1,595 matches
-
De facut are, fiecare, două rânduri de cozi, căci la un ghișeu se eliberează factura, la un altul se plătește. Aici, nici hoții de buzunare nu se încumeta să-și încerce norocul. Riscă să leșine cu mâna în pungă cuiva. Nefericiții plătitori, palizi la ieșire că în sala de reanimare au, totuși, dar numai în scripte, o identitate precisă: sunt aceia care procura sumele de bani. Banii cu care aleargă, câte unul în automobil, cu care se suie în avion diriguitorii
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
făuritorul României Mari, nu se împacă deloc cu aceste condițiuni (de altfel, a refuzat să semneze, de aceea, tratatele de pace, părăsind Conferință, venind, apoi, Vaida-Voevod care le-a semnat în numele țării) și le va ignora. Să mai adaug faptul nefericitei distribuții minoritari-majoritari. Minoritarii erau concentrați în mediul urban iar majoritarii în cel rural. Această realitate, frustranta, va pregăti condițiile pentru dezvoltarea și în forme acutizate a naționalismului românesc, chiar de la începutul deceniului al treilea (vezi așa-numita "generație de la ^22
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
împotriva lui Eminescu din Literatorul (1880) semnat Rienzi nu e al lui Zamfirescu. E drept, a scris, împotriva acestei ipoteze, Perpessicius și, mult mai tîrziu, Augustin Z.N. Pop. Dar nu uit că a pledat pentru paternitatea prozatorului asupra acestui nefericit articol Tudor Vianu și, fugitiv, Călinescu. E suficient, pentru mine, să păstrez, întreaga, paternitatea lui Duiliu Zamfirescu, (sau - cum îi spunea Caragiale debutonîndu-i superbia - "mai Duilă") asupra articolului Frunze găsite prin volume, în perioada cînd viitorul prozator îi cîntă în
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
deodată, om sărac nu s-ar fi apucat de publicistica. Sărăcia sau nevoia coșniței au născut pe unul dintre cei mai importanți eseiști români, cu opțiuni clare pentru occidentalism, ridicîndu-se, deschis, împotriva autohtonismului păgubitor. Mai sînt, vezi bine, si hazarduri nefericite aducătoare de mari împliniri creatoare. Repet, cartea d-lui Alexandru Săndulescu e un volum remarcabil de exegeze literare. Al. Săndulescu, Constelații literare. Editură Minerva, 1998.
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
că tembelismul unei acțiuni în forța de la un meci de hochei a funcționat și la Costești. Nu mă lasă un singur lucru, acel șubler bizar care măsură pată de sînge la dimensiunile ei de la suprafața zăpezii. Ulterior, am aflat ca nefericitul, care fusese bătut cu ciomegele a scăpat cu viață și că făcea parte din mică mafie a pieței de alte bunuri, dar asta nu schimbă datele problemei.
Sîngele măsurat cu sublerul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18128_a_19453]
-
pui în slujba dușmanilor dovediți ai democrației! Logică reproșurilor de acest tip e, în cel mai bun caz, bizară: vinovați de înapoierea, prostia, corupția, minciună care înfloresc că într-o junglă în România, nu sunt cei care le provoacă, ci nefericiții care le observa! Nu asasinul e de vină, ci martorul - fie și involuntar: căci ce poate fi... mai involuntar decât ideea de a te naște într-o Românie strangulata de cizma puterii bolșevice etern triumfătoare?! Din acest punct de vedere
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
povestea e perfect banală, desi colorată, ce-i drept, de tragismul simplu și mișcător al cotidianului. Spectaculos și neașteptat este felul an care istorisirea călătorului poposit la han este percepută și interpretată de două femei care o asculta, amândouă profund nefericite an căsătorie. Tonul moralizator al naratorului care o acuza exclusiv pe femeie, face din Masenka o ticăloasa și o păcătoasa, absolvindu-se aproape pe nesimțite pe șine: femeile care al asculta ănteleg ansa altceva. Nu cât de ticăloasa a fost
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
Zaciu), dat de Sainte Beuve: Mes poisons. Dar există nuanțe. Greșeală lui Cioran a fost, trecând de la cărți la caiete, de a-l schimba pe cinic cu o bocitoare. Vai, vai, cât de mult sufăr! vai, vai, cât șanț de nefericit. Nu omite avertismentele, inutile de altfel, că nu trebuie crezut pe cuvânt: ăOrice ficțiune e salutara și, nu mai mult decât alții, nu mă pot lipsi de eaă (47). Evocă, tot atunci: alătura de șarlatan a oricărui om de talentă
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
succes la destinație. Nu știm câți se pregătesc, chiar în clipa când scriu aceste rânduri, să riște totul pentru a părăsi corabia deja scufundata a unei țări ce navighează cam de multișor fără busola, hărți sau comandant. Cazul tragic al nefericiților de pe "Evangelista III" ne arată că românii mor și pe corăbii ce nu se scufundă, darmite pe cele aflate demult sub apă! În România, tragedia a intrat demult în cotidian. O clasă politică iresponsabilă, dar cupida, nesimțita, dar plină de
