1,154 matches
-
rupseseră de ceată, uimiți cum la rând, cuminți de ani mulți, cocârjați de boli ori de lipsuri, așteaptau la rând cei vârstnici. -Dar ce folos găsesc ei într-asta? se-ntrebă Sandu, întrucâtva înmuiat de insistența celor hotărâți la așa negoț. -Mai mare uimirea! îndrăzni un răspuns încetinel Gabi. Din rând se desprinse, în sfârșit, un recent posesor al unui ciob de mirază. Trecuse pe-aici în drumul spre casă. Venea de la biserică, întărit de cuminecătura primită pe care o mestecase
MIRAZA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385146_a_386475]
-
naționaliștilor sârbi, nu era voie, se depășea zona. „Cortina de fier” - potrivită metaforă ! - interzicea să se vadă „spectacolul lumii”. Odată, prinzând curaj de la niște „glafe” de bere, într-o sâmbătă, am urcat în autobuzul de Belgrad de la Vârșeț. Nu aveam „negoț” la noi, eram două familii și doream să vedem ... Un magazin gigant în centru, o plimbare prin parc și pe străzile pitorești ale „cetății albe” ..., o bere, două și înapoi la Vârșeț, era tot ce am admirat în „temerara ieșire
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92445_a_93737]
-
mai au voie să greșească ținta, americanii au bombardat un mare spital din Kunduz, Afgnanistan. Ce caută americanii în Afganistan? Cum, ce caută? Își doresc și acolo un altfel de Vietnam cu fază lungă! Americanii au făcut bani frumoși din negoțul cu moartea și cu armamentul! Cer insistent retragerea premiului Nobel pentru pace pe care l-a primit Obama După acel deocheat 11 septembrie, un fel de „ars poetica” americană, George W. Bush a lansat așa-zisul război împotriva terorismului, deschizînd
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93012_a_94304]
-
să învețe. Să nu credeți că pomii înfloriți îl determinaseră să fugă de la liceu. Nu, nu era romantic! Considera pierdere de vreme învățătura la liceu. Credea că are suficiente cunoștințe pentru a începe o activitate practică. Îi plăcea, mai ales, negoțul, afacerile. Să cumpere și să vândă orice, ori-cui. Mai ales în vremurile acelea de război. Dar îi mai plăcea și să umble prin sat teleleu fără niciun rost și să se țină de prostii și petreceri. Avea o față rubicondă
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
DOBROGEA ȘI NEGOȚUL PONTIC -MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU prof. istorie gr. I GIGI STANCIU, Colegiul Național de Arte,, Regina Maria’’ Constantă Rezumat Începând cu secolul al XIII-lea, datorită extinderii puterii maritime a comunelor italiene Veneția și Genova îndeosebi, ce vor ajunge să
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
ii atrăseseră și în antichitate pe vrajnicii navigatori și negustori greci, va da spațiului românesc de la Dunărea de Jos și mare o nouă coordonată în comerțul european, îndeosebi pentru secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Integrându-se în negoțul pontic-mediteraneean prin prezența acestor italieni la Dunărea de Jos, Dobrogea va fi un bastion înaintat al comerțului românesc, atrăgându-i pe voievozii munteni sau moldoveni ce vor să stăpânească pentru scurt timp legitimul ținut dintre ape pentru care rațiunea de
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
conducerea orașului se află un consul genovez Barnabo,în viața sa civilă fiind notar și jurist.Sunt menționați de asemenea doi bancheri italieni prezenți la Chilia-Buscarini și Bernanno, precum și numeroși negustori italieni, greci, armeni, vlahi. Din aceleași acte rezultă că negoțul era orientat spre Peră și orașele italiene, luându-se de aici grâu, miere, ceară, vin, sare, sclavi. Așezarea de la Chilia, spun aceleași acte ale notarului Predenzzolo, avea o măcelărie a unui armean, o croitorie, o moară cu tracțiune animală,un
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
a colaborat cu Lycostromo la adăpostirea și funcționarea flotei danubiene.În secolul al XIII-lea afacerile sale anuale, menționate în însemnările notariale sus-amintite,se ridicau la 3200 hiper-peri de aur, ceea ce era o cifră foarte mare pentru acea dată,deci negoțul practicat aici nu era deloc lipsit de importantă. ,,Vicina a fost o cetate importantă în secolele XIII-XIV, așezată în regiunile de nord ale Dobrogei, cel mai probabil pe o insulă din fața așezării actuale Isaccea (odinioară orașul Noviodunum). Astăzi ruinele ei
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
