1,177 matches
-
domnul negustor Nae. L-a instruit cum să verifice mărfurile, cum să urmărească vânzarea lor, cum să prevină expirarea termenelor de garanție la mărfurile din stoc și alte taine ale unui comerț corect. --Și nu mai crede, domnule Mototolea, că negoțul este fotbal sau politică. De fapt și în branșele astea trebuie să ai har de la Dumnezeu, să te pricepi și să fii corect, adică să le respecți regulile. Mototolea asculta cu ochii holbați, ca un școlar și îngăima din când
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414223254.html [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
ca Nae Mărunțelu. --Am înțeles! a murmurat Mototolea, tot cu ochii holbați. Dar, îndrăzni el, aș vrea să mă răzbun pe ticălosul de Nae. Cum... --Lasă-l în plata lui Dumnezeu! i-a retezat-o inspectorul. Dumneata să-ți vezi de negoțul dumitale și...să ai grijă să-ți achiți datoria la termen, că te jupoaie el. Și, încă, perfect legal. Încă o dată îți spun: vezi-ți de treabă! De data asta, Mototolea a ascultat cu strictețe sfaturile înțeleptului inspector, trimis parcă
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414223254.html [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cântec de-acasă Din bătătura palmei și sudoare Se naște-n Apuseni dulceața pâinii, Căci din străbuni au cunoscut românii Negoțul cel cu donițe și ciubare. Un tulnic sună de la `deal la altul În fracul lui cel alb se-mbracă liliacul, Se-aude prin frunzișuri scrâșnetul de osii, Coboară spre câmpie cu care pline moții. Lătrat de câini. Lămpaș. Îmbrățișare. Dă
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Izvoarele_vietii_antologie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
integrezi în Germania unde noii sosiți întâmpină un teren foarte ostil pentru integrare. Prima școală de limbă germană pentru emigranți la care am participat era situată într-un cartier predominant de emigranți în mod special de turci ce aveau mici negoțuri la parterele acelor blocuri vechi în care marea majoritate dintre ei locuiau, de fapt ei se simt în Berlin ca la ei acasă. Pentrucă după terminarea celui de-al doilea război mondial turcii au ajutat la reconstruirea Berlinului și așa
ALFABETUL EMIGRANȚILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1438529101.html [Corola-blog/BlogPost/372090_a_373419]
-
1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Plutaș pe Bistrița Într-o țară-nfloritoare, Cu păduri și port la mare Dintr-un sat de pe la munte Unde-s baci și doruri multe, Se sculau răzeșii toț’ Cum să facă ei negoț Ș-au pornit ca la îndemn, Să facă comerț cu lemn. Un prinț de neam avid Tot cumpără lemn de molid Ca să-l toace în fierăstraie Și să facă din el... parale!... Îl plătește pe răzăș Pe lemn, c-un
PLUTAŞ PE BISTRIŢA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1435749294.html [Corola-blog/BlogPost/369771_a_371100]
-
renume. Să ne ferească Dumnezeu de astfel de prieteni sau conducători! Dar istoria recentă ne-a dovedit că nu am fost feriți. Scriitorul și moralistul de origine greacă Plutarh (46-125 d. Hr.) a numit ambiția de a dobândi propria faimă - negoț cu virtutea, întrucât cei doritori de glorie nu fac nimic pentru virtute, ci numai pentru slavă; ei „înțeleg slava ca pe un idol și nu fac nimic sincer sau pe față, ci numai o grămadă de lucruri neînsemnate și ipocrite
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1470256412.html [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
cam băgat-o pe mânecă, de. Vor merge cu sufletul la gură, cu un ochi la vacanță și cu altul în alertă. Și cum era reclama aia cu „viața fără cash”? Aiurea de tot, că în Grecia zilelor noastre și negoțul se petrece în natură, din lipsă de „monetar”, evident. Țicnit premier mai este și Tsipras ăsta. S-a dus pe ruta est, a făcut spectacol la Moscova și Leningrad, pardon, Sankt Petersburg, cu Putin, adică a arătat Occidentului cât îl
