2,318 matches
-
ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.), face parte sau nu din categoria sporurilor al căror cuantum se menține în plată, în perioada 1 martie 2017-31 decembrie 2017, în cuantumul de 25%. ... 51. Astfel, unele instanțe au constatat nelegalitatea ordinelor președintelui A.N.A.F. prin care s-a dispus reducerea, începând cu data de 1 martie 2017, a procentului aferent sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, pârâții chemați în judecată fiind astfel obligați la plata diferențelor salariale, actualizate cu rata inflației
DECIZIA nr. 11 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253921]
-
scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. În cadrul procedurii de cameră preliminară, în măsura în care se formulează cereri și excepții referitoare la nelegalitatea probelor obținute prin procedeul supravegherii tehnice, judecătorul învestit cu soluționarea cauzei va putea verifica îndeplinirea tuturor condițiilor legale relative la procedura supravegherii tehnice (Decizia nr. 372 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
prin care sunt aprobate criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap și Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap. În acest context, a fost invocată excepția de nelegalitate a acestor ordine și, în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, aceasta a fost respinsă de către instanța judecătorească. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate încalcă dreptul la
DECIZIA nr. 32 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254914]
-
se susține, în esență, că prevederile criticate încalcă dreptul la apărare, accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, întrucât îngrădesc posibilitatea exercitării unui control de legalitate a unui act administrativ cu caracter normativ pe calea excepției de nelegalitate, invocate în cadrul unui proces aflat pe rolul instanței. De asemenea, sunt încălcate prevederile art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție privind interzicerea generală a discriminării, întrucât nu este normal ca un act normativ cu forță juridică inferioară unei
DECIZIA nr. 32 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254914]
-
de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile criticate nu încalcă dreptul la apărare, accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. Chiar dacă textul de lege criticat nu permite atacarea actelor administrative cu caracter normativ pe calea excepției de nelegalitate, aceste acte nu sunt scutite de controlul de legalitate care se poate realiza separat pe calea acțiunii în anulare, după cum este precizat chiar în cuprinsul art. 4 din Legea nr. 554/2004. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 1
DECIZIA nr. 32 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254914]
-
a art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, apreciază că argumentele cuprinse în critică excedează obiectului excepției de neconstituționalitate, deoarece prevederile criticate nu se referă la excepția de neconstituționalitate a actelor administrative cu caracter normativ, ci la excepția de nelegalitate. ... 9. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 10. Președinții
DECIZIA nr. 32 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254914]
-
contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(4) Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anulare, în condițiile prevăzute de prezenta lege.“ ... 13. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art.
DECIZIA nr. 32 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254914]
-
caracter normativ, prin intermediul acțiunii în anulare, reprezintă tot o garanție a prevederilor art. 52 și ale art. 126 alin. (6) din Constituție. ... 19. Astfel, prin excluderea actelor administrative cu caracter normativ din sfera de control, pe calea excepției de nelegalitate, se urmărește un scop legitim, respectiv asigurarea securității raporturilor juridice și respectarea competenței instanțelor specializate. De asemenea, admiterea acțiunii în anulare a unui act administrativ cu caracter normativ produce efecte juridice erga omnes, spre deosebire de excepția de nelegalitate care
DECIZIA nr. 32 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254914]
-
de nelegalitate, se urmărește un scop legitim, respectiv asigurarea securității raporturilor juridice și respectarea competenței instanțelor specializate. De asemenea, admiterea acțiunii în anulare a unui act administrativ cu caracter normativ produce efecte juridice erga omnes, spre deosebire de excepția de nelegalitate care produce efecte inter partes. Astfel, admiterea unei excepții de nelegalitate produce efecte doar între părțile litigiului, actul administrativ producându-și în continuare efectele față de terți, pe când admiterea unei acțiuni în anulare a unui act administrativ cu caracter
