377 matches
-
încă ministru de externe, deci avea un mandat de îndeplinit, mandatul puterii care îl desemnase în funcție, interlocutorul său, Paler, "o sumbră Casandră sistematică" a vremurilor noastre, dizgrațios autohtonist al momentului, nu-l slăbea o clipă pe "prietenul" ministru cu negativismele lui catastrofice. Dintr-o dată însă, ca și cum monotonia dialogului îl obosise peste măsură, Pleșu se însenină și, după ce tăcu secunde bune, îi spuse "prietenului" bombănitor: domnule Paler, mă uit la dumneata și-mi dau seama cît de trist ești... Era voluta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Const. D. Ionescu, Două romane autobiografice, G, 1930, 8-9; Șerban Cioculescu, Romulus Dianu, „Adorata”, ADV, 1932, 14 929; Cezar Petrescu, Romulus Dianu, „Nopți la Ada-Kaleh”, CRE , 1932, 1428; Cezar Petrescu, Romulus Dianu, „Târgul de fete”, CRE, 1933, 1853; Mihail Ilovici, Negativismul tinerei generații, București, 1934, 151-158; Călinescu, Ist. lit. (1982), 796-797; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 107-119; Dragoș Vrânceanu, Materia literară și idealurile ei, București, 1976, 155-157; Traian Stoica, Romulus Dianu, „Trandafiri de octombrie și alte povestiri”, VR, 1972, 3
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
al unor tradiționale restricții estetice [...], el aduce numai realitatea vie a unor talente antrenate afirmării în timp”), din care transpare totuși orgoliul delimitativ al întemeietorilor. Luări de poziție ulterioare vor clarifica profilul revistei, a cărei principală direcție o va constitui negativismul. Dătător de ton este articolul General (2/1932), în care Eugen Ionescu își exprimă dubiile privind capacitatea de discernământ a intelectualului român, incapacitate generatoare de confuzii valorice. Dintre numele consacrate, autorul lui Nu recunoaște doar două: Mihai Eminescu și Titu
DISCOBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286794_a_288123]
-
și un spiritual foileton intitulat uneori Observații de pe Bahlui, semnat cu pseudonimul Bahluiceanu. Câteva articole sunt dedicate teatrului, plecându-se de la situația celui din Iași, caracterizată, în ansamblul ei, ca nesatisfăcătoare. Concluziile îmbrățișează întreaga viață spirituală ieșeană, fiind de un negativism al cărui ton este specific junimist. R.Z.
CONSTITUŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286388_a_287717]
-
prilejul unei anchete realizate la apariția volumului Cuvinte potrivite, „cel mai nemărturisit modernist”. Sporadic, mai participă cu versuri Camil Petrescu, Al. A. Philippide, Ion Pillat, Perpessicius, Ion Minulescu, Camil Baltazar, ilustrând deschiderea largă a revistei către variate formule literare, în contrast cu negativismul programului său inițial. Însuși Ion Vinea promovează în lirică un modernism moderat, în care sunt îngemănate elemente constructiviste, dadaiste, expresioniste, simboliste, futuriste. În proză, tendințele novatoare sunt mai marcate, iar formulele tradiționale aproape absente. Ion Vinea se distinge prin scrierea
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
vieții" și un act de credință în forțele analizei conceptuale, o convertire la toate operațiunile logice care se întorc asupra bunelor și frumoaselor imagini pentru a le "descompune" în elemente primare, abstracte, invizibile (cum este "exploatarea"). Descifrare, reîncifrare. Exerciții de negativism. Scrisul socializează memoria individuală, lectura individualizează memoria socială. Această mișcare pendulară întreține dorința de istoricitate, croind posibilități în prezent, arierplanuri și avanplanuri. Atunci cînd e frig și timpul trece greu, memoria nu ne lasă singuri. Memorie alfabetică. În sens hegelian
