7,198 matches
-
și Andrei Roșu. Scenografia este semnată de Imelda Manu - Jipa, regia tehincă de Claudiu Ștefan, iar ilustrația muzicală de Patricia Prundea. Pe scurt, povestea din ”Take, Ianke și Cadîr” este povestea unui evreu, unui român și a unui turc, toți negustori care-și împart clientela. Spectacolul îl are în centrul atenției pe Ianke, un tip al înțeleptului popular, a cărui voie bună este contagioasă pentru public, în același timp constituind și un mod de a se apăra de nenorociri. Întâmplarea face
Ioan Gyuri Pascu pe scena de la sindicate by http://www.zilesinopti.ro/articole/6384/ioan-gyuri-pascu-pe-scena-de-la-sindicate [Corola-blog/BlogPost/98856_a_100148]
-
se extinsese acest imperiu. Acești coloniști erau vorbitori de limbă latină populară, limbă pe care romanii au impus-o popoarelor cucerite. Fiind transformată în provincie vremelnică a imperiului, Dacia a fost ocupată de armată, iar acesteia i s-au alăturat negustori și meseriași, care erau aduși, și ei, din diferite părți ale Imperiului Roman și care vorbeau, firește, aceeași limbă latină populară (vulgară), nu limba romană! Civilizația și cultura celor aduși pentru colonizare, au făcut ca Dacia să prospere, mai ales
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
În timp, puțin câte puțin, populația autohtonă s-a deprins cu instituțiile, cu civilizația și cultura romană, iar această asimilare progresivă, impusă de funcționarea instituțiilor romane, de viața în comun a populației autohtone, majoritare, cu funcționarii imperiului, cu meseriașii și negustorii, cu militarii, în ultimă instanță, a fost numit proces de romanizare. De aici pornind, de la denumirea acestui proces, presupun, s-a ajuns la afirmația potrivit căreia noi, poporul român, suntem „urmași direcți ai romanilor”, de parcă nu am fi existat până în
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
și implementarea sistemelor de canalizare și așa mai departe. Ori toate aceste lucrări se făceau împreună cu oamenii locului, cu dacii, nu numai cu meșterii aduși de aiurea. În plus, a fost necesar să se vorbească o limbă comună și cu negustorii de tot felul, iar această limbă nu putea fi decât cea oficială (oare?), impusă de romani, dar este inadmisibil să credem că toți negustorii cunoșteau această limbă! În aceste condiții, este firesc să se fi vorbit, un timp de ani
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
aduși de aiurea. În plus, a fost necesar să se vorbească o limbă comună și cu negustorii de tot felul, iar această limbă nu putea fi decât cea oficială (oare?), impusă de romani, dar este inadmisibil să credem că toți negustorii cunoșteau această limbă! În aceste condiții, este firesc să se fi vorbit, un timp de ani și zeci de ani, în paralel și combinat, geto-daca și latina. Acea populație formată din autohtoni și străini avea nevoie să se înțeleagă pentru
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
tot tipul grijă de casă. Alterică, băiat isteț, foarte priceput la afaceri și la a face bani din negustorie va ajunge să aibă bani mulți pe mâna lui. E cheltuitor cu femeile dar nu își va neglija familia... Fiind un negustor șmecher, care știe să se învârtă bine, va fi prins și băgat la pușcărie. Nu va suferi deloc căci filozofia lui de viața îl ajută cum nu se poate de bine. Va încăpea în închisoare cu conducătorii partidului comunist din
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457439007.html [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
a trecut poate timpul, Din stacana de aur amintiri mai sorbim. Colegă cu tâmpla lipită de șoapte... Garoafe în vară, albi bulgări în ierni, Scrisori de amor, melodrame în noapte, Din două codițe trecutul îl cerni. Castane fierbinți încă vând negustorii, La colțuri de stradă, la colțuri de mai... Un abur-uitare ascunde trecutul, Copilul-idee cu părul bălai. Iubesc cald un timp ce mi-a dat nemurire, O pasăre albă am fost, nepătat, Departe de drame, de ura din oameni, Aproape de vise
LICEALĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1431928670.html [Corola-blog/BlogPost/368059_a_369388]
-
sau doamne ferește! vreun scorpion, așa cum s-a mai întâmplat la cei grăbiți și neprevăzători, care s-a soldat cu mari tragedii.” Cam de la trei kilometri de Mănăstire, valea era plină de mașini, tarabe cu tot felul de produse, unde negustorii ambulanți expuneau tot ce se putea vinde; polițiști care încercau zadarnic să facă ordine într-o lume pestriță, ce se deplasa în toate sensurile pe drumul național. Cu viteză redusă, am pătruns în acest vacarm și, când am ajuns la
DRAGOSTE LA VÂRSTA A DOUA (FRAGMENT DIN NUVELĂ) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495291407.html [Corola-blog/BlogPost/372135_a_373464]
-
Când a murit nu mi-a venit să cred. Îl cunoșteam puțin, locuia la Rădăuți, dar l-am iubit pentru că mă lua pe genunchi și vorbea cu mine despre orice chestiune. Era religios, practicant fervent. Bunicul din partea mamei , un zdrahon, negustor cam prăpădit, a fost împușcat în 1942. Istorie. Tata a studiat la Viena și la Rouen, chimia, s-a atașat de comuniști, a luptat în Spania ca apărător al Republicii, a trăit puțin, s-a stins la vârsta de 50
FARMECUL DISCRET AL BURGHEZIEI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/Farmecul_discret_al_burgheziei_boris_mehr_1392140125.html [Corola-blog/BlogPost/364048_a_365377]
-
prins de-a lungul cozii, în trei locuri, cu legături din cânepă împletită. Aela o urma atentă, gata să mai scoată din coș și alte bunătățuri, deși prințesa nu era o gurmandă de felul ei. Ajunseră în locul stabilit cu Eber, negustorul fenician. În fața lor se înălța o frumusețe de corabie cu vela încă strânsă pe catargul format din cei doi stâlpi de lemn, dar care părea să tremure la adierea vântului, nerăbdătoare în fața unui nou drum pe marea mohorâtă și neospitalieră
CARTINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1406487796.html [Corola-blog/BlogPost/357484_a_358813]
-
apropie, în grabă, de puntea din scânduri late care făcea legătura între corabie și țărm. Nu reuși să facă doi pași pe aceasta că se și poticni de un om micuț de statură, adus de spate și cărunt. Era Eber, negustorul fenician. Acesta se propti, țanțoș, în fața prințesei. -Bine ai venit, prințesă Talestri, pe umila mea Cartină, zise Eber, făcând o plecăciune ușoară din cap. -Bine te-am regăsit, dragul meu Eber! răspunse Talestri. Umila ta Cartină mă lasă mută cu
CARTINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1406487796.html [Corola-blog/BlogPost/357484_a_358813]
-
amărâtă de velă? Ușor la cataaarg! Unde te uiți, chiorule? Tu nu vezi de unde bate vântul? Ajută-l pe ăla să îndrepte spre direcția cea bună. Ușoooor, că ne răstorni... Gata, lasă!... Talestri chicoti amuzată, îl și vedea pe bătrânul negustor alergând pe puntea superiară și încercând să se impună în fața oamenilor săi. Vorbea cam mult, dar îi iubea pe toți ca pe copiii lui și suferea pentru fiecare în parte dacă era cazul. Prințesa închise ochii, glasul mării se auzea
CARTINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1406487796.html [Corola-blog/BlogPost/357484_a_358813]
-
adăpostește azi o bogată galerie de artă, construcția însăși fiind o capodoperă a goticului venețian. Multe palate are Veneția. Voi aminti Fondaco dei Turchi (sec. XIII), care este cel mai vechi palat venețian. Prin timp, a servit ca reședință a negustorilor turci, de aici și numele. Acum, găzduiește Muzeul de Istorie Naturală. Nu dau curs invitației la Cazino di Venezia. Uitasem cardul Maestro acasă. Mai bine vizităm Muzeul Vivaldi, în sunetele discrete ale muzicii sale suave, din incinta Bisericii San Maurizio