DECIZIA nr. 32 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254914]
-
juridice și respectarea competenței instanțelor specializate. De asemenea, admiterea acțiunii în anulare a unui act administrativ cu caracter normativ produce efecte juridice erga omnes, spre deosebire de excepția de nelegalitate care produce efecte inter partes. Astfel, admiterea unei excepții de nelegalitate produce efecte doar între părțile litigiului, actul administrativ producându-și în continuare efectele față de terți, pe când admiterea unei acțiuni în anulare a unui act administrativ cu caracter normativ produce efecte erga omnes, profitând tuturor subiectelor de drept (Decizia
DECIZIA nr. 32 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254914]
-
antereferite, Curtea constată că acestea sunt aplicabile mutatis mutandis și în cauza de față, autorul excepției de neconstituționalitate având posibilitatea să se adreseze instanțelor de contencios administrativ pe calea acțiunii în anulare, ocazie cu care poate susține pretinsele motive de nelegalitate a actelor normative emise de autoritățile cu care se află în litigiu și uza de dreptul la apărare. Ca atare, nu se poate reține pretinsa neconstituționalitate a prevederilor criticate, în raport cu dispozițiile constituționale și convenționale privind accesul liber la
DECIZIA nr. 32 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254914]
-
convenționale privind accesul liber la justiție și dreptul la apărare. ... 23. În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a prevederilor criticate raportat la principiul egalității, critică formulată din perspectiva comparației pe care o face autorul excepției de neconstituționalitate între excepția de nelegalitate și excepția de neconstituționalitate și actele normative supuse celor două tipuri de control, Curtea constată că aceasta nu poate fi reținută. Cu privire la incidența art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit jurisprudenței în materie, principiul egalității în drepturi presupune
DECIZIA nr. 32 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254914]
-
critica de neconstituționalitate conform căreia legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului, Curtea a constatat că, în noul Cod de procedură civilă, recursul constituie o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată de partea nemulțumită pentru motive de nelegalitate și numai în condițiile prevăzute de lege. Apelul reprezintă calea ordinară de atac ce are un caracter devolutiv, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept (art. 476 din Codul de procedură civilă). ... 18. În ceea ce
DECIZIA nr. 835 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254987]
-
prealabil că obiectul excepției de neconstituționalitate nu vizează un text aplicabil în procedura contestației în anulare generale sau obișnuite, ci în procedura care face obiectul contestației privind tergiversarea procesului. ... 17. Or, contestația în anulare generală sau obișnuită se referă la nelegalitatea citării și vizează hotărârile judecătorești definitive prin care s-a soluționat o cauză care, potrivit reglementărilor specifice, se desfășoară cu citarea părților. Așadar, în cadrul contestației în anulare se analizează regularitatea citării prin raportare la procedura unde există reglementată prin
DECIZIA nr. 600 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253852]
-
ca, în cazul neconformării pârâtei la măsurile dispuse prin sentință, să le aducă la îndeplinire pe cheltuiala acesteia din urmă. ... 13. Pârâta a declarat apel împotriva sentinței primei instanțe, pe care a criticat-o pentru motive de netemeinicie și de nelegalitate. ... 14. Prin Decizia civilă nr. 460/2021 din 17 martie 2021, Tribunalul Dolj - Secția I civilă a respins apelul ca nefondat. ... 15. Pârâta M.M a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, pe care a criticat-o pentru motive de nelegalitate
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
nelegalitate. ... 14. Prin Decizia civilă nr. 460/2021 din 17 martie 2021, Tribunalul Dolj - Secția I civilă a respins apelul ca nefondat. ... 15. Pârâta M.M a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, pe care a criticat-o pentru motive de nelegalitate. ... 16. În motivarea căii extraordinare de atac a recursului, recurenta-pârâtă a susținut că recursul este admisibil, argumentând că, deși în dispozitivul deciziei recurate s-a consemnat că aceasta este definitivă, respectiva mențiune a fost făcută în considerarea art. 483 alin.
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
COMUNICAT din 8 august 2022 privind motivele de nelegalitate invocate în fața instanței de contencios fiscal EMITENT ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE Publicat pe www.scj.ro Dosar în care s-a formulat sesizarea: 4838/99/20202 Nr. de înregistrare a sesizării: 1713/1/2022 Data înregistrării sesizării: 08.08.2022 Conținutul sesizării: 1. Dispozițiile art.