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/start-la-vacanta/ [Corola-blog/BlogPost/92532_a_93824]
-
vinde medicamente anticolesterol s-a mizat pe teama morții premature. Și asta în pofida faptului că de multe ori medicamentele promovate furibund produc efecte inverse celor scontate. În noul limbaj de marketing se vorbește deja de „farmacoterapia fricii”. Alături de „disease mongering”, negoțul cu boli. Prin manipularea medicilor, lobby-urile au modificat normele analizelor, pentru a crește numărul de pacienți susceptibili a fi tratați „Dacă altădată puteam spera să găsim un tratament pentru fiecare boală, negustorii de sănătate, astăzi, mai mult ca niciodată
Inventatorii de boli. Cum sunt TRANSFORMAȚI oamenii SĂNĂTOȘI în cumpărători de medicamente. by http://uzp.org.ro/inventatorii-de-boli-cum-sunt-transformati-oamenii-sanatosi-in-cumparatori-de-medicamente/ [Corola-blog/BlogPost/94316_a_95608]
-
întrebarea și gândi că acum este momentul să-și plaseze dorința. --Dacă domnul Costache vrea să-mi vândă și mie un sac la prețul stabilit, ducem și șapte. --Hopaa!spuse uluit Zamfirescu. Vezi Costi ce concurență am? Cum să faci negoț în aceste condiții? Mutul ăsta n-a suflat o vorbă și acum, uite ce dă din el. --Marfa-i de vânzare, Dane. Bani să iasă! Încărcați acum marfa? --Nu ți-am spus? Duc fata la părinți și luăm sacii când mă
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1445099235.html [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]
-
19 februarie 2014. Iar veni o toamnă ca o prevestire, Copacii murmurau legănați de vânt. În plușul sufletesc zace-o irosire Și-adânc este rănit oricare cuvânt. Femei cu decolteu ce nu-l pot abține Iubirea-și prezintă pentru un negoț, Oferă și un bonus- simțuri creștine, Cumpărând cuvinte, iubire și soț. Eu n-am cântat nicicând târgul repetat, Ci doar am numărat clipele pustii, Fluturi mari de noapte și stele-am presărat, Pe drum necunoscut pe care cred că vii
STELIAN PLATON by http://confluente.ro/articole/stelian_platon/canal [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
vii. Citește mai mult Veni o toamnăIar veni o toamnă ca o prevestire,Copacii murmurau legănați de vânt. În plușul sufletesc zace-o irosireși-adânc este rănit oricare cuvânt.Femei cu decolteu ce nu-l pot abțineIubirea-și prezintă pentru un negoț,Oferă și un bonus- simțuri creștine,Cumpărând cuvinte, iubire și soț.Eu n-am cântat nicicând târgul repetat,Ci doar am numărat clipele pustii,Fluturi mari de noapte și stele-am presărat,Pe drum necunoscut pe care cred că vii
STELIAN PLATON by http://confluente.ro/articole/stelian_platon/canal [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
rafturi marfa din abundeță, tarabele pline cu pește proaspăt, cafea, smochine, portocale, banane, iar în spatele lor tronau magazinele selecte unde evreii vindeau bijuterii din aur. Forfota din piețe părea să fie un zumzăit al unui stup obraznic de albine, iar negoțul prospera de la o zi la alta. Închizi ochii și parcă deja îi auzi pe cei care își făceau reclamă în gura mare, strigând cât puteau: „Smochine proaspete, cafea ieftină...” și, îndată ce deschizi din nou ochii, tot peisajul dispare aducându-te
PARFUM DE ANOTIMP TĂCUT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1431009877.html [Corola-blog/BlogPost/368121_a_369450]
-
fapt. Mediterana era împâzită de triremele și galerele romanilor care declarau cu emfază despre această mare ca fiind un lac roman, deci pentru el marea nu era un loc sigur. Cât despre ținuturile parților unde ar fi dorit să facă negoț, Baraba își dădu repede seama cât erau de primejdioase erau acele locuri și îi prefera pe romani totuși, fără să o recunoască însă. Din jaf în jaf, Baraba ajunsese să se hrănească cu asta, în așa fel încât își dădu