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
poeziei, sau literaturii țării respective și apetente... Nu că am da noi, în chip subiectiv, un rol de seamă poeziei. Poezia însă exprimă, indubitabil, starea economică, civică, culturală a statului în numele căruia poemul este emis că o monedă sau bancnotă de nefericiții respectivi... Pe lîngă A. Depărăteanu, al cărui nume vine de la străvechiul a depăra, implicînd măsurarea de hotare, cînd martori erau aduși la fața locului și copii, păruiți strașnic, acolo, spre aducere aminte, prin smulgerea sălbatică a firelor de pe cap, a
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
asemenea imagine! Ce lux inaccesibil pare, ce păcat de moarte, într-o lume grăbita, nervoasă, insomniaca, alertă pînă la ultima vlaga de dinaintea finalei epuizări, să dormi în plină zi! Pe de altă parte, știm prea bine că Oblomov e un nefericit, că somnul îl duce departe, spre lumea copilăriei, spre fantasmele nostalgiei sale, ca doarme, așadar, ca să fugă de prezent, de realitate. Dincolo de mecanismele somatice ale somnolentei, în trîndăvie, Oblomovii din toate vremurile, se ascund și își veghează, de fapt, lucid
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
atîta lehamite/ atîta nedreptate atîta dezgust/ nu mă bucură nimic nu mă întristează nimic/ iubirea e o exorcizare a iubirii boala e o exorcizare a bolii” (Viață după viață). Și chiar: „mi se fîlfîie că pot fi eu ori alt nefericit” (ibidem). Iubind varietatea care e o promisiune a fluxului vieții și deopotrivă a emisiei poeticești, Ion Cocora deplînge monotonia (Mereu același idol). Nu-l impresionează nici praful, simbolul universal al nimicniciei. După ce enumeră cîteva din efectele sale distructive, ajunge la
Poezia existenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2506_a_3831]
-
între cei care conversau cu amfitrionul pe toate temele posibile, el izbucnea neașteptat cu o replică ori o intervenție tăioasă și definitivă, retranșându-se apoi iar în falsa rezervă inițială” (pp. 103). Tot prin raportare la Lovinescu e creionat și profilul nefericitului Holban (pp. 59 - 66). Numai că, deși figurile de prim-plan valoric nu lipsesc (pe lângă cei menționați deja, îi mai putem întâlni, cu capitole independente sau numai prin câte-o fulgurație pe Camil Petrescu, Arghezi, Sadoveanu, Vinea, Voiculescu, Mateiu Caragiale
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
să vadă această fatalitate și prin prisma faptului, aparent împăcat, de a nu avea copii. Nu întâmplător își amintește cântece din copilărie și reface imaginea tatălui și a celor apropiați, pe care îi descoperă, fără excepție, într-o galerie de nefericiți. În orice caz, ființa ei interioară e copleșită de incertitudini. Scrie, în legătură cu bolile: „Tunelul acesta mi se pare interminabil. Nu mai văd când și cum vom ieși din el”. E un verdict asemănător cu cel despre România postdecembristă, o lume
O casă curată by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2453_a_3778]
-
Mircea Mihăieș Ce m-a frapat de la bun început în escrocheria F.N.I. a fost împingerea în prim-plan a micilor păgubiți. Ecranele televizoarelor au fost invadate de gospodine disperate, de matusalemi tari de ureche dar buni de gură, de nefericiți care, într-un moment de proastă inspirație, și-au depus avutul în această fabrică de bani. Zile și săptămâni în șir, băbuțe cu mustăți și pensionari edentați, surprinși la piață cu plase prin ochiurile cărora se prelingeau perechea de morcovi
Sâssâituri la F.N.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16694_a_18019]
-
000 de mii de prăvălii ale lor aflate în amplasare ilegală în tot Bucureștiul, hrănesc direct cel puțin 200.000 de persoane, iar indirect s-ar putea ca cifra să ajungă la peste o jumătate de milion de persoane. Acești nefericiți care au obținut dreptul de a-și pune prăvăliile de tablă pe asfaltul domeniului public tot din partea primăriilor se văd acum transformați în infractori, ceea ce nu sînt, și în obiect al oprobriului public. Mizeria din București e vina lor, se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
acum, în favoarea Veronicăi. Eminescu i-a scris 108 epistole (eliminînd din calcul cele trei care stau sub semnul "făcăturii" de către Octav Minar), iar Veronica numai 63 scrisori. Raportul acesta, acum răsturnat, modifică multe în judecățile de apreciere. Veronica era o nefericită măritată la 14 ani cu un bărbat mai în vîrstă decît ea cu 30 de ani. I-a făcut, repede, două fetițe și Veronica a devenit o mamă absorbită. Ea avea însă aspirații literare. Și cum la Junimea nu erau
