207 matches
-
lunea dimineața, Saferian dădea bancnota prin păr, prin barbă, în semn de saftea, și nu se rușina de acest gest nici față de persoanele notorii ce s-ar fi aflat în preajma sa. Acestora le explica: . - Așa am apucat de mult. Superstiții negustorești, noi leținem cum am apucat. Dacă nu dau banul prin barbă, n-am curaj toată săptămâna. . Saferian era afabil cu clienții și le vorbea cu moliciune despre orice. Uneori ședea și în ușa magazinului și dacă auzea pe unii remarcând
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și Kir Ianulea, nu poate scăpa atenției nimănui. Dându-i o asemenea interpretare, se poate spune că fenomenul de autohtonizare a șeicului în Kir Ianulea atinge în aceasta gradul maxim. Ideea de a transporta pe Belfegor în București în mediul negustoresc cam în epoca lui Mavrogheni, remarcă G.Călinescu, constituie toată neașteptata creație a nuvelei’’. Procedând în acest mod scriitorul conferă materiei originare o substanță social-istorică și temperamental psihologică atât de profund îndatorată condițiilor de loc și timp încât ,,basmul’’ cedează
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ce-am văzut în gura lui" al Cărții a doua, repede trecut și el la "întâmplări întru totul adevărate". Molima care-i ajunge pe curioși "în Laringia și Faringia, două orașe mari cum ar fi Rouen și Nantes, târguri înfloritoare, negustorești", jefuirea naratorului în "valea măselelor", unde acesta trăise, mulțumită proviziilor, și cel mai bine, întregul microcosmos împărțit în "ținuturile de dincoace și de dincolo de măsele (...), de partea cealaltă a dinților", unde "aerul era mai curat și viața mai plăcută"273
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și empatia. Voluntarul se vrea a fi un cetățean responsabil, un model de umanism, un inamic al mercantilismului, dovedind altruism și dedicânduse unei cauze în care crede fără a aștepta nimic în schimb. Iată de ce, întro societate dominată de spiritul negustoresc, voluntariatul pare a aduce un nou suflu. Deși puterea unui singur individ este limitată, apartenența la o grupare hotărâtă să schimbe lucrurile în bine - fie că este vorba despre inițiative din sfera întrajutorării sociale, a ecologiei ori a educației - poate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
afaceri multe și pline de riscuri, cu luarea în arendă a diferitelor moșii și susținerea, ca vechil, a mai multor procese, care au purtat-o mereu pe drumuri. Și Raluca Eminovici, soră-a, a căutat să dea dovadă de spirit negustoresc, dar îndrăzneala ei cerea bani mulți. Iată un împrumut, făcut de ea, cu care credem că a forțat bunăvoința serdarului Iordache Ureche: Adică una mii cinci suti galbini noi, drepți, la cumpănă, gios iscălita Cămr. Ralu Emnnovici, născută Iurașcu, am
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și empatia. Voluntarul se vrea a fi un cetățean responsabil, un model de umanism, un inamic al mercantilismului, dovedind altruism și dedicânduse unei cauze în care crede fără a aștepta nimic în schimb. Iată de ce, întro societate dominată de spiritul negustoresc, voluntariatul pare a aduce un nou suflu. Deși puterea unui singur individ este limitată, apartenența la o grupare hotărâtă să schimbe lucrurile în bine - fie că este vorba despre inițiative din sfera întrajutorării sociale, a ecologiei ori a educației - poate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
casei sau își asigură un venit acceptând să coasă, să țeasă, să croșeteze la domici liu sau să spele cămășile și „primenelile“ clienților recrutați din mahala. Atunci când exercită o meserie, ele sunt angajate ca servitoare în diferitele case boierești și negustorești sau dețin mici slujbe, cum ar fi: spălătorese, cârciumărese, vânzătoare în diverse prăvălii. Personajele sunt cele mai diverse: țărani și mahalagii nemulțumiți de comportamentul consoartelor lor, preoți și călugări acuzați de seducție și chiar de viol, boieroaice „cu fumuri de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
important de fete nu dis pun de sprijinul necesar pentru a avea o zestre și pentru a se căsători. În această situație, singura soluție onestă posibilă o constituie angajarea la stăpân. Tinerele se angajează ca slujnice în casele boierești sau negustorești cu speranța strângerii banilor necesari alcătuirii măcar a unui trusou. Documente le păstrează următoare le denumiri pentru aceste situații: „fată în casă“, „slujnică cu simbrie tocmită“, fată „băgată la stăpân“ sau „dată la stăpân“. Între fată și stăpân se stabilește
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din Liban a devenit un port specializat în exportul lemnului de cedru către Egipt, apoi către orașele grecești și Roma. Palmyra a devenit o placă turnantă a caravanelor comerciale dinspre Asia Centrală și peninsula arabă. Romanii au înființat orașe specializate: orașe negustorești (cannabae), orașe meșteșugărești, orașe-castre militare (pe limesurile exterioare imperiului). În perioada medievală, civilizația arabă, deși s-a extins pe mari spații teritoriale, doar a preluat și continuat tradițiile urbane ale antichității mediteraneene, însă a construit puține orașe noi, între care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