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ancheta_12_fragment_din_roman_mihai_condur_1392322926.html [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
pe pețitori. Zestrea ei era apreciabilă, așa că și-a permis să ia „pe spânceană”...ce i-a plăcut cel mai mult și i-a fost drag. Numai că Aron nu era doar frumos, dansator, priceput în ale oieritului și în negoț...îi plăceau și femeile, băutură...violența. A răbdat Raveca ani buni, că avea un frumos câștig cu el. Și-au făcut case mari, cum n-avea nimeni, bani...pentru încă două vieți. Dumnezeu i-a binecuvântat cu un fecior...și
O POARTA SPRE CER ... de CORINA-LUCIA COSTEA în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/O_poarta_spre_cer_.html [Corola-blog/BlogPost/344945_a_346274]
-
presă (17 mai 2012) REF: Discursul primarului general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, rostit la manifestarea de comemorare a celor 200 ani de ocupație Domnule președinte, Doamnelor, domnișoarelor și domnilor, Stimați colegi, La 16 mai 1812 a avut loc un negoț, un act de vânzare - cumpărare între două imperii - Imperiul Otoman și Imperiul Țarist. Din acel moment, de când a fost semnat actul de vânzare - cumpărare, această palmă de pământ dintre Prut și Nistru, cu teritoriile din sud și cele din Nord
DISCURSUL PRIMARULUI GENERAL AL CHIŞINĂULUI, DORIN CHIRTOACĂ, ROSTIT LA MANIFESTAREA DE COMEMORARE A CELOR 200 DE ANI DE OCUPAŢIE de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Primaria_municipiului_chisinau_disc_primaria_municipiului_chisinau_1337261347.html [Corola-blog/BlogPost/358447_a_359776]
-
pe care le-a făcut pentru a căra cărți spre folosul neamului sau asuprit din Ardeal. Ca să știe că au părinți. Cine li-e „tata și mama”. Se întoarce în țară și se îngrijește de oi, dar dorește să facă negoț cu cărți românești. I se refuză această cerere. Cand împlinea 42 de ani, la 24 ianuarie 1891, la București își începea activitatea „Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”, sub președinția istoricului V.A.Urechia. Din inițiativa ei, s-a
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 by http://confluente.ro/Badea_cartan.html [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
Acasă > Impact > Istorie > DOBROGEA ȘI NEGOȚUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU Autor: Gigi Stanciu Publicat în: Ediția nr. 735 din 04 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Începând cu secolul al XIII-lea,datorită extinderii puterii maritime a comunelor italiene Veneția și Genova îndeosebi, ce vor ajunge
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
conducerea orașului se află un consul genovez Barnabo,în viața sa civilă fiind notar și jurist.Sunt menționați de asemenea doi bancheri italieni prezenți la Chilia-Buscarini și Bernanno,precum și numeroși negustori italieni,greci,armeni,vlahi. Din aceleași acte rezultă că negoțul era orientat spre Peră și orașele italiene, luându-se de aici grâu, miere, ceară, vin, sare, sclavi. Așezarea de la Chilia, spun aceleași acte ale notarului Predenzzolo, avea o măcelărie a unui armean, o croitorie, o moară cu tracțiune animală,un
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
a colaborat cu Lycostromo la adăpostirea și funcționarea flotei danubiene.În secolul al XIII-lea afacerile sale anuale,menționate în însemnările notariale sus-amintite,se ridicau la 3200 hiper-peri de aur,ceea ce era o cifră foarte mare pentru acea dată,deci negoțul practicat aici nu era deloc lipsit de importantă. [9] Dar Vicina rămâne încă o enigmă, nelocalizată în teren ea poate fi oriunde-fie la Pacuiul lui Soare cum o considera P.Diaconu, zona Ostrov-Călărași-Silistea fiind o regiune cerealiera, iar circulația monetară
