123 matches
-
deoarece este o țară lipsită de pitoresc. Am dorit să înnoptăm la Balaton, dar am fost deranjați de faptul că în momentul în care vedeau pașapoartele de români, recepționerele urcau de 2-3 ori prețul spus inițial, când credeau că suntem nemți sau de altă naționalitate (în afară de cea română). Deși Liviu era obosit, ne-am hotărât să intram în Slovenia în aceeași seară. Și am făcut foarte bine, căci după vreo două ore de mers, ne-am liniștit, datorită peisajului minunat al
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
de-ai lor! Cum Făgetul era aproape sau mai exact noi eram undeva, la marginea depărtată a orașului, nu de puține ori copiii făceau expediții: vindeau flori de pădure sau bureți întorcându-se cu tot felul de drăcii pe care nemții (era o garnizoană de-a lor acolo) le aruncau. Oricum, între altele, acumulatoarele germane transformate în plumb își găseau sensul pașnic în războiul copiilor cu peștii. Veneau și nemții prin sat. Poate, în felul lor, le era dor de propriile
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
dar și al nemților, că și-au ales alt drum de retragereă Tot fugind de război, la 23 august ne-am trezit în primele linii. Am văzut primii oameni mitraliați. N-au fost multe victime dar panică, peste poate! Aceeași nemți care zâmbeau dând dulciuri copiilor... Războiul. și tot ca o curiozitate, apariția armatei sovietice a însemnat, dincolo de experiențele mai mult sau mai puțin nefericite pentru locuitori a însemnat și reîntâlnirea cu unii dintre foștii noștri elevi de la Câșlița. Toți purtau
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
2 mucenicește (C) 1 - - - - 1 muierește (înv., pop.) - - - - - 0 muncitorește 2 - - - - 2 muntenește 1 - - - - 1 muscălește (înv.) 1 - - - - 1 muschetărește (C) - 1 - - - 1 mutește - - - - - 0 nebunește 60 2 - - - 62 necreștinește (C) 1 1 - - - 2 neghiobește (rar) - - - - - 0 negustorește - 1 - - - 1 nemțește 25 5 - - - 30 neomenește 1 - - - - 1 nerozește (rar) - - - - - 0 numericește (înv.) 3 - - - - 3 obrăznicește (înv.) - - - - - 0 obștește (înv.) - - - - - 0 ofițerește - - - - - 0 ogărește (rar) - - - - - 0 oltenește 3 - - - - 3 omenește 69 19 - - 4 92 orășenește 2 - - - - 2 orbește 37 14 - - 1 52
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
Zeci de pagini de „analize” vin să confirme influența vieții asupra operei. Aceeași imagine la Alexandru Grama și ceilalți. Ei toți, sau aproape toți, sunt ardeleni și cu spiritul critic ardelean se glumește mai greu pentru că este trecut prin carte nemțească multă și deasă, strecurat prin sita multei și marii poezii latinești, grecești, nemțești de asemenea. Mergem chiar mai departe și acceptăm că ardeleanul generic are particularitățile lui, o anumită încetineală a minții să zicem, o mai grea urcare din particular
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aceea, adăugăm muștarul, ouăle de prepeliță și maioneza făcută din două gălbenușuri fierte de ouă de prepeliță, un gălbenuș crud și 500 ml ulei. La final, amestecăm totul, dăm gust de sare și decorăm cu gogoșar murat și măsline. SALATĂ NEMȚEASCĂ 500 g cartofi fierți tăiați rondele, 3 cepe tăiate peștișori, 2 legături de ridichi tăiate rondele, 5 cremvurști fierți tăiați rondele, 5 felii de șuncă tăiată fideluță și 200 g smântână. Se face o maioneză din trei gălbenușuri cu ulei
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
amestecă toate la un loc, apoi se fac două foi și se coc la foc iute. Crema - 1 l de lapte, 300 g zahăr, 200 g făină, rom și vanilie, iar la urmă, se folosește zahăr pudră pentru ornat. CREMSCHNITT NEMȚESC 300 g unt, 300 g făină tip A, 2 gălbenușuri, 1 ou întreg, 3 linguri de oțet Compoziția se împarte în două: 150 gr. de unt și 150 gr. de făină; 150 gr. de unt , 150 gr. de făină, două
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
I-am lăsat în porumb și am plecat de unul singur - dar nu prin porumb, fiindcă foșnește și dacă se auzea zgomot se alarmau nemții. Am ajuns în marginea Careiului și am ascultat atent! Se auzeau nemții și comenzile comandanților nemți și un zgomot uriaș de motoare care vuiau, pentru că începuseră retragerea. Am stat în poziția aia vreo trei ore și după aceea au început încet, încet să se liniștească, pentru că cei care au mai rămas erau puțini. După ce am evaluat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
