513 matches
-
țară, bineînțeles că pe jos.” Ea - credulă și gentilă, partenerul - abil, versat și egocentric, România a făcut, în istoria ei, alianțe mai mult păgubitoare. În plus, greul nu l-au dus niciodată cei cu decizia. „Normal”.Spre cunoaștere (nu spre neiertătoarea neuitare), s-a publicat, anul trecut (2008), un impresionant raport despre prețul vredniciei, scris la mulți ani de la evenimente, apoi păstrat în manuscris peste două decenii. Este jurnalul de front - de front front și de front de viață - al fostului
ANGELA MONICA JUCAN by http://confluente.ro/articole/angela_monica_jucan/canal [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
religioase sau de propagandă a rezistenței prin religie pe care le-a organizat el la posturile de radio libere, făcând pe unde radio legătura cu populația și păstorii ei care rezistau în interiorul țării. Ea demonstra că, peste granițele crunte și neiertătoare ce stăvileau accesul spre lumea liberă, păzind dincoace puterea malefică a terorii comuniste simbolizată prin Zidul Berlinului unde cădeau cei ce voiau să-l treacă, opozanții dinafara și dinăuntrul țării reușiseră să clădească, întru apărarea credinței strămoșești, Biserica lor fără
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_2_corneliu_leu_1327655111.html [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
de sus a norilor și-o va aduna pe altarul carierei sale. La streașina valorilor morale și-a adăpostit sufletul mereu, iar meseria aleasă l-a ajutat să-și etaleze calități nebănuite chiar de propria ființă. Și fiindcă timpul trece neiertător de repede, prin viețile noastre, asemenea unui zbor lin deasupra orizontului, am decis să repornesc motorul păsării de oțel ce-o simt încă în brațele lui Marian Covache. Să-i simt foșnetul gândurilor la decolare, la aterizare și să-mi
INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_un_aviator_marian_covache_cornelia_viju_1357492006.html [Corola-blog/BlogPost/348826_a_350155]
-
fel cântarul sufletului alunecă în jos, gramajul nu mai contează la plus ci numai la minus (nu mai las eu, ci mai pune sau dă tu !), se înmulțesc reproșurile, anumite nevoi altădată în stare pur opțională devin înverșunări sadea și neiertătoare, aluviunile și deversările neuronale obturează circulația arterială la etajul superior al construcției umane, se transormă în pată și asta când ni se pune... * Mein Kampf-ul lui Hitler este excelența patetică și patriotardă a unei unei extrovertiri capabile de adâncimi de
JURNAL DE GÂNDURI ZDRENŢUITE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_de_ganduri_zdrentuite_.html [Corola-blog/BlogPost/348244_a_349573]
-
concluzia că este timpul sa ma cultiv. Așadar, la muzee cu mine. Un moment ... Trebuie să mă decid la care dintre ele. Pierd jumătate de zi răsfoind pliantele de la “Reina Sofia”, “Prado” și “Thyssen-Bornemissa”. Grea decizie. Mă plimb sub soarele neiertător pe Paseo de la Castellana până ajung în Plaza Colon. Admir peisajul cu ochiul nepervertit al unui nou venit. Și cu gura căscată, bineînțeles ... dar nu de admirație, ci de sete. Acum privirile mele au o țintă precisă ... caută un chioșc
OLE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ole_.html [Corola-blog/BlogPost/369265_a_370594]
-
2014, o zi de vară luminoasă, însorită și cu cer azuriu, senin, când Divinul Creator a deschis “ușile împărăției cerești” și te-a chemat la el, murind în tăcere... TOATE ACESTEA S-AU ÎNTORS CA UN TRĂZNET ÎN INIMA MEA "Neiertătoare zi, Inevitabilă clipă... Atât de aproape și totuși atât de departe..." DUMNEZEU SĂ TE ODIHNEASCĂ ÎN PACE MĂMICA MEA SCUMPĂ ȘI DRAGĂ! Dr. LEOVEANU T. IONUȚ HORIA Luni 23-iunie-2014 ora 21.30, BRAȘOV Referință Bibliografică: Moartea subită cardiacă în medicina
DR. IONUŢ HORIA T. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1432666445.html [Corola-blog/BlogPost/343296_a_344625]
-