noulea însă, au fost cuprinși nu numai de "somnul prelungit al rațiunii", dar și al voinței. Primul semnal încurajator după înlăturarea cuplului conducător a fost deschiderea granițelor pentru libera circulație a persoanelor particulare și juridice hotărâte să-și încerce talentele negustorești, turistice și în alte domenii colaterale. Transporturile cu "ajutoare" erau deseori organizate de români din diaspora, interesați de revederea locurilor natale, a oamenilor, dar și de unele câștiguri bănești. Dolarul și-a extins funcțiile de valută forte, recunoscută și de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din punct de vedere al civilizației, tehnicii și gîndirii. Cu toate acestea, în ciuda conflictelor și a războaielor care au străbătut-o, ea a rămas o societate ierarhizată, statornicită și rigidizată de birocrația celestă. Nu au avut loc nici emanciparea clasei negustorești, nici legături între înțelepții mandarini și inovatorii meșteșugari. China a rămas practic împietrită în și prin homeostaza sa sociologică. În schimb, dezechilibrele și antagonismele europene vor genera progrese economice, sociale, tehnice, politice și culturale, care vor provoca la rîndul lor
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în perioada 1864-1938 centrele administrative moldovenești au avut o configurație simplă, formată dintr-o zonă centrală, ce a deținut un veritabil triumvirat al funcțiilor urbane - funcția comercială (atestată prin Hala centrală și strada Mare, punctul central al activităților meșteșugărești și negustorești), funcția administrativă (atestată prin prezența instituțiilor publice de prim rang - Prefectura, Primăria), funcția culturală (atestată prin prezența Teatrelor comunale sau a Teatrelor Naționale) - și o vastă periferie, dispusă în cercuri concentrice față de zona centrală, în care letargia patriarhală a funcției
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cartiere. O astfel de compartimentare administrativ-comunală pe criterii de apartenență la diferitele categorii socio profesionale ne este indicată chiar de Grigore Grigorovici: „(...) se mai găseau în Bacău (la mijlocul secolului al XIX-lea, n.n.) câteva mahalale, care purtau numele de boierești, negustorești, a calicimei”. La nivelul primei jumătăți a secolului al XIX lea, ciastiile erau prezente și în alte orașe ale Moldovei. În Galați, spre exemplu, odată cu aplicarea prevederilor Regulamentului Organic, orașul a fost împărțit „în patru ciastii, ce cuprindeau cele unsprezece
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nu se puteau numi clădiri decât casa lui Morțun, unde e acum primăria, casa Milicescu, în locul căreia s-a zidit liceul, casa Mavromati Sion, în locul căreia s-a construit palatul municipal (...) și alte vreo cinci sau șase case boierești sau negustorești. Restul, și mai cu seamă ulița mare (ulița Negustorilor, n.n.), erau compuse din barăci mici, în pământ, cu podețuri înaintea ușilor și cu mușchi verde pe acoperăminte”. Descrierea de mai sus ne edifică atât asupra lipsei de reglementare din domeniul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
podețuri înaintea ușilor și cu mușchi verde pe acoperăminte”. Descrierea de mai sus ne edifică atât asupra lipsei de reglementare din domeniul construcțiilor cât și asupra dezechilibrului existent între „puterile” locale. Peisajul urban se afla sub „controlul” clădirilor boierești și negustorești, în vreme ce administrația locală - dependentă, în mare măsură, de impozitarea tranzacțiilor comerciale - era aproape inexistentă. Acest tip de „subordonare” edilitară în spațiul public va deveni mult mai pregnant la sfârșitul deceniului șase al secolului al XIX-lea, atunci când, odată cu mutarea oborului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aproape inexistentă. Acest tip de „subordonare” edilitară în spațiul public va deveni mult mai pregnant la sfârșitul deceniului șase al secolului al XIX-lea, atunci când, odată cu mutarea oborului de vite, centrul orașului s-a transformat într-un veritabil „cartier general” negustoresc. În această zonă, până la sfârșitul secolului, comercianții evrei au construit primul complex arhitectonic coerent al orașului, cu edificii lipite unele de altele, ce câștigă - pe alocuri - în înălțime prin apariția nivelului superior, și cu fațadele întoarse către stradă, ce stimulau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un hinterland bogat în materii prime, unic în spațiul moldovenesc, Bacăul va înregistra, încă din zorii Epocii Moderne, ritmuri alerte de dezvoltare economică. Dacă în prima jumătate a secolului al XIX-lea orașul a cunoscut o intensificare a activităților comerciale, negustorești și manufacturiere, în cea de-a doua jumătate, morfologia economiei băcăuane va deveni tot mai complexă, în special odată cu punerea bazelor sectorului