louvain (UCL) ANTICOLONIALISM, COLONIALISM, DOMINAȚIE BEAUCHEMIN Jacques Profesor de sociologie la Universitatea Québec, Montréal (UQAM) SUVERANITATE/SUVERANISM BEHEYDT Ludovic Profesor de lingvistică și de cultură neerlandeză la Universitatea catolică din Louvain (UCL) BILINGVISM (În colaborare cu DEMEULENAERE Isabelle) BLANCHET Phillipe Profesor de sociolingvistică și didactică la Universitatea Rennes II APARTENENȚĂ (sentiment de Î), IDENTITĂȚI CULTURALE (În colaborare cu FRANCARD Michel) CANET Raphaël Șef al catedrei de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]