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
duminica alegerilor. Un reporter al Agenției Mediafax a descris oră de oră atmosfera de la sediul PD, de la primele ore ale dimineții, când se părea, potrivit sondajelor realizate la ieșirea de la urne, că doctorul l-a băgat definitiv la reanimare pe nefericitul îngropător de bani publici în asfaltul șoselelor. Spre seară, scrie reporterul Mediafax, sediul PD-ului până atunci cam pustiu a început să se populeze. Când noaptea a adus ultimele rezultate ale sondajelor, în vila de pe Aleea Modrogan sardelele s-ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
o mirosi cochetă o secundă, două, - și aici trebuie să fac stop cadru și să reproduc două observații... Prima din dec. 1978, de la fața locului, cînd Suzy, mirosind bomboana, mi se păruse că seamănă cu Carmen din opera celebră cînd nefericitul de toreador îi azvîrle trandafirul, iar ea îl prinde din zbor, îl duce la nas și îl miroase melancolică, făcîndu-i ochi dulci... A doua observație, de azi, martie 2000, cînd bat rîndurile de față, după ce am văzut noaptea la televizor
Los Angeles by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17097_a_18422]
-
stat. Oamenii care acum stau cu mâna întinsă, ajunși la mila publică, sunt aceiași care în urmă cu patru, cu opt sau cu zece ani ridicau pumnul la ideea de privatizare. Poluarea criminală a marilor combinate a devenit posibilă pentru că nefericiții de azi sunt "bărbații" care au blocat, de fiecare dată, drumurile, au sechestrat prefecții, au alungat investitorii și au pus mâna pe pari când s-a vorbit de vinderea mamuților ucigași. Cei care suferă infinit mai mult sunt tocmai dușmanii
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
Auzi idee! Chei! Cică asta ține de angoasele lui filosofice. Eu unul, adăugă portarul buimăcit, nu înțeleg nimic. Dar sora lui e prietenă cu ai mei și, ca să-l mai distreze, mi-l trimite aici din cînd în cînd. Ah, nefericitul ținea mult la dumneavoastră! - Nefericitul! Cum puteți spune vorba asta despre un om ca el, un geniu care va dăinui în veac! Dar portarul nu putea să mă urmărească. Se mulțumi să mă roage din suflet să nu spun nimănui
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
ține de angoasele lui filosofice. Eu unul, adăugă portarul buimăcit, nu înțeleg nimic. Dar sora lui e prietenă cu ai mei și, ca să-l mai distreze, mi-l trimite aici din cînd în cînd. Ah, nefericitul ținea mult la dumneavoastră! - Nefericitul! Cum puteți spune vorba asta despre un om ca el, un geniu care va dăinui în veac! Dar portarul nu putea să mă urmărească. Se mulțumi să mă roage din suflet să nu spun nimănui nimic despre incidentul în care
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
se spune să aibă răbdare, fiindcă pînă la urmă se vor găsi fonduri și pentru școlile lor. Neoficial, sînt sfătuiți să se descurce cum pot, dacă vor să deschidă școlile la vreme. Experiența anilor precedenți ne arată ce pățesc acei nefericiți care nu găsesc bani de reparații, dar nu se îndură sau n-au curaj să amîne începerea cursurilor. Sînt amenințați cu amenzi sau amendați că nu asigură condiții elementare de igienă elevilor. Părinții fac reclamații la Minister, acuzîndu-i pe acești
Starea școlilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15928_a_17253]
-
așteaptă decît atît, devin prostituate de la 13, 14 ani, ca și cum asta ar fi singura școală profesională care există pentru ele în România. Sensibili la fenomen, politicienii dezbat dacă să legifereze prostituția, dar nu există nici măcar un singur proiect grație căruia nefericitele care se prostituează fiindcă n-au încotro să își găsească și alt rol în societate. De curînd, poliția a descoperit o filieră de prostituate pe Internet și a desfiin-țat-o. Nu iau apărarea fetelor care participau la acel program al prostituției
Ce vrea tineretul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15958_a_17283]
-
de zile bătrînii sînt furați cu legea în mînă, oare nici unul dintre bătrînii parlamentari care moțăie prin cele două Camere sau dezleagă integrame nu poate avea o inițiativă legislativă pentru a-și apăra congenerii? În țara asta intră în pușcărie nefericiți care fură cîteva kilograme de cartofi, dar notari ticăloși care s-au îmbogățit legalizînd jefuirea bătrînilor sînt cetățeni de a căror onorabilitate procurorul român nu pare să se îndoiască. Am toate motivele să mă îndoiesc că într-o democrație a
Banii pentru săraci by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15975_a_17300]