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1439776996.html [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
cinstei ca mecanisme de promovare în funcții de răspundere. Marii conducători, de la Alexandru cel Mare, Cezar, Napoleon pînă la Vlad Țepeș au rămas în Istorie și ca neîndurători față de corupție. Ori, mai ales în zona balcanică, bieții țărani, meșteșugari, mici negustori NU puteau supraviețui fără a da mită slujbașilor intermediari, pe lîngă birul cerut de ocupația străină (turci, austrieci). După cum a arătat profesorul Lucian Boia, mita și corupția au fost motoarele de supraviețuire ale țărănimii și de promovare al unor tineri
CORUPȚIA, UN MOTOR AL SOCIETĂȚII UMANE ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1496989615.html [Corola-blog/BlogPost/380102_a_381431]
-
cu sereleul o juma’ de an, pe când chioșcul, țaca-paca! I-l suflu lu’ Nae șmecheru’ în doi timpi și trei mișcări. -Bă, da’ deștept te crezi tu! Ce, Nae Mărunțelu e un tont? Ce-ți închipui, că orice idiot este negustor? Că vrei tu, asta e altceva. Dar să știi drăguță că chioșcul se obține greu, după multe calcule și negocieri, hă, hăă! -Și, care-i strategia, mamă? Că tu le ai cu chestiile astea. -Fii atent, comanda la mine! Mai
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414002144.html [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
treabă în altă parte, faci umbră la vitrina mea. Care-i șpilul? --Poate mă angajezi ca vânzător, Nae, că te văd cam aglomerat. Ce zici? --Nțțț! Pe mine nu mă duce nimeni, nea Mototoleo. Nu vezi că n-ai față de negustor? Ce ți-ai zis mneata: la pahar mă pricep, la fotbal știu să-i fluier, la politică să-i înjur. De ce n-aș fi și vânzător? Păi nu vezi că nu se leagă? Nu vezi că ești paralel cu negustoria
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414002144.html [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
să le ia. Să și le bage-n...Cât face, mă, caricatura asta de prăvălie? Caricatură? De vreo doi ani îi stă ca un ghimpe în creier și-l invidiază pe porcu’ ăsta de...de capitalist. Auzi la el! Mare negustor! Răsturnat pe scaun în fața prăvăliei, rânjește mereu la el: obosit, obosit, nea... De câte ori nu i-a dat (evident, în gând) cu șutu-n fund și l-a răsturnat cu scaun cu tot. Alteori, îi sucea gâtul ca la puii de găină
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414002144.html [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
se intitulează How Abu Hasan Brake Wind. Adică, lăsând pudibonderia deoparte, Cum s-a bășit Abu Hasan. O poveste care ar putea avea multiple subtitluri. Unul dintre ele - cum să devii faimos, trăgând pârțuri. Protagonistul poveștii este cel mai bogat negustor din orașul Kaukaban (Yemen). După moartea primei soții, prietenii îl sfătuiesc să se recăsătorească. Bătrânele pețitoare profesioniste îi găsesc mireasa potrivită - „o femeie frumoasă ca luna strălucind deasupra mării.” Nunta e o minune. Invitat, în sfârșit, să intre în camera
O noapte cât o eternitate by https://republica.ro/o-noapte-cat-o-eternitate [Corola-blog/BlogPost/338763_a_340092]
-
Olteniei, întreprinzători în domeniul morăritului Printre cei mai mari boieri și arendași din județ, care posedau un număr important de instalații de morărit, se remarca comisul Costache Glogoveanu care avea 2 mori și o făcae la Glogova, marele proprietar și negustor Ghiță Opran care avea patru mori la Bistrița, în plasa Ocolul, și 2 la Brabova în Dumbrava. Boierii deținători de numeroase mori se găseau și în plășile sudice, între aceștia un Costache Oteteleșanu care avea la Gârla Mare 6 făcăi
