6,985 matches
-
împreună am adunat hambare întregi de iluzii și toate funcționează încă bine asemenea orologiilor ce ne umplu casa și viitorul; Acum, toate bunurile sunt la păstrare ca niște Pythii adormite pe altare de sacrificiu, ca niște balanțe așteptând la răspântii negustorii de viață; Iar tu știi că nu inventez, că strig doar spre a fi sigur că trăiesc că văd steaua acolo sus strălucind ca un iris de șarpe.
Poezie by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/13110_a_14435]
-
complexe și contrariante dileme existențiale. Este stilul stăpînit, expurgat de lamento-uri și clișee patetice al lui M. Blecher, de la a cărui moarte se împlinesc, la sfîrșitul acestei luni, 65 de ani. Născut la 8 septembrie 1909 în familia unui negustor de porțelanuri, M. Blecher urmează școala primară și liceul la Roman, de unde în 1928 pornește spre Paris cu gîndul de a urma Medicina. Modul brutal în care trebuie să renunțe la studii spre a se concentra exclusiv și definitiv asupra
MAI by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13877_a_15202]
-
Ioana Pârvulescu JE EST UN AUTRE Cărțile poștale pe care apar chipurile prin care Bucureștiul interbelic își laudă anonimii, adică negustorii ambulanți, sînt la modă. Cei mai mari fotografi ai timpului, de la Iosif Berman la Nicolae Ionescu, își iau ca model fețele fără nume. Singurul lucru pe care nu-l pot fotografia este vocea, care face ca necunoscuții să fie totuși
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
pescarul-negustor "se înnoadă în cuvînt, îl zbîrnîie, îl răsucește, îl sfredelește și-l azvîrle" de parcă vezi cuvîntul, și, simultan și crapul, "înotînd într-o dungă prin aer, pătrunzînd în bucătărie, sfîrîind în cratiță". Pe strada Halelor stau o mulțime de negustori ambulanți, tinichigii, tocilari ale căror roți legate de rotițe par un perpetuum mobile. La apropierea lamei de oțel sar scîntei și se aude un sîsîit șerpesc. Pe strada Carol alți negustori, lîngă Taica Lazăr telalii, în piețe zarzavagiii cîntarul cu
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
în cratiță". Pe strada Halelor stau o mulțime de negustori ambulanți, tinichigii, tocilari ale căror roți legate de rotițe par un perpetuum mobile. La apropierea lamei de oțel sar scîntei și se aude un sîsîit șerpesc. Pe strada Carol alți negustori, lîngă Taica Lazăr telalii, în piețe zarzavagiii cîntarul cu cîrlig sau buna înțelegere pecetluiesc prețul , iar Bulevardul Brătianu, este, spre sud, dincolo de Universitate, pur oriental: pe uluci, șiruri lungi de covoare oltenești. Cîte un negustor își sporește șansele străbătînd Calea Victoriei
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
șerpesc. Pe strada Carol alți negustori, lîngă Taica Lazăr telalii, în piețe zarzavagiii cîntarul cu cîrlig sau buna înțelegere pecetluiesc prețul , iar Bulevardul Brătianu, este, spre sud, dincolo de Universitate, pur oriental: pe uluci, șiruri lungi de covoare oltenești. Cîte un negustor își sporește șansele străbătînd Calea Victoriei cu covorul în spate, ca o mantie lungă pînă în pămînt, cu pălăria de paie pe cap și cu ochii sfredelind mulțimea în căutarea fizionomiei cumpărătorului de covoare. Înainte de Paște, se vînd miei, jupuiți și
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
pămînt, cu pălăria de paie pe cap și cu ochii sfredelind mulțimea în căutarea fizionomiei cumpărătorului de covoare. Înainte de Paște, se vînd miei, jupuiți și duși în spate, iar de Crăciun castane calde. Fiecare vînzător are un public bine delimitat: negustorii de dulciuri sînt înconjurați de copii mari care țin de mînă alți copii, mai mici, vînzătorii de păsări sînt chemați, pe fereastra deschisă, de gospodine, tinerii căsătoriți își caută obiecte de menaj, bărbații serioși își cumpără gazeta. Rînd pe rînd
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
