607 matches
-
fi rostit și în aceste zile patriotul român Andrei Vartic. Dincolo de ceea ce ne disparte fizic de cel comemorat, el, luptătorul Andrei Vartic, e încă pe baricade. Spiritul său justitiar sfătuiește, și unde e absolut necesar, strigă, biciuește (precum Hristos pe neguțătorii din Templu) prin cel mai fidel intermediar născocit de om: cuvântul scris. Acest cod grafic, ce arhivează viul, e în măsură chiar să le readucă acasă celor ce au cunoscut vocea absentului inflexiunile sonore, particularizate ale celui căruia cuvintele scrise
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
vremurilor", încep să-și înstrăineze delnițele avute până atunci în devălmășie. Și astfel, unele se vând, altele se pun zălog pentru diverse datorii, dându-se zapise de la unii la alții, acte doveditoare. În acest timp, deținătorii de capital, pârcălabii, preoții, neguțătorii, foloseau de multe ori acte false. Nu puține sunt plângerile unor rucăreni privind înșelarea lor prin "zapise mincinoase". Și astfel, spre a nu mai fi înșelați au fost, în mod firesc, interesați să învețe carte. Mărturii ale unei limbi române
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
fost cîndva. Și pentru îndrăgostiții de literatură, de gîndirea liberă. Și pentru procurori, eventual. ---------------------------- Alexandru PETRIA, născut la 27 februarie 1968, în orașul Dej, județul Cluj. Debut publicistic și poetic în „Tribuna” în 1983. Studii întrerupte de psihosociologie. Cărți publicate: „Neguțătorul de arome” (1991, poeme), „33 de poeme” (1992) și „La ce bun poeții” (colectiv, interviuri). În pregătire, volumul de versuri „Masochistul”. Colaborări sporadice la toate revistele revistele literare importante. După 1989: șeful Comisiei pentru abuzuri și drepturile omului în CPUN
FANTOMA UNIUNII SCRIITORILOR de ALEXANDRU PETRIA în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344016_a_345345]
-
a publicat romanul „Zilele mele cu Renata”, la Tritonic. Publica pe blogul personal „Realitatea lui Petria” , născut la 27 februarie 1968, în orașul Dej, județul Cluj. Debut publicistic și poetic în „Tribuna” în 1983. Studii întrerupte de psihosociologie. Cărți publicate: „Neguțătorul de arome” (1991, poeme), „33 de poeme” (1992) și „La ce bun poeții” (colectiv, interviuri). În pregătire, volumul de versuri „Masochistul”. Colaborări sporadice la toate revistele revistele literare importante. După 1989: șeful Comisiei pentru abuzuri și drepturile omului în CPUN
FANTOMA UNIUNII SCRIITORILOR de ALEXANDRU PETRIA în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344016_a_345345]
-
PATRIA DORULUI Cascade de lacrimi nearse Se răsfrâng cu durere, Peste chipul trist, slăbit Umilit al... norodului. Cârmacii au adus jelanie, Au rănit Inima cea mare, Au prăbușit pe orfani, văduve, Pe bătrâni și pe copii... Ne-au aruncat la neguțători, În apele tulburi din patru zări. Din destine curg în valuri, Lacrimi neosteite de speranțe. Adevărul e chior, neputincios, Dar până când? Ceva se va-ntâmpla cu gloata Înfometată și jefuită de noii ciocoi. Înstrăinați de propriile bogății, Sărăciții și însetații
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
tragedii, studiați și azi au fost Eschil, Sofocle și Euripide, iar cel mai important autor de comedii a fost Aristofan. În aceeași peroadă a antichității, teatrul latin ivea comedii de bun umor între care piesele lui Plaut, Gemenii, Comedia Măgarilor, Neguțătorul, Ulcica cu bani, Odgonul, Amfitrionul, ș.a. cu personaje vivace, cu replici acide, jucându-se cu mare succes la public așa-zisul teatru în teatru. Dar se juca și histrionic nu numai în marele amfiteatru ci și în locuri publice, pe
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
Domneasca, aflată într-un oraș, capitala de județ. Inscripția de pe amvon reflectă totodată și atitudinea notabilităților Cernețiului față de această veche și prestigioasa ctitorie domneasca astfel : Cade -să, a ști că acest amvon s-a zugravit cu toata cheltuiala boierilor orășeni, neguțători cum la vale arată spre pomenire Dumnealor: Ștefan Miculescu, Stanciu Fratoștițeanu, Ioan Gărdăreanu, Nica Popovici, Ion Vicsoreanu, Ștefan Burileanu, Dumitru Pleniceanu, Mihai Ciupagea, Staicu Poroineanu, Constantin Oprea, Ioan Zagujanu, Ion Burileanu, Alecsae Petrescu, Ion Ciupagea, Noca Lupescu, Călin cu cismarii