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
și Banat, stabilindu-se în cele din urmă în zona noului port Tr Severin, în jurul anului 1854, de unde după marele îngheț al Dunării din 1857 Graff obține aprobarea autorităților române(pentru împământenire), cumpărând la Bistrița, cu 1100 galbeni moara marelui negustor și proprietar Nicolae Opran și s-a stabilit în Tr Severin, unde devine unul dintre întreprinzătorii și notabilitățile de frunte 41. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea un grup de întreprinzători, în frunte cu frații Elias, angrosistul Sabetay
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
cit.p.89-101. ; Nevoia de construi sau repara mori și făcăi a dus la creșterea numărului mămularilor care practicau acest vechi meșteșug. Astfel Catagrafia din 1835 înregistra numai la Baia de Aramă, 21 și la Cerneți 25 de mămulari( Vladimir Diculescu, Bresle, negustori și meseriași în Țara Românească, 1830/1848, Editura Academiei, București, 1973, p. 113). 33 .Dacă în medie în Tara Românească reveneau în această perioadă 1,8 sate pe o moară, în județul Mehedinți media era de o,7 sate . Aici
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
place cașcavalul afumat, pus în coajă de brad. Are un gust special. - Prin Moldova nu se găsesc brânzeturi gustoase? - Ba da, dar nu ca cele de la munte. Nu sunt așa de diversificate ca mod de preparare. Ajunși în dreptul tarabelor unde negustorii își promovau în gura mare produsele, majoritatea aprovizionate de la depozitele de import, nicidecum legume și fructe autohtone, Narcis se uita unde găsește cele mai frumoase ciuperci Champignon. Le prefera pe cele mai micuțe. Pentru ce dorea el să gătească avea
IUBIRE INTERZISA CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_cap_iii_stan_virgil_1368107821.html [Corola-blog/BlogPost/344743_a_346072]
-
de lucrări tipărite cu multă vreme în urmă, unele imediat după apariția tiparului pe teritoriul românesc. Cum au ajuns aici? Nu există nicio mărturie în acest sens. Dar cu siguranță că istoria locului o spune. Domneștiul este locul prin care negustorii din Brașov își purtau mărfurile prin ținuturile Argeșului, Vâlcei și Piteștiului, pe unde se făcea legătura între meșterii tipografi din Sibiu, Rm. Vâlcea, Scheii Brașovului și Târgoviște. În pelerinajul său cu cărțile ascunse în desagi, Badea Cârțan, vestitul „Cioban cu
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
să intre în relații de căsătorie cu românii, c-un cuvînt evreul e evreu, se simte evreu și pînă acuma nici n-a voit să fie altceva decît evreu” . Marius Mioc spune pe blogul său (eu nu sînt aici decît „negustor de vorbe”, cum îl numește Eminescu pe ziarist): „Așadar, antisemitismul lui Eminescu este total diferit de cel promovat ulterior de Hitler. Eminescu nu i-a considerat niciodată pe evrei o rasă inferioară, ba chiar le reproșează că nu se căsătoresc
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Xenofobia_lui_eminescu_radu_parpauta_1326636873.html [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
fiu prezentă la unul din târguri, în 2012,ca autor de carte. „Cartea e un univers secret creat de un om înzestrat cu geniu”,spunea Voltaire. Eu spun că pentru a pătrunde în acest univers trebuie să ne adunămîn jurul negustorilor de cuvinte. Oare ce simți când te plimbi în jurul tarabelor unde se vând la suta de grame saci plini de unguent miraculos pentru șlefuirea minții noastre?! Ce senzație îți dă atingerea paginilor noi în care se ascund secrete, comori, destăinuiri
O MEGA LIBRĂRIE PENTRU SUFLET ŞI MINTE INTERVIU CU POEŢII LUMINIŢA ZAHARIA ŞI ROMEO TARHON de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Targul_de_carte_o_mega_libr_ana_maria_gibu_1374746916.html [Corola-blog/BlogPost/365152_a_366481]