mînă alți copii, mai mici, vînzătorii de păsări sînt chemați, pe fereastra deschisă, de gospodine, tinerii căsătoriți își caută obiecte de menaj, bărbații serioși își cumpără gazeta. Rînd pe rînd, primarii capitalei se lovesc de problemele create de invazia de negustori ambulanți, în București. Deja în ianuarie 1925 o ordonanță a Primăriei limitează mărfurile care pot fi vîndute pe străzi la: gaz, fructe, lapte și pește. Nu mai e legal să vinzi sticlărie, păsări, gogoși, mărunțișuri, înghețată și zaharicale decît în
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
-și facă un sindicat și o societate, "Tudor Vladimirescu" și, teoretic cel puțin, să plătească o taxă. În 1932, Dem I. Dobrescu, primar general cu idei occidentale, încearcă să facă puțină ordine în lumea activă și greu de stăpînit a negustorilor ambulanți. La 20 mai, Gazeta municipală al cărei director e Mihail Dragomirescu, titrează pe prima pagină: Conflictul dintre Primărie și oltenii ambulanți. Genericul paginii: Cuvîntul celor necăjiți. Primarul răspunde cu un interviu, în Dimineața, din care Gazeta municipală preia ideea
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
Ideile lui Dobrescu sînt continuate, după 1934, de Alexandru G. Donescu. În 1936 gazetele publică lungi liste de străzi pe care comerțul ambulant este interzis și o ordonanță, din 27 aprilie, de "Reglementare a comerțului ambulant din Capitală". Între altele, negustorii cu marfa pe umeri sînt obligați "să fie curat îmbrăcați și să aibe atitudine cuviincioasă". Cu toate acestea fenomenul vînzării în semilegalitate continuă. Chiar dacă în centru strigătele se aud mai rar, sînt străzi ale Bucureștiului în care vezi cîrduri de
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
care-și laudă marfa, după ce au mers pe jos, kilometri, pe un soare toropitor sau pe frig. Născut într-o comună din Olt, cu școala făcută la Slatina și cu o viață "ambulantă" el însuși, Mircea Damian îi prezintă pe negustorii olteni cu o simpatie vădită și transmisibilă: oamenii duc pe umeri "balanța" cu coșuri, se opresc din cînd în cînd să-și șteargă sudoarea, pornesc mai departe fluierînd ușor, se așază, seara, pe trotuar și-și fac socotelile, ce au
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
întinde "din toate patru colțurile Bucureștilor: mai de la Delea Veche și Popa Nan pînă la Grădina cu cai și Sfântul Elefterie, din Dealul Spirii și din Izvor pînă-n Precupeții Noi și Tirchilești". In jurul centrului se grupează "mahalaua Mihai-Vodă... mahalaua Negustorilor... mahalaua Oțetarii", în sud "mahalaua Dobroteasa... domeniul Cocioc" iar în nord "Bucureștii noi... Hierăstrăul vechi". Ele erau legate sau despărțite de "Podul Gârlii... Podul Mogoșoaii / Calea Victoriei" (tăiată recent de "Cheiul Dâmboviței")... apoi "Podul Târgului de-afară / Calea Moșilor... bulevardul... (această
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
mai vastă avea un perimetru de peste o sută de hectare. Pe țărmul fluviului, clocotea o intensă și cosmopolită viață comercială, în jurul așa-numitei Rua Nova d'El-Rei, care era mărginită de imobile de trei-patru etaje, populate de adevărate colonii de negustori italieni, flamanzi și germani. Palatul regal se afla în interiorul zidurilor vechii fortărețe moștenite de la arabi, pe culmea celei mai înalte coline ocupate la vremea aceea, și era complet înconjurat de rețeaua urbană. De aceea nu se poate înțelege spaima de
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
Dumitriu, unde, treptat, acțiunea capătă un ritm epic real, tot mai accelerat. Ochiului de prozator îi convine, în chip evident să arunce, cu naturalețe, o privire rapidă peste "cîmpurile și maidanele dimprejurul orașului", să înainteze, prin "îngrămădeala" de țărani, mahalagii, negustori și călători, "spre inima orașului", pătrunzînd pe Podul Tîrgului de Afară și ajungînd "pe lîngă surpăturile înalte ale Curții Vechi", mișunînd, printre milogi și calici, "pe ulițe lungi și întortocheate, în care prăvăliile stăteau lipite una lîngă alta" ș.a.m.