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Arta sofistică fiind formal arta de a argumenta orice, oferă mijloacele de a argumenta de preferință teze juste, după cum retorica fiind arta de a susține formal orice cauză, oferă mijloacele de a le susține de preferință pe cele drepte. DESPRE NEGATIVISM Ca să evit titlul acesta terminat în „ism” pusesem la început: „despre negație”, dar mi-am dat numaidecât seama că e cu totul altceva. Negația e o funcție esențială și indispensabilă a inteligenței; fără ea nu s-ar putea înțelege nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
poate însemna admirația de dragul modei, pentru a nu părea prost sau înapoiat, cum fac admiratorii „noului roman” sau ai criticii împotmolite și debusolate a unui Philippe Sollers (de o pildă). Dar să revin, pentru a încheia, la ce numeam facilitatea negativismului. Cusurgiii exclusiviști și blazații care nu admiră nimic îi epatează, de regulă, pe proști și își asigură admirația lor (ceea ce confirmă maxima lui La Rochefoucauld citată adineaori). Mai sunt și alte soiuri de blazați, scriitori care „pozează” declarând, spre exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Ralea / 49 Curajul talentului / 55 Despre invectivă / 57 Vorbe mari / 60 Sentimentul agonal / 63 Despre simțul practic / 66 Nivel estetic / 70 Ispita jurnalului / 73 Despre arta memoriilor / 76 Fantezie și imaginație / 82 Precizări despre fantastic / 86 Reabilitarea sofiștilor / 89 Despre negativism / 93 Un critic se naște ca Pallas Athena / 95 M. Ungheanu: „Pădurea de simboluri” sau: despre stil / 98 Un pedagog de școală nouă / 102 Conul de umbră / 105 Șicane colegiale / 107 Pentru plăcerea disputei / 110 Ex confusione / 114 Vinovăția spiritului
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Ismail (1938), Curtea de Argeș (1939-1945), din nou în Găești (1945- 1955) -, profesor emerit din 1971, I. a fost și director al teatrului din Găești, instructor de teatru în colonia de petroliști Valea Caselor, bibliotecar în Ștefănești (1958-1963), îndrumător cultural. Publică volumele Negativismul tinerei generații (1934), Considerații asupra actului de cultură românesc (1936), Claudia Millian (1938), Noua spiritualitate românească (Constructivismul) (1942). Capitole dintr-un studiu asupra lui Camil Petrescu îi apar în „Argeș” și în volumul Tinerețea lui Camil Petrescu (1971). I. a
ILOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
apar în „Argeș” și în volumul Tinerețea lui Camil Petrescu (1971). I. a abandonat repede încercările și proiectele literare (poezie, traduceri din Baudelaire, romanele Omul care face dragoste cu moartea, Sex appeal), pentru a se dedica eseului și criticii culturale. Negativismul tinerei generații și urmarea lui, Noua spiritualitate românească ( Constructivismul) (din care a finalizat doar un fragment), propun, la un mod rechizitorial și cinic, o revizuire a ierarhiei valorilor clasice ori contemporane, multe dintre ele fiind văzute ca piedici în afirmarea
ILOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
dar și de un tezism monoton, în ciuda formulei de scandal pentru care optase. A lăsat și două lucrări interesând istoria literară, Claudia Millian (1938) și Tinerețea lui Camil Petrescu, aceasta din urmă fiind o bună introducere în opera scriitorului. SCRIERI: Negativismul tinerei generații, București, 1934; Considerații asupra actului de cultură românesc, București, 1936; Claudia Millian, București, 1938; Noua spiritualitate românească (Constructivismul), Pitești, 1942; Tinerețea lui Camil Petrescu, București, 1971. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 418; Călinescu, Ist. lit. (1982), 967; George, Sfârșitul
ILOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