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
taxe de la navele străine ce veneau să încarce mărfuri din acest port că și dintr-o supremație militară-deci înlăturarea flotei militare de la Chilia iar de la conducerea orașului este de presupus că a înlăturat elemntul genovez. Pentru a ilustra mai bine negoțul intens practicat la Dunărea de Jos, nimic nu poate fi mai sigur decât mărturiile arheologice și anume descoperirile numismatice-numărul mare de monede (bizantine, italiene, bulgărești, tătărești, sârbești, românești) relevă extinderea schimburilor comerciale.Comerțul-cel care asigură caracterul urban al așezărilor-se
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
cu trupul orașului indigen ce are propria să structura social-politică,economică,administrativă, fapt care face ca la retragerea coloniei italiene orașul să nu se desființeze,ci să-și continue,viața proprie[18]. Este de asemenea de menționat faptul că,în privința negoțului, factor determinant al calității de oraș al unei așezări umane,există controverse pe planul teoretizării și tipologizarii așezărilor urbane. Astfel,C.C Giurescu [19]consideră că ,,târgurile” mentale moldovene, arătând o ierarhizare a acestor așezări, târgurile fiind fazele incipiente ale
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
cum dealtfel fără această deschidere dată de poziția geografică a Dobrogei, nici grecii, nici bizantinii, nici genovezii, nici otomanii, nici alții nu ar fi orit să ocupe sau măcar să-și exercite supremația comercială a acestei regiuni.[22] Integrându-se în negoțul pontic-mediteraneean prin prezența acestor italieni la Dunărea de Jos, Dobrogea va fi un bastion înaintat al comerțului românesc, atrăgându-i pe voievozii munteni sau moldoveni ce vor să stăpânească pentru scurt timp legitimul ținut dintre ape pentru care rațiunea de
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
3,4,1991,tom 42,p.133-pentru secolele X-XII-monede doar bizantine-pentru secolele XIII-XIV [21] C.C Giurescu,,,Târguri sau orașe și cetăți moldovene'' p.89 [22] St.Ștefănescu,,,Istoria media a României''(partea I),p.31. Referință Bibliografica: Dobrogea și negoțul pontic mediteraneean în Evul Mediu / Gigi Stanciu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 735, Anul III, 04 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gigi Stanciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
comediografii. Nu de alta, dar, în noile condiții social-economice, un spectacol ca „Stan și Bran la dentist” ar păli în fața unei ecranizări „Vangheli și Becali studenți la Drept”. De ce le-or trebui diplome universitare, Dumnezeule, - câtă vreme pe culoarele oieritului, negoțului imobiliar și „adimistrației” comunale au ajuns primii la potou -, e greu de priceput. Datorită lor, în țara celor 5000 de variante ale „Mioriței”, o mai veche zicală dobândește conturul: „Cine n-are carte are parte”. Precum hârtia de turnesol - folosită
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/boieri-de-vita-noua/ [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
în când: așa-i, așa-i! În timp ce Zamfirescu îi ținea prelegerea de negustorie generală, dându-se rotund în teoria negocierii, a stabilirii prețului în funcție de conjunctura pieții, mă rog, îl plimbă pe bietul Trache prin tot labirintul marketingului și prin misterele negoțului cu zarzavaturi. Mânuia aiurea termenii statistici și economici, ca un adevărat economist ce...nu era, pentru că absolvise Electrotehnica și, deși avea diplomă de inginer politehnist (de București), nimeni nu-l angajase și nici el nu avusese curajul să încerce undeva
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1444896593.html [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]