taxe de la navele străine ce veneau să încarce mărfuri din acest port că și dintr-o supremație militară-deci înlăturarea flotei militare de la Chilia iar de la conducerea orașului este de presupus că a înlăturat elemntul genovez. Pentru a ilustra mai bine negoțul intens practicat la Dunărea de Jos, nimic nu poate fi mai sigur decât mărturiile arheologice și anume descoperirile numismatice-numărul mare de monede (bizantine, italiene, bulgărești, tătărești, sârbești, românești) relevă extinderea schimburilor comerciale. Comerțul-cel care asigură caracterul urban al așezărilor-se
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
comun” cu trupul orașului indigen ce are propria să structura social-politică,economică,administrativă, fapt care face ca la retragerea coloniei italiene orașul să nu se desființeze,ci să-și continue,viața proprie. Este de asemenea de menționat faptul că, în privința negoțului, factor determinant al calității de oraș al unei așezări umane, există controverse pe planul teoretizării și tipologizarii așezărilor urbane. Astfel,C.C. Giurescu consideră că ,,târgurile” mentale moldovene, arătând o ierarhizare a acestor așezări, târgurile fiind fazele incipiente ale unui oraș
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
autohtonilor, cum dealtfel fără această deschidere dată de poziția geografică a Dobrogei, nici grecii, nici bizantinii, nici genovezii, nici otomanii, nici alții nu ar fi orit să ocupe sau măcar să-și exercite supremația comercială a acestei regiuni. Integrându-se în negoțul pontic-mediteraneean prin prezența acestor italieni la Dunărea de Jos, Dobrogea va fi un bastion înaintat al comerțului românesc, atrăgându-i pe voievozii munteni sau moldoveni ce vor să stăpânească pentru scurt timp legitimul ținut dintre ape pentru care rațiunea de
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
-se, dinspre nord, o gloată de leproși, care se Îndreaptă spre Roma. Ei speră ca Jubileul lui Bonifaciu să Îi scape de ulcerații. Și cine știe câți mistificatori și agitatori nu s-or fi numărând printre ei. E nevoie ca priorul Artei negoțului să dea ordin să se Întărească straja, pentru a-i Împiedica să pătrundă În oraș. — Ar trebui omorâți toți, zise aspru messer Pietro, Însă, Îndărătul tonului său feroce, se ghicea teama. Din păcate, sunt ocrotiți de Biserică. — Știți ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
fi priceput, În sfârșit. Ridică din umeri cu indiferență. — Ah, felul acela de sectă. Erau așa puternici, iar mai apoi au pierdut Țara Sfântă, prefăcându-se că voiau să-și dea viața pentru Sfântul Mormânt. S-au Îmbogățit și făcând negoț cu maurii. Trufași și obraznici, hrăpăreți ca niște evrei, scandalagii... Nu, Comuna nu le-a permis niciodată să se stabilească În oraș. De altfel, cămătari avem deja destui, Încheie dânsul cu un rânjet. Dante nu se putu abține să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
privirea. Căpetenia gărzilor dădu Înapoi pe dată. Părea sincer suprins de reacția lui și chiar Înfricoșat. Nimic altceva decât am spus, bâigui. Nu există templieri pe teritoriul Comunei. Cel mai apropiat beneficiu al lor se află la Aquila, de unde fac negoț cu Capitanata și cu celelalte teritorii ale Regatului Neapolelui... — Știu și eu că nu s-a Înregistrat o prezență oficială a Ordinului. Ceea ce vreau să aflu e dacă În cursul cercetărilor voastre nu ați dat niciodată peste vreo prezență ocultă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
-o din nou În pripă. — E o latrină! Vreți să puneți o latrină În fața Palatului Comunei? exclamă roșind. — Desigur, asta e ideea. Ar fi o sursă grasă de venituri, un impozit pe uree... — Vreți să adunați urina și să faceți negoțul ăsta scârbos taman În fața Palatului priorilor? Dar urina e bună pentru argăsit... Și Împărații se Îngrijeau de strângerea ureei... — Du-te la dracu’, messer Duccio, cu tot cu ureea dumitale! Treci cu bereta, dacă vrei să strângi ceva! strigă Dante exasperat, Împingându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să auzi. Da’ de Chilia cred că ai auzit. — Parc-am auzit - răspunse Metodiu cu prudență. — Am un văr acolo - spuse turcul, ștergându-și fața. Băiat bun, negustor, n-are treabă. Mi-a zis și mie: „Hai, bre, să faci negoț cu mine la Chilia, ce-ți trebuie războaie, ești bătrân de-acuma”. Da’ l-am ascultat? Nu l-am ascultat. M-am gândit c-aici e pașalâc nou, pun și eu mâna pe ceva înainte de bătrânețe, auzisem că sunt orașe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dumneata că banii ăștia câți îi am și câți recunosc, i-am dosit de ăia care te-au trimis ori nu te-au trimis, n-am de unde ști asta, banii ăștia deci i-am câștigat cinstit, din sudoarea frunții, prin negoț. De ce să le fi dat lor tot ce-am agonisit? Dacă vrei, uite, îți dau dumitale o parte, că, vorba