720 matches
-
mari îngrijorări sau privațiuni. Ceilalți, în schimb, ieșeau din patru ani teribili. Ruptura se adânci și mai mult, mai ales când un mort sau doi începeau să putrezească. Unii nu-și mai vorbiră. Alții ajunseră să se urască. Bassepin începu negustoria cu monumente. Unul din primele pe care le furniză fu, de altfel, pentru noi: un soldat cu steagul în mâna stângă și cu pușca în dreapta, cu tot trupul aplecat înainte, cu un genunchi îndoit și, lângă el, un cocoș galic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Göttingen, în vârstă, așadar, de 78 de ani neîmpliniți. Braunschweigul era pe atunci capitala unui ducat suzeran. (Nu suveran; depindea militar de Hanovra.) Tatăl și bunicul lui Gauss au fost oameni de rând, de meserie nedefinită, muncind cu ziua pe la negustorii din piață; în acte sunt trecuți ca "Gassenschlächter", măcelari, prin tradiție, ai uliței în care locuiau. Mai sus, în spiță, dăm numai de țărani din ținutul Braunschweig. Mamă-sa era chiar venită de la țară și înainte de măritiș fusese slujnică de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
frumos, cum le-a găsit la izvorul lor, și cum nu mulți ar fi făcut-o. Sunt peste patruzeci de ani de când interpreta Viorica Flintașu rafinează cântecele populare, fără să le tulbure acuratețea și fără să le îmbrace în hainele negustoriei, stricându-le astfel aspectul natural. Le înmiresmează și iluminează într-un folclor pur, zămislit din relația intimă dintre om și natură. Primele înregistrări le-a făcut cu Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii Române, dirijate de maestrul George Vancu, în
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
ținuturi au observat că din punct de vedere anatomic unii băștinași posedă o cavitate deasupra ochilor, iar unii au creat sculpturi înfățișând figuri. Unul din materialele folosite de aceștea era fildeșul. Aceste sculpturi denumite „fildeș portughez” au fost solicitate de negustorii portugali. Să constatat că după două sute de ani de la aceste prime lucrări sculpturale, n-au mai apărut alte obiecte create de africani. Disprețul rasist ne este confirmat de superioritatea pe care și-a impus-o religia. Însuși vocabularul este explicit
ARTA AFRICANĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362852_a_364181]
-
metal care poate orbi cu strălucirea lui, dar de la Mehar Hasim voi cumpăra câte ceva fiindcă știu că marfa lui e întotdeauna de cea mai bună calitate. -E foarte adevărat prietene ceea ce spui. Aurul are un duh al său căruia noi negustorii îi mai spunem - prințul nepăsării. -Hm! ciudat nume prietene. De ce i se spune așa? -Fiindcă aurul zdrobește orice, nepăsându-i de nimic și de nimeni prietene, spuse Hasim făcând un gest cu pumnul strâns. -Și crezi și tu acest lucru
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
delături, cu care se va înțelege bine, căci Sofia este o fată muncitoare și cuminte, ca și mama lui, care va avea tot tipul grijă de casă. Alterică, băiat isteț, foarte priceput la afaceri și la a face bani din negustorie va ajunge să aibă bani mulți pe mâna lui. E cheltuitor cu femeile dar nu își va neglija familia... Fiind un negustor șmecher, care știe să se învârtă bine, va fi prins și băgat la pușcărie. Nu va suferi deloc
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
la concluzia că a fost probabil redactată în 29-30 iunie 1521. Expeditorul, Neacșu Lupu din Câmpulung, este cunoscut încă din timpul domniei lui Vlad cel Tânăr (1510-1512), dintr-un document care îl menționează ca având un proces de datorii cu negustorii brașoveni. Se pare că el însuși făcea negoț cu mărfuri turcești și avea oameni (printre alții chiar pe ginerele său, Negre, pomenit în textul scrisorii) anume de le petreceau din sudul Dunării prin Țara Românească și de aici în orașele
PRIMUL DOCUMENT SCRIS IN LIMBA ROMÂNĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366845_a_368174]
-
însoțesc. De altfel, nici nu-i place. Zice că o zoresc. Ce mă tot zorești, Istrate? se răstește la mine, pierzându-și răbdarea. Cu nenorociții ăștia trebuie să te târguiești, că altfel ia și pielea de pe tine ... Se pricepe la negustorie, o are în sânge, nu degeaba e armeancă. Tată-său avea cea mai mare prăvălie din Orșova. Până-n '48, că după aia ... Făcuse un gest de lehamite, dar se oprise precaut să-l ducă până la capăt, dintr-un reflex pe
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
banii. Doar venea, plătea, își lua oamenii și pleca. Oamenii lui se ocupau de înscrisurile de eliberare și le găsea de muncă celor care doreau să rămână, de cele mai multe ori chiar în afacerile lui, care nu se rezumau doar la negustorie ci cuprindea și alte laturi precum munca câmpului. Toți erau uimiți fiindcă într-o lume în care toți doreau să-și mărească profiturile el dorea de fapt să piardă, dar de fapt nu pierdea, ci câștiga mult mai mult decât
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
