166 matches
-
Angelica Hobjilă este lector universitar doctor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași. A publicat Elemente de didactică a limbii și literaturii române pentru ciclul primar, (2006), Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală, (2003); suporturi de curs: Limba română; Literatura română și literatura pentru copii; Didactica activităților de educare a limbajului; Didactica limbii și literaturii române pentru ciclul primar (în volumele pentru specializarea "Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar", ID, anii II și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Ei! Ziceți voi cum știți; eu zic cum am apucat. Așa se zicea pe vremea mea, când a ieșit întâi moda asta la copii marinel." (I. L. Caragiale, D-l Goe...) Cerințe: 1. Transcrieți din text două cuvinte folosite cu formă neliterară și indicați formele literare corespunzătoare. 2. Indicați din textul dat un cuvânt care conține diftong, unul care conține vocale în hiat, un cuvânt derivat și unul format prin schimbarea valorii gramaticale. 3. Formulați un enunț cu omonimul cuvântului poartă din
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului!" (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Cerințe: 1. Transcrieți din text două cuvinte cu formă neliterară și precizați formele literare corespunzătoare. 2. Marcați, prin subliniere, locul accentului în cuvintele: salcâmi, grădinii, ciorchini, odinioară. 3. Alcătuiți două enunțuri cu omografele scutură și scutură, precizând diferențele la nivel morfologic. 4. Precizați valorile morfologice ale cuvintelor: se, nimic, niște
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Mic tratat de ortografie. București: Editura Științifică. Graur, A. (1975). Alte etimologii românești. București: Editura Academiei R.S.R. Hoarță Lăzărescu, L. (1999). Sinonimia și omonimia gramaticală în limba română. Iași: Editura Cermi. Hobjilă, A. (2003). Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală. Iași: Casa Editorială Demiurg. Hobjilă, A. (2009). Limba română, în volumul pentru specializarea "Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar", ID, anul II, semestrul I (161-228). Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza". Hristea, T. (1968). Probleme de etimologie. București: Editura Științifică
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lipsită de cauzalitate, față de omonim. f) Condensarea poate avea loc în oricare variantă stilistică a limbii, dar s-a remarcat că frecvența sa este mai mare în limbajele profesionale, tehnico-științifice, precum și în stilurile colocvial, familiar și argotic ale limbajului popular, neliterar. Ceea ce trebuie remarcat este că niciuna dintre abordările posibile ale cuvântului nu are condensarea lexico-semantică printre caracteristicile sale principale de realizare. Scurtarea cuvintelor și sintagmelor, modificarea funcțiilor sintactice, a valorilor morfologice și a semantismului, ca și formarea cuvintelor, uneori marcată
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Angelica Hobjilă este lector universitar doctor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași. A publicat Elemente de didactică a limbii și literaturii române pentru ciclul primar, (2006), Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală, (2003); suporturi de curs: Limba română; Literatura română și literatura pentru copii; Didactica activităților de educare a limbajului; Didactica limbii și literaturii române pentru ciclul primar (în volumele pentru specializarea "Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar", ID, anii II și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
M. (2007). The co-constitution of politeness implicature in conversation. Journal of Pragmatics, 39, 84-110. Héril, A. & Mégrier, D. (2009). Spectacole de teatru pentru grădiniță. Traducere de Mihaela Preda. București: CD Press. Hobjilă, A. (2003). Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală. Iași: Casa Editorială Demiurg. Hobjilă, A. (2008a). Comunicare și contextualizare repere semantico-pragmatice. Limba română. Chișinău, 7-8/XVIII, 116-128. Hobjilă, A. (2008b). Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului (etapa preșcolarității). Iași: Institutul European. Hobjilă, A. (2009). Limba
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pronunției Educarea auzului și a pronunției sunt condiții ale realizării deprinderii ortografice, iar exercițiile prin care se realizează urmăresc prevenirea pronunției greșite. în acest caz obiectivul exercițiilor este fiecare cuvânt nou pe care și-l însușesc elevii sau corectarea pronunției neliterare intrate în deprindere, în cazul pronunției regionale sau semiculte. Perfecționarea și stabilizarea pronunției se produce prin acțiuni repetate, care se apropie treptat de model prin corectare permanentă. Exercițiile de educare a auzului și a pronunției vin în sprijinul ortografiei acolo