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
de pică... Aceeași perorație azvârlită-n pustiu, nimeni nu are timp pentru nimeni, nici măcar pentru sine. Timpul - cel mai scump capital, cel care nicicând nu se cumpără, nu se vinde, s-a isprăvit s-a isprăvit tarabele sunt pustii acum neguțătorii au plecat cu saricile goale în alte târguri, departe, sperând un câștig nesperat, cine să le mai cumpere Timpul? Marfă inaccesibilă... Stai la cozi nesfîrșite și nici nu apuci măcar o ciozvârtă, o cirtă de timp, o idee de timp
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
personal, necuviința sau alte lucruri care nu aduc cinste numelui Său. Ori de câte Casa lui Dumnezeu, ( Biserica )și inima noaastră sunt folosite în astfel de scopuri, atunci ele devin „ o peșteră de tâlhari” De ce Iisus a ales să biciuiască neguțătorii în templul Său? Acest gest este urmat de o serie de motive. - Cea mai mare grijă a lui Cristos este sfințirea noastră și sinceritatea plină de evlavie în Biserica Sa. - Închinarea în Biserică trebuie să fie în „Duh și-n
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
școli secundare după trebuințele locale este cu totul greșită; căci să nu se piardă din vedere că și școala reală dă o cultură generală, numai potrivită pentru clasa de mijloc; dacă programa lor ar fi una pentru agricultor, alta pentru neguțător și alta pentru industriaș n-ar mai fi școli secundare, ci speciale; nici în Franța prin cuvântul special [... ] nu se înțeleg școli după trebuințele locale, precum se arată în un articol în "Telegraful", ci prin "special" se înțeleg numai școli
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Planul de idei câte secvențe au fost identificate în text tot atâtea idei principale se vor formula; după scrierea tuturor ideilor, elevii vor citi de mai multe ori planul simplu astfel constituit. Plan de idei Titluri Propoziții enunțiative 1. Un neguțător 1. Negustorul a pierdut punga cu galbeni. 2. Un om cinstit 2. Omul care a găsit punga a returnat-o negustorului. 3. În căutarea dreptății 3. Negustorul se arată nemulțumit la primirea pungii. 4. Judecata lui Țepeș 4. Țepeș apreciază
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
altul. Tu vei fi, pentru mine, fără seamăn în lume. Eu voi fi, pentru tine, fără seamăn în lume... Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de-a gata, de la neguțători. Cum însă nu există neguțători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei cu adevărat să ai un prieten, îmblânzește-mă! Ce trebuie să fac? zise micul prinț. Trebuie să ai foarte multă răbdare, răspunse vulpea. La început, te
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mine, fără seamăn în lume. Eu voi fi, pentru tine, fără seamăn în lume... Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de-a gata, de la neguțători. Cum însă nu există neguțători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei cu adevărat să ai un prieten, îmblânzește-mă! Ce trebuie să fac? zise micul prinț. Trebuie să ai foarte multă răbdare, răspunse vulpea. La început, te vei așeza ceva mai departe
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
suntem acolo, / mai stăm liniștiți, / bem camfor / pentru orice eventualitate, / ne mustră conștiința / că n-am făcut pentru lume nimic.” SCRIERI: Să visăm, București, 1970; Imn la Cetatea Luminii, Timișoara, 1974; Odihna lacrimii, București, 1977; Lanul cu vedenii, Timișoara, 1978; Neguțătorii de triluri, București, 1979; Vanități, București, 1980; Azilul de cuvinte, București, 1983; Poeme, București, 1989; Repulsii, Drobeta-Turnu Severin, 1997; Trei basme pentru Măriuca, Drobeta-Turnu Severin, 1999; Lanul cu vedenii, Craiova, 2001. Repere bibliografice: Ion Pop, Valeriu Armeanu, „Să visăm”, ST
ARMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285455_a_286784]
-
subliniază importanța numirii lui Liviu Rebreanu în funcția de director al Teatrului Național. Cezar Petrescu răspunde la întrebările lui Vlaicu Bârna despre romanele Întunecare și Ochii strigoiului. Colaborează cu versuri Tudor Arghezi (Mâța), Ion Pillat. Arghezi își republică aici comedia Neguțătorul de ochelari. „Cronica literară” și „Cronica dramatică” sunt semnate de Vlaicu Bârna, „Cronica plastică” de Ion Vlasiu. Alți colaboratori: Virgil Carianopol, N. Carandino. I.H.
ARTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285461_a_286790]
-
tr. Liliana și Valentin Atanasiu, pref. Magdalena Popescu, București, 1996; La Complicité fertile, Paris, 1992; ed. (Complicitatea fertilă), tr. Liliana și Valentin Atanasiu, Cluj-Napoca, 1994; Desprinderea de țărm, pref. Al. Călinescu, postfață I. Negoițescu, București, 1995; Le Marchand de sabres - Neguțătorul de săbii, ed. bilingvă, tr. autorului, Oradea, 1997; Plecarea prin luptă, I-II, pref. Alexandru Condeescu, București, 1998-2000; De aproape și de departe, București, 1998; Înainte de plecare, București, 1998; Lecturi împreună, vol. I, București, 1998, vol. II: Departe, în trecutul
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
are o încărcătură dramatică, textele destinate scenei nu atestă la A. o reală înzestrare de dramaturg. Seringa, piesă jucată în 1946 și în 1967, denunță, fără nerv, într-un cadru de melodramă, venalitatea și parvenitismul unor medici. Mai interesante sunt Neguțătorul de ochelari și Interpretări la cleptomanie (apărute în volumul Teatru, 1968), mici jocuri dialogale de un fantezism cvasiurmuzian. În schimb, în tălmăciri (farsa Maestrul Pathelin, după un anonim francez, un fragment din Hamlet de Shakespeare, Ana Fierling și copiii ei
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
alege, de obicei, lucrări dramatice. Astfel, în 1839-1840, tălmăcește, tipărindu-le în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, scene din Intrigă și iubire, Don Carlos, Conjurația lui Fiesco și Maria Stuart de Schiller, iar în 1840 - câte o scenă din Neguțătorul din Veneția și din Julius Caesar de Shakespeare, acestea fiind unele dintre primele traduceri în limba română din opera shakespeareană. Pentru a umple un gol, publică, mai cu seamă în anii de început, istorioare și nuvele, scrieri de factură romantică
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
desăvârșire, cunună uscată, cel ce te-a purtat e ca și tine numai... pulbere. (cortina cade) {EminescuOpVIII 443} LAIS [de Karl Saar după Emile Augier] 5453 Comedie antică într-un act, în versuri de Mihail Eminescu PERSOANELE LAIS PSAMIS CHALKIDIAS neguțător bogat din Corint sub numele de BOMILKAR ARIOBARSANES neguțător din Cartago TIMAS Servitoare Scena se petrece în Corint Scena reprezintă un apartament antic, împodobit cu opulență. Păreții acoperiți cu țesături de purpură; pe jos mozaic, acoperit cu covoare; tripoduri aurite
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ca și tine numai... pulbere. (cortina cade) {EminescuOpVIII 443} LAIS [de Karl Saar după Emile Augier] 5453 Comedie antică într-un act, în versuri de Mihail Eminescu PERSOANELE LAIS PSAMIS CHALKIDIAS neguțător bogat din Corint sub numele de BOMILKAR ARIOBARSANES neguțător din Cartago TIMAS Servitoare Scena se petrece în Corint Scena reprezintă un apartament antic, împodobit cu opulență. Păreții acoperiți cu țesături de purpură; pe jos mozaic, acoperit cu covoare; tripoduri aurite, vase de argint îl împodobesc. în dreapta spectatorilor stă într-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
jos, cu toată starea de slăbiciune în care se afla, abia întremat. Picioarele îi slăbea, dar el nu se oprea: abia răsuflând, obosit, scurta mereu și foarte simțitor lunga cale ce îl despărțea de Henrietta. În zadar rugă pe un neguțător ca să binevoiască a-l lua pe cal la spate: "Pagate signore" îi răspundea cu ironie călărețul ce trecea, și autorul atâtor capete d-operă n-avea nici doi carlini ca să plătească. Mizerie și geniu, deviză înaltă a lui Tasso! Sosi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în conferența generală a delegațiilor români din mai 1881, să fortifice din nou punctul de vedere al pasivității. Prea bine le-a succes încă; căci cine poate nega că majoritatea precumpănitoare a așa numitei inteligențe romîne: preoți, institutori, advocați, cărturari, neguțători, proprietari ș. a. m. d. e plină cu totul de ideile unei aversiuni ostile în contra legilor fundamentale ale țării noastre. Mitropolitul Miron Roman o spune aceasta fără pospai, și el trebuie să-și fi cunoscând oamenii. Dar încotro țintește această atitudine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că nimeni nu poate prevedea ce va conține pregătirea unui quint. Nici măcar maestrul său. ― Da, dar se spune că... ridică din umeri Maria. ― Știu ce se spune, o întrerupse brutal Rim. Că ne duc acolo și ne lasă pe mâna neguțătorilor... Tu ce mai știi? Femeia își linse buzele cu surescitare. ― Am auzit că acolo vi se aplică o tehnică inventată cu multe secole înainte de primul Exod Stelar, pentru băieții din magazinele de dulciuri. Se zice că vi se dau atâtea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
găsit locul cel mai nimerit. Mai ales că aveți și ce oferi în schimb. Alarik se dovedi o gazdă perfectă, dar și un negociator de forță. Timp de trei zile încercară zadarnic să îl convingă să adune cât mai mulți neguțători de artefacte. ― Nu e drept și nici înțelept să facem așa ceva, tot repeta el. ― Mi-e teamă însă că asta e ultima mea decizie, îl anunțase într-un târziu, exasperat, Kasser. ― Bine, dar de ce să inviți o întreagă planetă să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
era un ochi uman conservat, despre care proprietarul lui spunea că are însușiri magice și că aparținuse Sfântului Augustin, ba chiar și un cristal bizar, galben, despre care aflase că era urina Sfântului Augustin pietrificată undeva în munți. Unii dintre neguțători recunoșteau imediat că pur și simplu nu era în firea lor să lase ocazia dobândirii unei încărcături de austral să treacă pe lângă ei fără a încerca să pună mâna pe ea. Alții aveau povești savante, arbori genealogici întocmiți cu grijă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]