chemați să facă hotărnicii, ei numindu-se și jurători, adeveritori de hotare, de explicare a legilor atunci în vigoare. Cu dezvoltarea în mai mare măsură a comerțului - asistăm la apariția în sânul populației rucărene a negustorilor, a legăturilor lor cu negustorii brașoveni, uneori chiar intervenția conducătorilor satului, prin scrisori adresate județului Brașovului în unele probleme ivite între ei. Tranzacțiile de tot felul au dus la înmulțirea celor cu învățătură de carte și deci la înființarea unei școli, în cadrul vămii de la Rucăr
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
Cerului se reflectă în agitația stârnită de noile promoții de crăciun, în decorurile și artificiile pe care municipalitățile le expun cu generozitate. Cel mult vom constata că iscusința companiilor publicitare și strălucirea afișată de marile centre comerciale întrec cu mult negustorii arabi și bazarurile orientale. Există o paralelă între artă și religie prin transfigurare, dar nu există vreo asemănare între tăiatul porcului, împodobitul bradului... târgul Crăciunului - Marché de Noel - ’răpirea din serai’ și Taina Miresei lui Hristos, adică Biserica Lui cea
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
noi pe poligon, când mergeam să culegem gloanțe și ea trecea de la pas la trap și la galop de-i fluturau pletele blonde în vânt. Ce-a făcut, ce-a dres, Colonelul a reușit să strângă bani de la Primărie, de la negustorii bogați și de la alți oameni, și a ridicat un monument de toată frumusețea, cu un roșior pe cal în plin galop, cu sulița îndreptată spre dușman. Monumentul trebuia inaugurat, spre cinstea eroilor Regimentului din Primul Război Mondial și, fiind o
VIZITA REGALA de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350359_a_351688]
-
noi pe poligon, când mergeam să culegem gloanțe și ea trecea de la pas la trap și la galop de-i fluturau pletele blonde în vânt. Ce-a făcut, ce-a dres, Colonelul a reușit să strângă bani de la Primărie, de la negustorii bogați și de la alți oameni, și a ridicat un monument de toată frumusețea, cu un roșior pe cal în plin galop, cu sulița îndreptată spre dușman. Monumentul trebuia inaugurat, spre cinstea eroilor Regimentului din Primul Război Mondial și, fiind o
VIZITA MS REGELE CAROL II LA BACAU de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350358_a_351687]
-
rămâi ? În tine-s toate pe dos Primăvara-i pe drum... Încărcat cu izvoare se reîntoarce Hristos Înfrăgezită mlădiță, eucalipți, crini și finici, trandafiri din Sharon Regele vostru se-arată, pustia dispare se-aude pe-aproape SHALOM! NEGUSTORII ȚĂRII SFINTE Negustorii ne zbiară, ne cheamă ‘napoi îndrăzneți... De cumperi te-acopăr cu miere, de nu, îți rânjesc certăreți Au marfă grămadă și prețul întotdeauna-i compus Gablonzul lucește calitatea lipsește, dar din țara sfântă-i adus Dacă țara e sfântă și
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
de la rachiul ce a fost vândut aici în oraș s-a luat pe vadră 1/2 creițar și 2 și 1/2 creițari”, că „pentru hârtie și tămâie pentru sigilare” s-au cheltuit 10 florini și 12 creițari, sau că „negustorii străini care fac comerț ambulant” au vărsat la casieria orașului 6 florini și 12 creițari. La rubrica de cheltuieli „pentru o tipsie de cântar din cupru, apoi greutăți de aramă gradate și o greutate de o oca din fier de
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
eu la dânșii să-ți folosească magazinul pentru testarea vânzării și promovarea mărfurilor. Dar, să nu te împingă necuratul și să-i păcălești, că tot eu intervin să te execute. Și, să știi că ei se pricep să execute pe negustorii incorecți, nu...ca Nae Mărunțelu. --Am înțeles! a murmurat Mototolea, tot cu ochii holbați. Dar, îndrăzni el, aș vrea să mă răzbun pe ticălosul de Nae. Cum... --Lasă-l în plata lui Dumnezeu! i-a retezat-o inspectorul. Dumneata să-ți
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
de muncă. O parte dintre locuitorii insulei aveau și locuri de muncă în afara insulei (Șantierul Naval Tr-Severin , întreprinderi din Orșova ), iar alții aveau îndeletniciri legate de turism, precum barcagii, cei specializați în producerea de zaharicale și băuturi răcoritoare specifice sau negustorii ambulanți. Din relatările lui Gh. Iordache, delegat ce răspundea de zona respectivă reținem, ca în perioada anilor 1956 ”Populația era orientată în a-și câștiga existența din turism. Astfel erau comercianți de amintiri de pe insulă diferite obiecte inscripționate cu marca
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
della citta strazziante Umile,corrosive mendicando la salvezza. Gli arcangeli cantano di nuovo, rinati di Testimoni della nascita di ottava colonna. Alle porte pregano incessamente I mercanti d’anime Per la guarigione degli angeli. Însănătoșirea îngerilor La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Brahms. Îngerii, căutându-și pașii de odinioară Se-mpiedică în aripile tot mai grele. Nicio rugăciune nu-și mai găsește drumul Către cerul alungat în uitare. Orașele se hrănesc cu vise de-o zi