greutate am putut pătrunde Înăuntru. șSe aflau acoloț bătrâni, femei cu copii de lapte În brațe, copii mici, bolnavi și În același timp erau aduși Întruna evrei din toate cartierele... Tot timpul drumului până la Chestură și apoi În curtea Chesturii nemții cu aparate de filmat și fotografiat scoteau fotografii și uneori alegeau ei tipuri șde evreuț pe care Îi așezau În diferite poziții spre a-i fotografia”129. Șefului detașamentului de gardieni publici din Iași i s-a părut curios faptul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
În jurul nostru cu armele Îndreptate. Mă uit să văd cine sunt autoritățile. Ne ia În primire șeful postului de jandarmi Podu Iloaiei XE "Podu Iloaiei" , Ursache XE "Ursache" , lt. col. șmaiorulț Alexandrescu XE "Alexandrescu" , șeful Legiunei jandarmi Iași - și mulți soldați. Nemți foarte puțini”25. Jandarmii n-au vrut să-și murdărească mâinile, dar Înainte de a-i chema pe țăranii români și pe țigani, au dat un ultim avertisment - de la o distanță sigură pentru nas. Avertismentul era Îndreptat spre mormanele de cadavre
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
etapă a II-a 15. Amenajarea bazinului hidrografic torențial Bolohanu JUDEȚUL BIHOR 1. Corectarea torentului Valea Crăiasa - obiectul ÎI - Valea Fagului, Valea Sibișoara și Valea Pietrele Roșii JUDEȚUL BUZĂU 1. Drum auto forestier Siriu Axial 2. Reabilitare drum forestier Crasna Nemți Axial 3. Corectarea torentului Pârâul Cernatu 4. Corectarea torentului Pârâul Brebu JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN 1. Refacere drum forestier calamitat Vadul Rau-Murgila 2. Refacere drum forestier calamitat Ogașul Furtunii 3. Refacere drum forestier calamitat Vulturul 4. Refacere drum forestier calamitat Grindești 5
HOTĂRÂRE nr. 653 din 27 iunie 2007 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii cuprinse în "Proiectul privind amenajarea unor bazine hidrografice torenţiale şi reconstruirea unor drumuri forestiere în zonele de fond forestier cu risc major de inundabilitate din România". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188952_a_190281]
-
în 1892) asfaltarea și pietruirea completă a tuturor străzilor, inclusiv cele din suburbii. Cea mai mare parte a străzilor sunt bordate cu pomi (teiul în mod particular). Orașul își păstrează în continuare caracterul cosmopolit, la tot pasul auzi vorbindu-se "nemțește". În 1914, cu un număr de 700 de muncitori, Șantierul Naval severinean este cel mai mare șantier fluvial din țară, și unul dintre cele mai importante șantiere de pe întreaga Dunăre, aici construindu-se cele mai mari vase fluviale ale țării
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
nu au locuit niciodată mulți germani, numele vechi al satului se asemănă cu denumirea maghiară pentru „german”, ceea ce a determinat administrația maghiară să îl numească „"Beregso-Nemeti"”, adică Beregsăul Nemțesc. După unirea Banatului cu România, a fost preluat numele impropriu „Beregsău Nemțesc” iar popular s-a mai numit și „Nămat”. Inițial sat românesc, apoi pentru aproape 300 de ani un sat de sârbi, Beregsău Mare a cunoscut în ultimele decenii o scădere semnificativă a populației, dar mai ales o scădere majoră a
Beregsău Mic, Timiș () [Corola-website/Science/301340_a_302669]
-
creșterea vitelor. În 1889 mai multe familii de coloniști germani, provenind din Gubernia Nicolaev, cumpără 1715 deseatine de pămînt și se stabilesc pe moșia Țînțăreni. Recensămîntul din 1910 stabilește, că pe teritoriul aceleiași moșii, se află 2 sate - Nicolaevca Nouă nemțească și Nicolaevca Veche rusă, fiecare cu biserica și școala lor. Rușii, avînd mai puțin pămînt, lucrau la construcția caselor în satul nemțesc. Creștinii ortodocși moldoveni și ruși umblau la biserica din satul Bulboaca. La 1 ianuarie 1926 Nicolaevca Nouă își
Anenii Noi () [Corola-website/Science/299774_a_301103]
-
un cioplitor în lemn.”" Recensământul în limba germană din 1850, consemna în rubrică populației numărul de 5427 de locuitori, reprezentând 1336 de familii care locuiau în 993 de case. În ceea ce privește naționalitățile existente la acea vreme, maghiari erau 3800, români 1093, nemți 333, slovaci 140, iar rromi 40. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Baia Sprie se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,13%). Principalele minorități sunt
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
pînâ în 1958, cînd a fost lovită de trăsnet, iar apoi demolată. În momentul de față și sârbii au o biserică (încă neterminată). În anul 1869 în cele două Sărcii au fost 2838 locuitori, dintre care 1606 români, iar restul nemți (și alții). În 1948 au fost în total 2667 locuitori, dintre care 1404 sârbi, 1092 români (și alții), în 1991 au fost 1979 dintre care 1115 sârbi, 672 români ( și alții), iar în 2002 au fost în total 1776 locuitori