definește o reprezentare a „nimicului” a extincției și renunțării, persoana respectivă simțindu-se „fără noroc”; uneori preferința pentru culoarea neagră evidențiază și un act de rebeliune împotriva sorții potrivnice. Această perspectivă este dată de faptul că este văzut ca un negativism al culorii (vezi, spre exemplu, superstițiile legate de lucrurile negre - cum ar fi pisica neagră care îți intersectează drumul), dar în alt unghi de vedere negrul poate săfieprivit ca un consolidator al tuturor culorilor (pe care le are ori nu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un elev mai mare. Subiectul nostru se refugiază în reverie unde își închipuie că este puternic și îl bate el pe elevul mai mare. Concluzia acestui exemplu? A doua zi la școală elevul mai mare iar îl va bate! 5) negativismul se manifestă ca o rezistență, activă sau pasivă, operând în mod indirect, inconștient; cu această modalitate de răspuns la frustrare ne confruntăm în ipostaza de cadru didactic sau părinte, îndeosebi la adolescenți; A. Cardon (2002) identifică negarea și ca posibilă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
le va înmâna cursanților o listă de situații conflictuale,și aceștia vor trebui să identifice ce tip de conflict se regăsește preponderent în fiecaredintreele. 2. Un alt exercițiu presupune că se vor lua mecanismele de apărare (compensarea, conversia, înlocuirea, fantazarea, negativismul, proiecția, raționalizarea, fixația) și se va cere grupurilor de cursanți să imagineze strategii de rezolvare a unor astfel de situații (spre exemplu, ce fac dacă în calitate de manageri au un subordonat care proiectează, ce fac dacă în calitate de părinți au un copil
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fixația) și se va cere grupurilor de cursanți să imagineze strategii de rezolvare a unor astfel de situații (spre exemplu, ce fac dacă în calitate de manageri au un subordonat care proiectează, ce fac dacă în calitate de părinți au un copil care folosește negativismul, ce fac dacă în calitate de profesori au un elev care raționalizează etc.?). Aceste strategii se vor compara apoi cu cele identificate de celelalte grupuri și se va încerca gândirea unui program de intervenție în cazul apariției fiecărui mecanism. 3. La modelele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din partea elevilor. Din cauza unor schimbări ce se manifestă pe plan comportamental, unii psihologi consideră că avem de-a face cu o „criză juvenilă” ce se caracterizează prin reacții contrare celor de până la această vârstă, unele chiar paradoxale, cum ar fi negativismul, individualismul, tendința spre izolare, spre singurătate, spre interiorizare prin refugiu în lumea propriilor trăiri sau prin izbucniri violente, nesupunere, neascultare, etc. Toate modificările, transformările și restructurările ce se produc în această perioadă sunt mai intense și de mai lungă durată
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
o tendință de stereotipizare În care copilul utilizează aproximativ aceeași formă (clișeu) În desene și jocuri, specific celor de 3-4 ani. O particularitate a copiilor cu deficiențe asociate constă În gradul accentuat de imaturitate, labilitate manifestate prin crize de plâns, negativism față de anturaj, indiferență, izolare, atașament exagerat față de persoanele care se ocupă de el, ostilitate, puerilism. Astfel trebuiesc identificate, valorificate și stimulate toate capacitățile și disponibilitățile cognitive, de limbaj, psihomotorii, afectiv-relaționale și social adaptative existente sau potențiale la un anumit copil
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
și clasificarea riguroasă a normelor, În scopul Înlăturării ambiguității acestora; creșterea solidarității emoționale a grupului; producerea unor schimbări necesare În sistemul social; considerarea conformității ca fiind mai dezirabilă decât devianța. La preșcolari Întâlnim comportamente deviante cum sunt cele de tipul negativismului și malformațiile caracteriale. Integrarea copiilor cu tulburări de comportament presupune aplicarea unor strategii de intervenție psihopedagogică destinate prevenirii și corectării comportanentelor indezirabile mediului școlar. Orice copil poate Întâmpina dificultăți de Înțelegere sau de adaptare la mediul școlar datorate unor cauze
