111 matches
-
dimensiuni, întreaga cultură românească: Avem conștiința că începem mereu (chiar dacă pe o treaptă superioară a spiraleiă și scepticism față de toate începuturile. Trăim în cultul provizoriului și al relativului. Sub orice construcție pe care o începem bănuim un zid părăsit și neisprăvit" . Titu Maiorescu a fost un strălucit întemeietor în critică, în problemele limbii, folclorului, culturii. Critica sa a fost prin excelență culturală. Știm bine câtă cerneală a curs în legătură cu această sintagmă atât de controversată. Rezumând activitatea mentorului junimist, E. Lovinescu nota
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și tărie blestemaților, muzicant al cerului și deznădejdii, foarte abil trecător, paznic undeva, În Calea laptelui, lup singuratic dar și dorul dumneavoastră de privighetoare, ochiul plângând al vieții și morții, cu toată răspunderea declar următoarele: Totul este Întocmai. Într-o neisprăvita zi de primăvară (recunosc) Împreună cu harponitul de Aladin, fiind În extaz și În grădina botanica a venețianului de Iași, după ce am consumat mai multe sticle de vin (divin) ne-am Împelițat și am Inceput (fără nerușinare) să umplem sticlele golite
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
în firea lucrurilor să le auzim.” Miu Florea 668. „Cartea e cultura imprimată, prin definiție, pe hârtie, și, prin accident, în creier.” Liviu Damian 669. „O carte e suprafața publică a unui aisberg de note, extrase, planuri și altă mâzgăleli neisprăvite și abandonate rușinos.” Liviu Damian 670. „Neamul cărții nu poate fi, decât prin transgresiune terminologică, neam al bibliotecii.” Liviu Damian 671. „Prefer, în general, cărțile care folosesc științele, nu pe acelea care le născocesc.” Montaigne 672. „Nu caut în cărți
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
astfel, din punct de vedere al iepei bătrâne niște țigani lingurari sau cărbunari care fac lovituri și hoții și la urmă sunt prinși. În pădure sunt și alte animale: cele sălbatice etc. vindireu flueră de trei ori; a treia oară neisprăvit. la 1852 "sfatul orășenesc al Capitalei". Hrisov = Chrysobul f. În sufletul fiecărei femei, înflorește și se ofilește un trandafir. lazuri = curături. grohotișuri = adunături de bolovani și morene. Braniște = rezervă domnească de pământuri. Seimeni îmbrăcați în roșu, darabani în haine cerchezești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
necesară guvernului n-ar fi sigură. Vești de felul acesta îmi înveninează ceasurile. Săracă țară rămasă în urmă, cu conștiința cetățenească așa de scăzută, în care demagogia face atâta rău. Prostia și-a dat mâna cu inconștiența ca să slujească fie neisprăviți, fie vicleni. Mâhnirea sporește când văd, într-un stat nou cum e cel ceh, atâta ordine, energie și simț practic. Situația Cehoslovaciei e cu mult mai grea, fie din pricina Germaniei, fie din pricini lăuntrice. (Slovacii și minoritățile dau raporturilor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
șină; ca și primele electromotoare industriale care au Înlocuit, la Imprimeria Statului de pe bulevard, pe acel osândit la galere și socialist militant Ionescu, văzut În copilăria mea cum Învârtea, zece ore din zi, roata mașinii de tipărit. Primul automobil, Încă neisprăvit și inform, trosnind și fumegând când Încerca să urce, cu toată lumea după el ca după urs, coasta Eforiei de pe bulevard; cum și acea Încercare ratată a automobilului electric, imitând cu fidelitate o trăsură, cu caroseria din pai Împletit și În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
plânge e nostimă. Mama a fost și ea pleoștită prima zi. Dar merge spre bine. Pleacă mâine la Mangalia și am venit s’o văd. Cu ocazia asta am făcut o profundă remarcă filosofică. E bizar cum lipsa unei june neisprăvite ca tine poate afecta atât de mult atâtea per soane. Ce ar fi dacă .....? Așteptăm cu nerăbdare o dare de seamă a succeselor de pe drum, a sosirei și impresiilor, precum și a perspectivelor bonetelor svârlite peste mori. Dela distanță mama și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Convorbiri literare... Și-mi citi câteva versuri care îmi sunau mult mai puternic în originalul lui Eminescu decât în versiunea domnului Maiorescu. Luptele sociale și politice m-au îndepărtat tot mai mult de aceste preocupări literare și treaba a rămas neisprăvită...” („Flacăra”, 1914, nr. 35, p. 393-395). Este singura lui luare de cuvânt în chestie, biblioteca și arhiva i s-au risipit. Am mai vorbit despre aceste lucruri în cartea „Eminescu și editorii săi”, 2000. Vol. I, p. 157 squ. Acum
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
coada de lopată pentru neîndeplinirea normei, de exemplu? S. M.: Nu, nu, nu! Eu v-am spus ce-am pățit eu, dar pe mine nu m-au bătut. Bătăile astea de care vorbiți se întâmplau în timpul anchetei iar acolo sunt oameni neisprăviți, care nu-și văd de treburile lor, căutând râcă unor oameni cu care mai mult sau mai puțin, n-au nimic de-a face cu ei. Eu am luat o singură palmă la Poarta Albă, dar recunosc că din vina
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la biserici din jurul Sibiului. Pictarea a continuat ulterior cu un alt zugrav de o calitate inferioară, care ne-a lăsat cel puțin patru tablouri cu sfinți, în pronaos și în exterior (nord). Chiar și astfel, lucrarea pare să fi rămas neisprăvită. Prin colectă publică, în anii 1828-1834, a fost posibilă înălțarea actualului turn , iar în anul 1860, refacerea sanctuarului. Completarea picturii la interior, în spațiile noi ridicate în secolul al XIX-lea, s-a petrecut în anii 1982-1985, iar noi lucrări
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Gura Râului () [Corola-website/Science/323815_a_325144]
-
S-a făcut această sf[ântă] bi[serică] de lemn de stejar în anul mântuirii 1834, cu cheltuiala d[oam]nei propiatăreasa moșiei Gănești, Ecaterina Gri[gore] Drugănescu și s-a slujit în ea de cătră pr[eot] Dumitrache fiind neisprăvită, până la anul 1877.”" O a doua etapă în devenirea bisericii actuale s-a încheiat în 1878-79, când a fost cercuită și tencuită biserica, apoi zugrăvit interiorul. Pisania surprinde acest moment astfel: "„Și în anu 1878-1879, prin stăruința pr[eotului] I.
Biserica de lemn din Gănești () [Corola-website/Science/322024_a_323353]