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
de Românie Mă întreb cum de uitarăm Frații buni de-o vșnicie Jalnic îi abandonarăm Să trăiască-n silnicie Suntem mulți plecați în lume Pentru casa și simbrie Căci doreau să ne sugrume Securiști de Românie Ne-au răstălmăcit trecutul Negustorii de sclavie Pentru-a ne fură avutul Șarlatani de Românie Ne-au trădat lifte străine Prozeliți de anarhie Susținuți de oficine Trădători de Românie Ne-au furat pământul țării Prin jaf și fum de tămâie Sfinții imbecilizării Patriarhi de Românie
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
nu puteau produce ei: petrol, sare, lampa de iluminat în casă, ș.a. În acea perioadă și la sate au apărut mai multe magazine, s-a dezvoltat comerțul cu cereale, mai ales în zona de câmpie și ca atare au apărut negustorii, formând o nouă clasă socială, burghezia. Din fiul de țăran cu câteva clase primare, intuind evoluția vremurilor, tata a pășit în această nouă clasă socială. O astfel de transformare, pe atunci avea pondere deosebită. Astăzi, din cauza schimbărilor care fac val-vârtej
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
cele trei secvențe ale angrenajului burghez - comerțul, producția de bunuri și acumularea de capital - tot acolo apare etapa burgheză în istoria omenirii. Se observă ușor că Zeletin stabilește o corespondență univocă între cele trei categorii umane și secvențele domeniului burghez: negustorul face comerț, industriașul produce mărfuri, iar bancherul adună capital. Cele trei secvențe sînt privite de Zeletin în desfășurarea lor cronologică, adică în ivirea lor succesivă de-a lungul timpului. Mai întîi a existat comerțul omenesc și negustorii, apoi comerțul a
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
sub influența lui, a apărut forma incipientă a capitalului bancar - capitalul cămătarilor -, acești noi germeni de organizare socială provocînd scăpătarea rapidă a marilor boieri români. În coliziunea dintre aceste două tipuri radical diferite de modus vivendi - pe de o parte, negustorul sau cămătarul dinamic și întreprinzător și, pe de altă parte, moșierul static și tradițional - cîștig de cauză a avut cel înzestrat cu o putere de adaptare mai mare: marii proprietari au fost ruinați, iar negustorilor și cămătarilor li s-au
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
vivendi - pe de o parte, negustorul sau cămătarul dinamic și întreprinzător și, pe de altă parte, moșierul static și tradițional - cîștig de cauză a avut cel înzestrat cu o putere de adaptare mai mare: marii proprietari au fost ruinați, iar negustorilor și cămătarilor li s-au alăturat micii boieri, adică tocmai cei care vedeau în mercantilismul cămătarilor și în liberalismul negustorilor arma cea mai bună de înlăturare a aristocraților de rang înalt. Și astfel, rezultatul politic al acestei răsturnări economice a
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
cîștig de cauză a avut cel înzestrat cu o putere de adaptare mai mare: marii proprietari au fost ruinați, iar negustorilor și cămătarilor li s-au alăturat micii boieri, adică tocmai cei care vedeau în mercantilismul cămătarilor și în liberalismul negustorilor arma cea mai bună de înlăturare a aristocraților de rang înalt. Și astfel, rezultatul politic al acestei răsturnări economice a fost o scindare firească și previzibilă, care se regăsește în orice stat burghez: apariția unui pol revoluționar și liberal alcătuit
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
mine. Sunt tot șchiop ca dracu și solid ca un hamal, dar am și învățat să fac bilanțul, să țin contabilitatea, să nu mă las furat. Nenorocirea altora este o sursă infinită de nerușinare și abuzuri. Nici celui mai amărât negustor de lemne, dacă vindea la nebuni, nu-i era rușine să ude butucii. Negustorii de mărfuri la mâna a doua erau hoți ca niște coțofene. Vinul era îndoit, laptele botezat, fructele stricate. Lunar, de la spălătorie se întorceau mai puține rufe
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
învățat să fac bilanțul, să țin contabilitatea, să nu mă las furat. Nenorocirea altora este o sursă infinită de nerușinare și abuzuri. Nici celui mai amărât negustor de lemne, dacă vindea la nebuni, nu-i era rușine să ude butucii. Negustorii de mărfuri la mâna a doua erau hoți ca niște coțofene. Vinul era îndoit, laptele botezat, fructele stricate. Lunar, de la spălătorie se întorceau mai puține rufe decât plecaseră. Am pus ordine în toate astea. Am instalat o spălătorie pe malul
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
ca o sinteză a calităților pe care se presupune că le avea intelectualul la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX: independență, intransigență față de puterea politică, curajul de a susține cauze nepopulare. Prin contrast, intelectualii contemporani sunt prezentați ca niște negustori a căror unică preocupare este de a-și transforma calificările și experiența în marfă vandabilă pe piața audio-vizuală. Seduși de mirajul televiziunii, intelectualii sacrifică argumentația rațională în favoarea unui discurs rudimentar, pentru a se bucura de simpatia publicului neavizat. Compromisurile cu
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
nu mai dau rezultate. Faci un ceai și... neam! Doar te umfli în burtă. Lau otrăvit și pe astea! Peste tot, otravă!” Otravă, îl aprob și eu, până și în sufletul omului, numai că, el, omul, este și producătorul și negustorul. Culmea, inconștient, si consumatorul! Circuitul (circuitul) în forma sa naturală sau în alt fel, tot circ se cheamă! Să nu credeți că sunt atât de ipocrit încât să mă exclud din lanțul anterior expus. Glumă lui Caragiale ,,ori toți să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-ți distrug discernământul și identitatea multimilenara!)/-fără a studia (n.n.: ieri, cât de intangibilă era Armata Sovietică, binecuvântata de “țării Kremlinului” azi, cât de deștept și invincibil e americanul, binecuvântat să crăpe, din ordinul Casei Albe și a... petroliștilor și negustorilor de armament!)... cf. Tov (1), p. 10. ...Și, pentru că nu e nicio diferență esențială, între o ocupație și... următoarea, poporul român, după ce și-a rupt palmele ovaționând tot ce i-a stat în fața ochilor, adoarme, ostenit de atâta... parada! ... uitând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]