industrial. După cum este cunoscut, anul 1829 a adus în economia Principatelor Române schimbări structurale radicale. Astfel, odată cu semnarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a Bacăului, în special din zona Plopana) au stimulat dezvoltarea păturii sociale a intermediarilor. Aceștia au ajuns să dețină pe piața cerealelor din oraș un adevărat monopol, impunând prețul dorit de ei. Fenomenul a fost favorizat în special de „abilitățile” negustorești ale țăranilor, care, din dorința de a evita plata taxelor de la barierele orașului și de a-și vinde toată marfa cât mai repede, preferau să-și comercializeze produsele înainte de intrarea în oraș. Asaltați de ofertele, de multe ori înșelătoare, ale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de muncă pentru fiecare meșteșug; a înființa o bibliotecă și a face abonamente numai la ziarele și revistele care privesc interesele muncitorilor” ș.a. În sectorul comercial, cea mai activă organizație profesională s-a dovedit a fi secțiunea locală a Sfatului Negustoresc. Înființată în anul 1914 la inițiativa lui Gheorghe Florescu, aceasta depindea de Centrala bucureșteană a organizației cu același nume. Având drept scop promovarea și păstrarea intereselor negustorești din orașul și județul Bacău, organizația își va mări treptat numărul de membri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai activă organizație profesională s-a dovedit a fi secțiunea locală a Sfatului Negustoresc. Înființată în anul 1914 la inițiativa lui Gheorghe Florescu, aceasta depindea de Centrala bucureșteană a organizației cu același nume. Având drept scop promovarea și păstrarea intereselor negustorești din orașul și județul Bacău, organizația își va mări treptat numărul de membri, prin cooptarea reprezentanților din sindicatul cârciumarilor și din „Asociația micilor morari”. Primul deceniu al secolului al XX-lea aduce cu sine importante schimbări în privința formelor asociative de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu insistență, în octombrie 1937, „un meci revanșă împotriva celor de la Cercul <<Lumina>> din Buhuși” -, despre funcționarea unor Cluburi în care se practicau „jocurile de salon și de societate precum Rummy-Bridge, Pocker, Braziliana, Trentsept” - de pildă, Clubul „Intim”, Clubul „Sfatul Negustoresc” sau Clubul Societății „Coloniile Școlare” -, dar și despre interesul băcăuanilor pentru proba de marș, arătat, tot în octombrie 1937, prin participarea - doar cu încurajări - la „marșul demonstrativ susținut de fostul recordmen mondial Roze Rădulescu, pe distanța de 100 de kilometri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în perioada 1864-1938 centrele administrative moldovenești au avut o configurație simplă, formată dintr-o zonă centrală, ce a deținut un veritabil triumvirat al funcțiilor urbane - funcția comercială (atestată prin Hala centrală și strada Mare, punctul central al activităților meșteșugărești și negustorești), funcția administrativă (atestată prin prezența instituțiilor publice de prim rang - Prefectura, Primăria), funcția culturală (atestată prin prezența Teatrelor comunale sau a Teatrelor Naționale) - și o vastă periferie, dispusă în cercuri concentrice față de zona centrală, în care letargia patriarhală a funcției
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
înscris la învățătură pe lângă școlile și bisericile din Humulești și Târgu Neamț. Ori, într-o vreme în care învățământul nu era obligatoriu, având și o familie numeroasă cu venituri medii, doar preocuparea constantă pentru instruire și poate un ușor orgoliu negustoresc al tatălui pot justifica implicarea copilului în orice demers educațional local. În 1854 Ion Creangă se înscrie la Școala catihetică din Fălticeni, înregistrându-se astfel schimbarea numelui din Ștefănescu în Creangă, supunânduse regulii potrivit căreia, doar fiii din familie de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Ea din loc sărea,/ Spini în urma-i răsărea,/ Iarba câmpului ardea/ Și oamenii morți cădea". Printre victimele ei s-a numărat și, în această variantă, un anume Vâlcu, care, călărind lângă caru-i tras de patru boi, mergea la treburile sale negustorești; zadarnic i-a oferit el clonțatei calul, carul, boii și armele, numai să-i cruțe viața, căci "Holera la el sărea, / Oasele i le-ntindea/ Și pe Vîlcu-l cuprindea,/ Buze pe buze-i lipea,/ Zilele i le sorbea"... Izbucnind holera
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pictorul nu mai este un fabricant, dar rămâne un "slujitor"; mecenală și princiară, între 1550 și 1650, cu figura pictorului de curte; monarhică și academică, 1650-1750, cu artiștii oficiali desemnați (1648: fondarea Academiei regale de pictură și sculptură); burgheză și negustorească, începând din 1750, cu laureații ei, la momentul când tiparul primește un nou avânt. În jurul acestei date se creează, alături de Academia aflată în pierdere de viteză, acea complexă constelație de actori care se va menține și în secolul al XIX
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]