ceea, nu-ți strică, mai închizi și dumneata ochii, te faci că plouă și dacă Buda mă controlează iară, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Priceput om era bătrânul! Nu crâcnea nimeni împotriva deciziilor lui. Fusese șeful lor dintotdeauna, și nici unul nu-i punea la îndoială autoritatea. Peste iarnă, coborau la câmpie unde căutau un sat mai răsărit, la marginea căruia să se așeze. Făceau negoț cu sătenii care se bucurau că primesc aur curat în schimbul hranei și nutrețului de care aveau nevoie țiganii. Apoi, odată cu primăvara, plecau iarăși la drum spre Baia de Sus. În noaptea aceea Strugurel trebuia să stea de veghe însă starostele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Nu se mai folosea deloc de bici și slăbise și hățurile. Caii știau drumul pentru că trăgeau deseori la șareta asta (așa să-i spunem) pe direcția Arad-Seghedin și invers, fiindcă domnul Brener făcea drumul ăsta măcar o dată pe lună pentru negoț, fie la Arad, fie la Mako, Timișoara, Kecskemet, Subotica, Novi Sad și chiar la Budapesta - cu șareta. Lăsă deci șareta pe seama cailor și se lăsă și el pradă gîndurilor. La ce se gîndea un tîrgoveț evreu din Europa Centrală În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
casele lui Toader Vasilaș, zisă Buleu. Prin 1893 și Grigore Borcea se gândește să-și desfacă vinul propriu din Beșicata și să mai procure și din Fruntești și să deschidă o cârciumă, deși nu avea timp să se ocupe de negoțul cu băuturi. Altul, Gheorghe Rusu, fost sergent „de uliță” prin București, deschide o cârcium cu gândul că nu va plăti dările la stat, funcționând clandestin, dar nu i-a mers. Sterian a adusă la moșie un grecă ca administrator, Gheorghiosă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stea de orificii din zidurile de piatră. — Nici la Banca Spaniei n-au așa ceva, am comentat impresionat. Pare ceva coborît din Jules Verne. — Kafka, nuanță Isaac, recuperînd opaițul și pornind-o către adîncurile edificiului. În ziua cînd vei Înțelege că negoțul cu cărți e mizerie și companie și cînd te vei hotărî să Înveți cum să jefuiești o bancă sau să fondezi una, ceea ce e cam același lucru, să vii la mine și am să-ți explic cîte ceva despre Încuietori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
a „progresului”. Chiar dacă și ei își venerează strămoșii, cinstindu-i pe cei care le mijlocesc relațiile cu zeii, chiar dacă își iubesc pământurile, pe care le divinizează, acești mediteraneeni pun mai presus de toate drepturile - politice și economice - ale celor vii. Negoțul și banii sunt cele mai bune arme ale lor, iar principalele lor terenuri de vânătoare sunt marea și porturile. Astfel, chiar în centrul ordinii imperiale se conturează niște societăți radical noi, având la bază ideea de libertate. Odată cu ele apare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Europa, Franța, suferă eșec după eșec, în ciuda aparentei sale puteri: eșec militar pe mare, eșec diplomatic în Indiile Occidentale, în Louisiana și în Canada, eșec financiar odată cu falimentul sistemului Law. Dacă, în 1714, nobilimea franceză poate în sfârșit să facă negoț fără să-și piardă rangul, minuscula burghezie franceză nu este interesată nici de marină, nici de industria modernă; economia franceză se mulțumește să vegeteze în industriile depășite ale capitalismului agricol îalimente, pielărie și lână) pe care negustorii îndrăzneți din Provinciile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
multiple: climatul său face dificilă organizarea muncii; modificările climatice, despre care vom mai vorbi, vor antrena, în regiunile semiaride, o scădere cu aproape 20% a recoltelor și distrugerea suprafețelor cultivabile din zonele umede. Populația activă, redusă timp de secole de negoțul de sclavi, iar astăzi de SIDA și de alte pandemii, va rămâne în continuare insuficient formată. O dată în plus, elitele vor continua să emigreze. Cea mai mare parte a continentului va fi și în viitor dominată de dezordini politice, corupție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
deci, încă mai înviora bârfa, celor rafinați. E trist că nu-mi pot aminti nimic din toate scânteile care săreau atunci prin saloane. Dar cred că niciodată conversația nu se instala mai comod decât în momentul când ajungea la amănuntele negoțului care constituia cealaltă latură a artei practicate de noi. După ce terminam de discutat meritele cărții celei mai recente era firesc să ne întrebăm câte exemplare s-au vândut din ea, ce avans a primit autorul și cât speră să scoată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]