cu bunătatea ta, să-mi spună, Și pâinea frământată, din cuptor. Povești, din înserări, cu mere coapte, Cu mângâieri din somnul liniștit, Pe care mâna ta l-a învelit De-atâtea ori, în clipele din noapte. Cu timpul care azi, neiertător, Îmi scrie peste zile, cu regrete, Cu amintiri pierdute pe-ndelete Și gânduri rătăcind, de-atâta dor. Când ai plecat eram prea mic, să știu, Că drumul tău... ierta atunci păcate. Am răscolit prin gândurile toate, Alături, o secundă... să-ți
AZI TE VISEZ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marin_bunget_1445954873.html [Corola-blog/BlogPost/342966_a_344295]
-
Și sorb licoarea lumii toată, Mulțumiți de prostia revărsată În haine de neguri duhnitoare A răceală și a moarte. Doamne, dă un pic de soare Și-o floare deschisă la culoare Și-o aripă de înger alintătoare Peste rana lumii neiertătoare! Elena Trifan Referință Bibliografică: DUREREA LUMII / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1235, Anul IV, 19 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DUREREA LUMII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1400516542.html [Corola-blog/BlogPost/349852_a_351181]
-
Street” ne arată o lume în care muzica are puterea de a ne transforma viața. MY NAME IS EMILY, r. Simon Fitzmaurice, premieră națională - Acesta este deja celebrul film realizat prin strângere de fonduri de către Simon Fitzmaurice, în timp ce suferea de neiertătoarele simptome ale bolii neuronului motor Regizorul irlandez este singura persoană din lume care a realizat un film în timp ce suferea de SNM. My name is Emily a câștigat Discovery Award la Dublin IFF. După moartea neașteptată a mamei sale și după ce
Cele mai bune filme ale anului, pentru publicul tânăr, la KINOdiseea YOUTH by http://www.zilesinopti.ro/articole/13912/cele-mai-bune-filme-ale-anului-pentru-publicul-tanar-la-kinodiseea-youth [Corola-blog/BlogPost/100084_a_101376]
-
Ne tot atrăgea cu o poveste spusă de bunicul său, o poveste despre fapte petrecute undeva la granița dintre Polonia și Slovacia, pe culmea Babia Gora, pare-mi-se... -Ce memorie de elefant are și ăsta micu’?! spuse indignat și neiertător Papa. Doc nu-l luă în seamă, mai ales că Miramoț, care lăsase bastonul să se odihnească pe buturuga unui brad, îl încuraja din priviri să continue. -Și povestea Stanislaw al nostru cum bunicul său, însoțit de tatâne-su, urcând culmea
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1437888382.html [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
cât a fost contemporan unor momente istorice legate de aceasta - retrocedarea (1856) unei părți a teritoriului ei anexat abuziv în 1812, apoi reanexarea („A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominațiunii rusești”) [3]. Tocmai de la verbul lui neiertător vizând nedreptatea istorică față de aceasta cât și față de Ardeal, de la atenționarea privind „măsurile silnice pentru stârpirea românismului” și argumentarea ideii de unitate națională se trage, de altfel, martiriul său. De aceea a fost receptat ca poet esențial și simbol al
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/De_la_eminescu_la_grigore_vieru.html [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
său! Frumoasa-i față-n armonie Cu ochii largi și luminoși, Apare-n timp ca o hârtie Pictată-n pripă cu nori groși. De trecerea-i, de umilințe, Nu scapă nici un muritor! Nu are frați și preferințe, Timpul, e timp neiertător! Referință Bibliografică: Timpul / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1420, Anul IV, 20 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
TIMPUL de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1416512291.html [Corola-blog/BlogPost/376810_a_378139]
-
România, tărâm al atâtor puncte tangente cu Balcaniul, doar maestrul Benone Sinulescu vorbește azi despre Toše Proeski, iar în rostirile sale, parcă se simt curgând lacrimi! Maestrul este uimit de calitățile in integrum - umane și muzicale - ale tragicului artist , zguduit neiertător, parcă, de propria-i scurtă fulgerare a sa prin lumea pe care a iubit-o și căreia i-a închinat întreaga sa viață, spre a-i pune în inimă o fărâmă de bunătate de iubire și frumusețe a inimii sale