COMUNICAT din 8 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207917]
-
2), art. 276 alin. (1) și art. 281 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală trebuie interpretate prin raportare la prevederile art. 8 alin. (1) teza finală din Legea nr. 554/2004, în sensul că motivele de nelegalitate invocate în cererea de anulare a deciziei emisă în soluționarea contestației și a actelor administrative fiscale nu sunt limitate la cele invocate în contestația prealabilă administrativă? ... 2. Dacă dispozițiile art. 269 alin. (2), art. 273 alin. (2), art. 276 alin.
COMUNICAT din 8 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207917]
-
Dacă dispozițiile art. 269 alin. (2), art. 273 alin. (2), art. 276 alin. (1) și art. 281 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală sunt interpretate în sensul că nu pot fi invocate alte motive de nelegalitate în afara celor din contestația prealabilă administrativă, aceste norme sunt de ordine publică sau de ordine privată? ... 3. Dacă dispozițiile art. 269 alin. (2), art. 273 alin. (2), art. 276 alin. (1) și art. 281 alin. (2) din Legea nr.
COMUNICAT din 8 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207917]
-
269 alin. (2), art. 273 alin. (2), art. 276 alin. (1) și art. 281 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală sunt interpretate în sensul că permit instanței de contencios fiscal să analizeze motivele noi de nelegalitate invocate prin cererea de chemare în judecată, prevederile art. 266 alin. (4) ind.1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală trebuie interpretate în sensul că radierea persoanei fizice care a desfășurat activități economice în mod independent din registrul
COMUNICAT din 8 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207917]
-
sesizării: În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 539 din Codul procedură penală, față de efectele Deciziei nr. 136/2021 a Curții Constituționale, în ipoteza unei privări de libertate în cursul unui proces penal finalizat prin soluția definitivă de achitare, fără ca nelegalitatea măsurii privative de libertate să fi fost stabilită în conformitate cu RIL nr. 15/2017, soluția de achitare este suficientă prin ea însăși pentru acordarea de despăgubiri persoanei private de libertate și, ulterior, achitate? În acest context, „caracterul injust/nedrept al măsurilor
COMUNICAT din 14 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207942]
-
că textul de lege criticat nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil, așa cum este acesta consfințit de prevederile constituționale și de reglementările internaționale invocate, câtă vreme petentul are deplina libertate de a demonstra în fața instanței de judecată nelegalitatea actului atacat, în raport cu lucrările și materialul din dosarul cauzei, cu notele scrise depuse, precum și cu posibilitatea formulării de către inculpat a unor cereri sau excepții cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. Faptul
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]
-
stă la baza exercitării căii extraordinare de atac a recursului, invocându-se în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017. ... 11. S-a arătat că este importantă existența căii de atac a recursului pentru motivele de nelegalitate prevăzute de lege, întrucât realitatea juridică a relevat faptul că se pot produce erori în ipoteza judecării cauzei de către o singură instanță. Mai mult decât atât, din caracterul nedevolutiv al recursului, care presupune că nu are loc o rejudecare
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, paragraful 14), că în noua lege procesual civilă legiuitorul a reașezat căile de atac, recursul constituind o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată de către partea nemulțumită pentru motive de nelegalitate și numai în condițiile prevăzute de lege. Apelul reprezintă calea ordinară de atac care are un caracter devolutiv, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept (art. 476 din Codul de procedură civilă). Referitor la critica privind
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
doar dacă nu au fost invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori dacă, deși au fost invocate, au fost respinse sau instanța a omis să se pronunțe asupra lor. Prin urmare, toate celelalte motive de netemeinicie sau nelegalitate a unei hotărâri judecătorești pot fi invocate doar prin intermediul apelului sau al contestației. În continuare, Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor art. 436 alin. (1) din Codul de procedură penală, titularii dreptului de a promova calea extraordinară de atac
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]