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
inaugurată Biserica romano-catolică din Solca, în centrul localității, la șosea. La un an după deschiderea bisericii, în 1869, localitatea capătă statutul de târg. În 1910, jumătate din populația așezării era de naționalitate română, iar aproximativ o treime dintre locuitori erau nemți. Existau și mici comunități de evrei și polonezi. Numărul germanilor a continuat să crească până în anul 1918, când are loc unirea Bucovinei cu România. După acest moment, numărul lor s-a menținut constant. În 1930, populația din Solca (care era
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
românii mai dețin în proprietate sau arendă puțin peste 30% din suprafața de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare. Conform rapoartelor notariale, există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor (italieni 23,4%, nemți 15,5%, arabi 10%, unguri 8,2%, spanioli 6,2%, austrieci 6,1%, danezi 4,5%, olandezi, greci, turci), precum și multinaționale precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc. România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în
Terenurile agricole, vânzare limitată. Limite de hectare impuse prin lege by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102733_a_104025]
-
Învățăturile lui Dimitrie (Cinicul) către fiul său Bartolomeu 1. Doza cu bere se pune la microunde trei minute și e numai bună de băut. Ca să nu răcim la gât.” 2. „De aia vântură românii varza în balcon. Că nu-s nemți.” 3. „Nu-i nimic definitiv pe lumea asta în afară de țelină...” 4. „Trageți apa ca să trăiți bine!” 5. „Țara asta va ajunge direct în iad, cu miile de biserici în construcție și cu tonele de aghiazmă folosite anual.” 6. „Ceapa este
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
românii mai dețin în proprietate sau arendă puțin peste 30% din suprafața de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare. Conform rapoartelor notariale, există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor (italieni 23,4%, nemți 15,5%, arabi 10%, unguri 8,2%, spanioli 6,2%, austrieci 6,1%, danezi 4,5%, olandezi, greci, turci), precum și multinaționale precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc. România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în
Legea de vânzare a terenurilor agricole se modifică. Cât teren mai dețin românii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103928_a_105220]
-
pe Cheloo când va începe să cânte la acest instrument... medical! Mai mult, el va aduce pe scenă și câțiva invitați, creați de el, care vor cânta fiecare la câte un instrument. „Să mai zică cineva că nu au și nemții nebunii lor”, va spune Mihai Bendeac, minunându-se de ce vede pe scenă. Numărul va lua o întorsătură și mai amuzantă cănd Delia va dori și ea să cânte la cârjă. O ediție „iUmor” nu poate fi completă sau plină de
iUmor, a zecea ediție. Delia cântă la cârjă by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/105689_a_106981]
-
dintr-un flux. Unele personaje au încremenit, altele se pregătesc să se alăture noii ordini. Câteva încearcă să reziste. Nimic nu e abstract, totul face parte din realitate... Poate cea mai mare calitate a Suitei franceze este surprinderea umanității soldaților nemți și a dramei pe care-o trăiesc la aflarea veștii că Germania a invadat Uniunea Sovietică. Visurile lor de pace se risipesc; fantezia unei înțelegeri între învinși și învingători nu mai poate supraviețui”, afirmă criticul de la The Guardian. Prin Suita
Universul feminin între fragilitate și forță, între iubire și durere, între realitate și vis by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105733_a_107025]
-
Crime Story, în sezonul The People v. O.J. Simpson și consider că el e unul din cei mai buni actori ai generației noastre, așa că parcă mă lovesc de o disonanță cognitivă în timp ce îi fac serenedă, anume un cântec popular nemțesc foarte stupid, având pe mine o rochie cu guler fals”, explică McKinnon. Speck și Gordon erau fani ai prestațiilor lui McKinnon din Saturday Night Live cu mult înainte să fi fost distribuită în film. „În prima scenă în care apare
Pe ecrane, “Super party la birou”, o comedie spumoasă by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105922_a_107214]