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1437493143.html [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
să mă regăsesc a fost tocmai dorința de a mă vedea la casa mea, copii în jurul meu, un serviciu onorabil și celelalte mă gândeam, că vin de la sine. Totul bine și frumos, suferisem mult cu mama mea, având o boală neiertătoare, ciroză hepatică. Ea a fost prietena mea cea mai fidelă, ei mă destăinuiam, de la ea am învățat că viața este dură și cu surprize neplăcute, ceea ce de altfel s-a și confirmat. Am luat aminte, mai ales că povețele veneau
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1455265430.html [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
berbeleacul. Căpcăunii Cap Pătrat o luară la fugă înspăimântați. Mărțișor alergă după cele două namile și începu să le lovească cu mâinile și picioarele. Aceștia nu mai reușeau să-și mai apere fața cu mâinile, iar loviturile lui Mărțișor erau neiertătoare. Căpățânile celor doi sunau ca un butoi gol,după fiecare lovitură. Atât mai apucară să zică: - Nu da! Nu mai da! După bumbăceala care-i transformă în două cârpe muiate în sânge, Mărțișor îi apucă de lațele năclăite și le
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423776427.html [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
recurs din convingere, ci din stringentă nevoie, de nu cumva din disperare, la acest gest salvator. Nu se știe însă dacă familia sexagenară va beneficia pentru multă vreme de avantajele vieții la țară, dat fiind că o boală tainică și neiertătoare o sapă lăuntric pe pensionara reruralizată. Sora ei mai mare, Profira Leonte, căsătorită cu un maistru, Drăgan, și ajunsă, prin transferul acestuia, învățătoare în București, va muri de aceeași maladie neiertătoare chiar în vara cu pricina. Abia cu ocazia înmormântării
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Cronica_ion_rosioru_la_roman_teo_cabel_1366063169.html [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
la țară, dat fiind că o boală tainică și neiertătoare o sapă lăuntric pe pensionara reruralizată. Sora ei mai mare, Profira Leonte, căsătorită cu un maistru, Drăgan, și ajunsă, prin transferul acestuia, învățătoare în București, va muri de aceeași maladie neiertătoare chiar în vara cu pricina. Abia cu ocazia înmormântării ei, familia înțelege de ce bucureșteanca își tergiversase sine die stabilirea în provincie. Nonagenarul, fost șef de echipă în ceapeul cu pământ mănos al satului de câmpie, își pierduse în împrejurări tragice
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Cronica_ion_rosioru_la_roman_teo_cabel_1366063169.html [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
o prelungire teritorială transatlantică a patriei britanice europene, dar și mult mai devreme, cum se va dovedi, o întruchipare a subtilităților unei diplomații ce va încrucișa strategic și tehnic sabia cu tonul mieros și aiuritor al vicleniei, rămasă să strălucească neiertător de-aici înainte cu numele deloc de invidiat, de “perfid Albion!”. Se va dovedi indubitabil că diplomația machiavelică își are rădăcinile și aici (nu doar în peninsula republicilor orășenești ale dogilor și conților “cu curte!”), “sobrietatea” fiind un moft sub
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 by http://confluente.ro/La_capatul_lumii_california_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/367076_a_368405]
-
Rucăr și Zărneștii Brașovului, ghiocei, liliac și iasomie de pe costișele Poienarilor de Muscel, pe unde îți vei fi lăsat pașii copilăriei - în casa maicii tatălui tău Franz, pe care l-ai pierdut de mic - a adolescenței demult crucificate pe crugul neiertător al timpului. Și mai știi ceva? Doamne, ce-ar fi fost de tine să afli și de frățiorul Aneimaria, de care nici eu care trăiesc încă n-am știut până deunăzi, când am aflat de la nora ta Georgiana că-ți