LA GUARIGIONE DEGLI ANGELI (ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR) DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETEI ALEXANDRA FIRIŢĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361697_a_363026]
-
odinioară Se-mpiedică în aripile tot mai grele. Nicio rugăciune nu-și mai găsește drumul Către cerul alungat în uitare. Orașele se hrănesc cu vise de-o zi Iar pleoapele amorțite Refuză somnul nopților încă nefurate. La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Mahler. Îngerii au uitat cu ce se hrănește liniștea Zburând haotic printre grădinile inodore Însângerându-și aripile în gândurile Pământenilor ce lăcrimează mereu Când vine ploaia peste trupuri și case. Doar pescărușii adorm în
LA GUARIGIONE DEGLI ANGELI (ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR) DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETEI ALEXANDRA FIRIŢĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361697_a_363026]
-
hrănește liniștea Zburând haotic printre grădinile inodore Însângerându-și aripile în gândurile Pământenilor ce lăcrimează mereu Când vine ploaia peste trupuri și case. Doar pescărușii adorm în văzduh Când cireșii înfloresc și se scutură-n iarnă. La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Wagner. Îngerii aud tremurând și se zbat lăcrimând Peste noaptea în care rugăciunea e vie. Clopotele își scutură praful și rugina Sub privirile orașului, mistuitoare Smerite, corozive cerșind mântuirea. Arhanghelii cântă din nou, renăscuți
LA GUARIGIONE DEGLI ANGELI (ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR) DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETEI ALEXANDRA FIRIŢĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361697_a_363026]
-
se zbat lăcrimând Peste noaptea în care rugăciunea e vie. Clopotele își scutură praful și rugina Sub privirile orașului, mistuitoare Smerite, corozive cerșind mântuirea. Arhanghelii cântă din nou, renăscuți de Martorii nașterii coloanei a opta. La porți se roaga neîncetat Negustorii de suflete pentru Însănătoșirea îngerilor. Gabriel Dragnea Referință Bibliografica: La guarigione degli angeli (Însănătoșirea îngerilor) de Gabriel Dragnea în traducerea poetei Alexandra Firiță / Gabriel Dragnea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1074, Anul III, 09 decembrie 2013. Drepturi de Autor
LA GUARIGIONE DEGLI ANGELI (ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR) DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETEI ALEXANDRA FIRIŢĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361697_a_363026]
-
prins!), cei enumerați mai sus (Eugen Simion, Grigore Vieru, Maya Simionescu D.R. Popescu, Cătălin Țârlea, Ioana Drăgan), la care adaug pe Tudor Nedelcea, George Sorescu, pe subsemnatul, autorul acestor rânduri, împreună cu soția. Am schimbat vorbe, gânduri, amabilități, fără a face negustorie cu ele. Într-un cuvânt, ne-am simțit bine. În ziua următoare, am fost invitați, la prânz, de către Î.P.Sa, Nestor Vornicescu, la Mitropolie. Masa, din salonul de oaspeți, orientată pe direcția nord-sud, ne-a primit, pe noi, invitații
DESPRE PROSTIE ŞI SĂRĂCIE CA FORMĂ MANIFESTĂ, ARTICOL DE NICOLAE BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351990_a_353319]
-
moșia logofătului Ștefan Catargiu. Carele sătenilor din Miroslăvești, Ciohorăni și Muncelul de Sus își încrucișau căile, unele la dus altele la-ntors, ici la han. Cei care se-ntorceau intrau să bea adalmașul târguielilor făcute cu animale mari, că la asemenea negustorii aveau mereu dare de mână. Și pune-te pe vorbă apoi, mângâind rotunjimea ulcelei, cu ochii la rotunjimile Ancuței. Trebuie să știți, oameni buni, că Ancuțele dinaintea celor pe care le mângâiem noi acum cu priviri ascunse, ca s-avem
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ÎNSĂNĂTOȘIREA ÎNGERILOR (A OPTA COLOANĂ) Autor: Gabriel Dragnea Publicat în: Ediția nr. 682 din 12 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Brahms. Îngerii, căutându-și pașii de odinioară Se-mpiedică în aripile tot mai grele. Nicio rugăciune nu-și mai găsește drumul Către cerul alungat în uitare. Orașele se hrănesc cu vise de-o zi
ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR (A OPTA COLOANĂ) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350996_a_352325]
-
odinioară Se-mpiedică în aripile tot mai grele. Nicio rugăciune nu-și mai găsește drumul Către cerul alungat în uitare. Orașele se hrănesc cu vise de-o zi Iar pleoapele amorțite Refuză somnul nopților încă nefurate. La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Mahler. Îngerii au uitat cu ce se hrănește liniștea Zburând haotic printre grădinile inodore Însângerându-și aripile în gândurile Pământenilor ce lăcrimează mereu Când vine ploaia peste trupuri și case. Doar pescărușii adorm în
ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR (A OPTA COLOANĂ) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350996_a_352325]