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
tot ce este transmis în cadrul unei tradiții lingvistice drept locuțiune fixă, așadar, expresii, proverbe și altele asemenea, pura reproducere a ceea ce s-a spus deja; numesc aceasta discurs repetat. Pe de altă parte, poate fi vorba despre texte, literare și neliterare, care au ajuns să fie atât de bine-cunoscute în cadrul unei comunități lingvistice, încât putem presupune că mulți membri ai comunității lingvistice dețin o cunoaștere, parțial literară, a acestor texte. Ne referim deci la așa-numitele "zicale"": a) discursul repetat "este
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
succes fără o serioasă cunoaștere a lingvisticii generale, deoarece unul dintre principalele ei obiective constă tocmai în a stabili deosebirile dintre sistemul limbii unei opere literare și limba comună a timpului. 234 Fără cunoașterea limbii comune, fie și a limbii neliterare, și fără cunoașterea diferitelor limbaje sociale dintr-o 'anumită epocă, stilistica .coi greu se poate ridica deasupra nivelului impresiilor personaje. Prezumția că am cunoaște, mai ales pentru perioade trecute, deosebirile dintre limba comună și varianta ei artistică este, spre marea
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
să considere drept gen mai degrabă versul octosilabic folosit de S. Butler în Hudâbras sau sonetul decât romanul politic sau romanul despre muncitorii industriali : avem în vedere genurile "literare", nu clasificările după subiect, care pot fi făcute și în privința lucrărilor neliterare. Poetica lui Aristotel, oare consideră că epopeea, drama" și poezia lirică ("milă") sunt genurile literare fundamentale, se ocupă și de trăsăturile oare le deosebesc și de modul în care fiecare dintre 'aceste trăsături corespunde scopului estetic al genului: drama e
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
cunoașterii istorice. O altă problemă, mai amplă, cea a istoriei unei întregi literaturi naționale, este încă și mai anevoie de conceput. Este greu să scrii istoria unei literaturi naționale ca artă, când întregul cadru te ispitește să faci referiri esențialmente neliterare, să te dedai la speculații despre etica și despre caracteristicile naționale care n-au aproape nimic de-a face cu arta literaturii. In cazul literaturii americane, neexistând nici o deosebire de limbă între ea și literatura engleză, dificultățile devin multiple, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
propriu. Pentru numele propriu din opera literară autoarea adoptă termenul de simbonim propus de Augustin Pop (pornind de la observațiile lui Cesare Brandi), deoarece în opera literară numele dobândește o nouă semnificație, se transformă din realonim în simbonim, și traduce opoziția neliterar /vs/ literar 156. Simbonimul are comportamentul unui simbol literar și ca principală caracteristică, unicitatea, fapt care-l face dependent de context; semantica simbonimului se desprinde din "semantica generală a textului"157, iar cercetarea lui trebuie să beneficieze de datele semanticii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de-a lungul întregii sale activități, de tot interesul și în prezent. Așa se face că specialiștii de azi (și cei de ieri, dacă e să luăm în considerare cercetările interbelice, pe care, de ce le-am eluda?), în diferite domenii neliterare economie politică, finanțe, drept, sociologie, agricultură ș.a. au constatat că Mihai Eminescu nu era doar bine orientat, documentat la zi în tot ce scria și pentru tot ce pleda, dar punea în discuție idei de o marcată profunzime, de regulă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
corect cele (aceste, alte) câteva zeci de metri (ap. Avram [1986] 1997a, ib.). 2.9.2. Neglijarea acordului în gen (la feminin) al numeralelor cardinale (doisprezece zile, douăzeci și unu de zile) și acordul hipercorect (douăzeci și una de procente) se înregistrează în vorbirea neliterară și, uneori, în emisiunile de radio sau de televiziune (Guțu Romalo [1972] 2000, loc. cit.; Avram [1986] 1997a: 133; vezi detalii, în acest volum, la: Rădulescu Sala:...; Croitor et al., §. 3.1). 2.10. Exprimarea aproximației și a impreciziei O
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
standard. În privința variantelor învârte și învârtește, am constatat o diferență de frecvență între anchete și uz: dacă din anchete rezultă că formele au o frecvență aproximativ egală, textele arată că forma fără sufix este mult mai frecventă. În privința variantelor (încă) neliterare a se complace și a displace, la care norma academică este încă reticentă, anchetele au reflectat tendința de trecere a acestor verbe la conjugarea a treia, tendință mai accentuată pentru verbul a se complace și ceva mai slabă pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