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
DE FOC, de Andrei Pătrăucean, publicat în Ediția nr. 1378 din 09 octombrie 2014. Plouă în districtul omenirii, cu lacrimi cenușii ,lacrimi tomnatice care îndeamnă verbul "a scrie" să concentreze toată puterea visătoare a cuvintelor pe coala răvășită de condeiul neiertător al tinereții. Te simți o frunză legănată de vânt , sub cerul plumburiu ce invocă ploaia la fel ca un ritual stabilit de forțele divine. În ochii tăi imploratori se poate citi starea de exil,în care ploaia, în loc să diminueze,din
ANDREI PĂTRĂUCEAN by http://confluente.ro/articole/andrei_p%C4%83tr%C4%83ucean/canal [Corola-blog/BlogPost/353066_a_354395]
-
pământului,cazând în neantul oboselii trupești. Umbre sinistre ,pe culmea pădurii se plimbă aievea în zorile apusului nuclear și iarăși,mai mult dorita ploaie, sub condei capătă valența focului nestins ce arde mocnit în jarul viziunii mele. Cuvintele se aștern neiertătoare , ... Citește mai mult Plouă în districtul omenirii,cu lacrimi cenușii ,lacrimi tomnaticecare îndeamnă verbul "a scrie"să concentreze toată puterea visătoare a cuvintelorpe coala răvășită de condeiul neiertătoral tinereții.Te simți o frunză legănată de vânt ,sub cerul plumburiu ce
ANDREI PĂTRĂUCEAN by http://confluente.ro/articole/andrei_p%C4%83tr%C4%83ucean/canal [Corola-blog/BlogPost/353066_a_354395]
-
Tu să fii jertfa pământului,cazândîn neantul oboselii trupești.Umbre sinistre ,pe culmea păduriise plimbă aievea în zorile apusului nuclearși iarăși,mai mult dorita ploaie,sub condei capătă valența focului nestinsce arde mocnit în jarul viziunii mele.Cuvintele se aștern neiertătoare ,...
ANDREI PĂTRĂUCEAN by http://confluente.ro/articole/andrei_p%C4%83tr%C4%83ucean/canal [Corola-blog/BlogPost/353066_a_354395]
-
fragment dintr-o cronică din New York Times, de acum un deceniu, despre „Moartea domnului Lăzărescu”, filmul cu care regizorul Criști Puiu câștigase la Cannes marele premiu al secțiunii Un Certain Regard. Parte din genialitatea filmului stă în transmiterea uimitoare și neiertătoare a marelui adevăr că, pentru cei mai mulți dintre noi, moartea nu este un moment izolat, ci un proces gradual, insidios de deteriorare. (...) dar acest proces este unul eroic și domnul Lăzărescu, deși are atât de puține de spus are retorica muta
Filmul românesc, în cronicile străine de acum 10 ani și în cele de astăzi by https://republica.ro/filmul-romanesc-in-cronicile-straine-de-acum-10-ani-si-in-cele-de-astazi [Corola-blog/BlogPost/338689_a_340018]
-
calea de demult a chemărilor sale. Pologul nesiripit, pe alocuri neîntors și vipia grea a amiezii uscate gata să se instaleze... oh, vară buimacă și fără umbre prelungi pe țarina de fâneață, departe de liziera de brazi și de foioase, neiertătoare cu cei ce tânjesc și s-apucă mai greu de treabă... Încă mai așteaptă cosașii tocmiți să „culce” în brazde înșirate iarba molicioasă și mult prea galbină la rădăcină în iadul de la sol - pentru a o-ntinde când s-a
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Taranca_din_muscel_.html [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
marele păcat/ Al celui care țara sfântă și-a trădat./ Furtul, de-asemenea, un alt mare păcat,/Înseamnă pentru mine tot fapt de neiertat./ Păcatul ce din start exclude-orice iertare/ E, fără îndoială, a Cerului trădare!(Imposibila clemență ). “ Poetul este neiertător, nu are nicio indulgență cu faptele reprobabile și perfide, a celor care și-au uitat părinții, față de cei ce nu-și iubesc țara și pământul natal. Ion Constantinescu recunoaște necesitatea educării prin poezie, poetul fiind un pedagog, cultivând realitatea ca
ION CONSTANTINERSCU- TAINICE SPERANȚE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1439484233.html [Corola-blog/BlogPost/373259_a_374588]