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
de contrazicere etc. Prof. dr. Tiberiu Rudică, afirma că din perspectivă piagetiană dezadaptarea desemnează incapacitatea persoanei de a realiza, procese de „acomodare” și „asimilare”. Principalele tipuri de comportamente deviante Întâlnite la grădiniță cu accent pe modalitățile de corectare sunt: 1. Negativismul, se manifestă prin refuzul, Împotrivirea față de acțiunile celor din jur. La copiii mici negativismul se manifestă sub forma capriciilor și a Încăpățânării. Capriciile sunt foarte frecvente la preșcolarii. Copiii capricioși au un comportament oscilant, sunt copii cu toane, care izbucnesc
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
incapacitatea persoanei de a realiza, procese de „acomodare” și „asimilare”. Principalele tipuri de comportamente deviante Întâlnite la grădiniță cu accent pe modalitățile de corectare sunt: 1. Negativismul, se manifestă prin refuzul, Împotrivirea față de acțiunile celor din jur. La copiii mici negativismul se manifestă sub forma capriciilor și a Încăpățânării. Capriciile sunt foarte frecvente la preșcolarii. Copiii capricioși au un comportament oscilant, sunt copii cu toane, care izbucnesc În manifestări neașteptate, când te aștepți mai puțin. Atunci când preșcolarilor cu tulburări de comportament
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
răzbune; tutelarea exagerată, oprimarea spiritului de independență, Îngrădirea libertății, Înăbușirea inițiativei copilului; abuzul de autoritate; lipsa de autoritate; lipsa de Înțelegere și căldura față de copil; pedepsele umilitoare; atitudinea educatorului, care nu vede la copil decât defectele. Acestea În contact cu negativismul duc la Încăpățânare. Mijloace de remediere: interdicțiile să se exprime sub forma unor rugăminți ferme, obligându-l efectiv pe copil să respecte ceea ce Îi pretindem; prezentarea restricțiilor și recomandărilor calm, fără concesii, cu argumente logice fără a da drept la
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
se simte apropiat nici de atitudinea avangardei. De altminteri, atacul prelungit și sistematic împotriva lui Arghezi, într-un moment când revistele avangardei îl așezau pe poetul Cuvintelor potrivite alături de F.T. Marinetti și de Georges Ribemont-Dessaignes, demonstrează că nu adeziunea la negativismul radical avangardist ar trebui căutată în 1934 la I. Foarte semnificativ, în anii în care marile expoziții ale lui Wassily Kandinsky, Oskar Kokoschka sau André Masson erau primite extrem de favorabil, ca și pictura abstractă, întemeiată exclusiv pe expresivitatea culorii, el
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
primire în Academia Franceză, al cărei membru fusese ales în 1970. Cu doi ani înainte lui Samuel Beckett i se decernase Premiul Nobel. Fără îndoială, două semne că literatura lumii își clădea alte temeiuri. Nu au dreptate cei care consideră negativismul critic al lui Eugen Ionescu drept un joc inteligent, adică actul gratuit al unui copil teribil. El constituie dimpotrivă [...] o maieutică a actului cu adevărat critic, o asceză, încercată de autor prin întoarcerea reflexivă asupra mobilelor care-l împing la
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
C. Săteanu, „Aventurile din Str. Grădinilor”, ADV, 1934, 15 391; Dragoș Vrânceanu, „Aventurile din Str. Grădinilor”, CRE, 1934, 2 190; Demostene Botez, „Omu-i porc!”, ALA, 1934, 695; M. D. Ioanid, „Aventurile din Str. Grădinilor”, R, 1934, 1; Mihail Ilovici, Negativismul tinerei generații, București, 1934, 187-189; Const. Leon, Prin grădinile de zarzavat ale d-lui Sevastos, Iași, 1934; G. Călinescu, „Camioneta verde”, ALA, 1935, 737; Al. A. Philippide, „Camioneta verde”, CLI, 1935, 12; Izabela Sadoveanu, „Camioneta verde”, ADV, 1935, 15 670
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]