pe care o am despre el e una preponderent anecdotică, formată din micile legende păstrate în redacție. Cred că asta mă împiedică să am acces la esența lui umană, inclusiv a poeziei sale, peste a cărei lectură se suprapun impresii neliterare. Față de omul Cârneci nu pot fi decît concesiv: a fost și bun și rău cu mine. (Rău a fost că m-a împins la Comitet.) Față de poet am încercat să fiu comprehensiv. L-am nemulțumit însă aproape de fiecare dată, cred
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
degrabă extremului modernism decât postmodernismului. Narațiunea și scriitura amintesc de Noul Roman francez, de „școala privirii”. Naratorul practică o „observare” neomniscientă, fragmentată și dispersată, orchestrând secvențe epice sau descriptive răzlețe, face salturi în timp și în spațiu, citează texte preexistente, neliterare (bunăoară, un ghid turistic al Munților Retezat) și comentează „tehnicist” chiar enunțarea textului aflat sub ochii cititorului. Considerațiile asupra raportului ficțiune-realitate sunt cât se poate de „serioase” și se poate spune că ele sunt principalul factor de unitate a ansamblului
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
eseu structurat/liber*8). Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență. ♦ să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceză a unui text literar (clase bilingve)/neliterar (1-2, 3-4 ore și Minorități); 2. LIMBA FRANCEZĂ: Minorități/L3 2.1. PROBA ORALĂ Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați: ♦ să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă. ♦ să demonstreze capacitatea
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
și TEME pentru comunicarea orală și scrisă. Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: a) Sursa: pasaje din cărți, articole de presă (din ziare, reviste) în limba franceză; ... b) Tipul de text: text autentic literar/neliterar; ... c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcție de profil (150 - 350 de cuvinte) ... d) Dificultate: în funcție de profil. ... Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceză, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
susținută de exemple sau argumente interesante și relevante. - rezumarea unui text - transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers. ● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba italiană a unui text literar (bilingv) / neliterar (1-2 ore, 3-4 ore și minorități). III. CONȚINUTURI 1. LIMBA ITALIANĂ: 1-2 ore, 3-4 ore și bilingv 1.1. TEMATICA Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
unui subiect / exprimarea și / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere; redactarea unui eseu structurat / liber. ● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în / din limba portugheză a unui text literar (clase bilingve) / neliterar (3-4 ore). III. CONȚINUTURI 1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore și bilingv 1.1 ELEMENTE DE LEXIC ȘI DE SEMANTICĂ Elementele de lexic și de semantică se învață, se dezvoltă și se folosesc pe măsură ce se achiziționează și celelalte competențe lingvistice. Din
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
ȘI TEME pentru comunicarea orală și scrisă Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: a) Sursa: pasaje din cărți, articole de presă (din ziare, reviste) în limba portugheză; ... b) Tipul de test: test autentic literar / neliterar; ... c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcție de profil (150-350 de cuvinte); ... d) Dificultate: în funcție de profil. ... Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheză, dar vor diferi ca grad de dificultate, în funcție de profil. ♦ TEXTE
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
susținută de exemple sau argumente interesante și relevante. - rezumarea unui text - transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers. ● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba spaniolă a unui text literar (bilingv) / neliterar (1-2 ore, 3-4 ore și minorități). NOTĂ: Atât la oral, cât și la scris, se vor elabora următoarele tipuri de bilete: ● 1-2 ore ● 3-4 ore ● bilingv ● Minorități/ L3 Biletele vor conține texte necunoscute. Selecția acestora, în ce privește gradul de dificultate, se
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
și TEME pentru comunicarea orală și scrisă. Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: a) Sursa: pasaje din cărți, articole de presă (din ziare, reviste) în limba spaniolă; ... b) Tipul de text: text autentic literar / neliterar; ... c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcție de profil (150 - 350 de cuvinte) ... d) Dificultate: în funcție de profil. ... Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba spaniolă, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]