228 matches
-
amintit și el, al unității în diversitate ce caracterizează arealul în cele trei vârste ale sale - bizantin, tur-cocratic și modern. Iată, ca să mai dăm un exemplu, paradigma basileus-ulm e funcțională până târziu, fie că e preluată ad litteram de literatura neogreacă, fie că e trecută prin filtrele sensibilităților naționale. Astfel, Ștefan cel Mare e reprezentat cu atributele autokratorului; când ridică sprânceana "noroadele tac", ne spune Sadoveanu în prelungirea lui Grigore Ureche. Skanderbeg e văzut și el ca o autoritate absolută în
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
și școli literare, în asemenea momente inaugurale, scriitorii trebuie să aleagă și între literaturi. În studiul său fundamental despre cultura română în epoca Luminilor, D. Popovici îi evocă pe autorii care după 1821 au trebuit să se împartă între literatura neogreacă și literatura română, acționând succesiv într-una sau în cealaltă, ori continuând să scrie în ambele dar păstrând vie conștiința opțiunii. Un scriitor, Aristia, e rugat să rămână în literatura română: "Rămâi cu noi, Aristia", un altul, Costache Caragiale își
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prefabricate epistolare. Ele puteau fi ordonate alfabetic, tematic sau în funcție de cadrul de comunicare pentru care erau destinate și ca atare, au contribuit la alcătuirea discursului scris sau oral în culturile occidentale până în modernitate. Termenul a ajuns la noi pe filieră neogreacă 117 și a făcut parte, cum era previzibil, din vocabularul teologic, denumind culegeri de formule sapiențiale sau învățături religioase, uneori cu caracter didactic. Predicile selectate ale Sf. Ioan Gură de Aur, tipărite în 1691 poartă acest nume: "cazanii alese și
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
anul 1848. În atmosfera revoluționară a fost descoperită o reprezentare a chemării legată de prosperitatea propriei națiuni. Terminologic, ea era reprezentată tot printr-un cuvânt din sfera activităților de emulație: slavul râvnă era înlocuit de latinescul zel, preluat pe filieră neogreacă. Însă apropierile se opresc aici: determinarea "național" dădea o perspectivă complet schimbată asupra pasiunii angajate. "Misiunea națională" definea noi trasee pe care se puteau constitui și orienta destinele individuale, și noi modalități de investi viața cu sens. Cum funcționează de
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
revine lui Ștefan Bezdechi, care se referă și la cartea de știință. Sectorul traducerilor propriu-zise e mai slab reprezentat: un fragment din Platon (Elogiul lui Eros), în transpunerea lui Ștefan Bezdechi, căruia i se datorează și o antologie din lirica neogreacă. Alți colaboratori: Eugen A. Pora (domeniul științei), Alexandru Tohăneanu, Gheorghe Pavelescu, Tenea Aștiban (care semnează și T.A. Târnăveanu), George Oprescu, George Todoran, Grigore P. Poruțiu, Salvador Cupcea, Alice Botez, Nicolae Corodeanu, Ion Georgescu, Aurel Prodan, George Soreanu. M. V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290027_a_291356]
-
și vicepreședinte de onoare al Asociației Internaționale de Studii Bizantine (1961-1971). Frecventarea asiduă a surselor bizantine, perfecta cunoaștere a limbii și literaturii mediogrecești i-au permis lui B. relevarea unor momente ignorate ale istoriei românești. Interesul pentru literatura medio și neogreacă l-a condus spre cercetarea și editarea unui mare număr de texte bizantine și poeme populare grecești, precum și la evidențierea unor aspecte ale activității unor personalități bizantine și postbizantine sau aparținând lumii grecești moderne. Incursiunile în cultura Imperiului Bizantin îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285604_a_286933]
-
comparatist. Nepoată a bizantinologului Demostene Russo (mama sa, Caliopi, era sora acestuia) și soră a lui Nestor Camariano, C.-C. își face studiile universitare la București, unde a absolvit Facultatea de Litere în 1936, funcționând apoi ca lector de limba neogreacă pe lângă Catedra de literatură română veche a aceleiași facultăți (1937- 1939). În 1938 își susține teza de doctorat, sub îndrumarea lui N. Cartojan. Din 1943, odată cu înființarea Institutului de Studii și Cercetări Balcanice, își continuă activitatea didactică la Școala de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286048_a_287377]
-
și Moldova circulau sinonimele spiciar (consemnat în 1651, în timpul domniei lui Matei Basarab) și spicer (termenul datează din vremea lui Constantin Brâncoveanu); termenii spițer (it. speziale) și spițerie (it. spizeria) sunt derivate neolatine, intrate în limbajul de specialitate, prin filieră neogreacă. Din același câmp conceptual fac parte formele actuale - farmacie (fr. pharmacie) și farmacist (fr. pharmacien), menționate pentru prima dată în Țările Române, la 1819 (M. Purdelea Sitaru, 1999). Actualizarea sistemului limbii depășește accepțiunea sinonimiei în sens restrâns. Funcționale în terminologia
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cultură) ori trecând de la un idiom la altul pe trasee imaginate de învățați, a fost tălmăcită în românește (transpusă de pe un text slavon și devenită, la rândul ei, după ce a ajuns la Muntele Athos, izvod originar pentru trei tălmăciri-prelucrări în neogreacă, una tipărită la Veneția în 1803) în timpul lui Matei Basarab de un cărturar din cercul lui Udriște Năsturel sau chiar de învățatul cumnat al domnului, autor și realizator al unor programe savante de tălmăciri. B.P. Hasdeu publică textul „biografiei” patriarhului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
4 Facultatea de Limbi și Literaturi Străine O limbă și literatură străină A O limbă și literatură străină B, inclusiv Limba rromani 4 5 Filologie clasică 4 O limbă și literatură străină Limba și literatura română sau Limba și literatura neogreacă 4 O limbă și literatură străină Limba și literatura română 5 Limbi moderne aplicate 4 Facultatea de Matematică Matematică 4 Matematică (în limba franceză) 4 Matematici aplicate 4 Matematici aplicate (în limba engleză) 4 Matematică Mecanică 4 Matematică Informatică 4
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
data aceasta în casa boierului Scarlat Grădișteanu. Se dedică preocupărilor literare până se retrage, bolnav, la Cernica în 1833 și, urmând un gând mai vechi, se face schimonah în anul următor. Cărturarul N.R., bun cunoscător al limbilor slavonă, elină și neogreacă, știind ceva turcește și, poate, și vreo limbă modernă, a lăsat numeroase și amestecate scrieri, unele greu de identificat, cu profil istoric, filologic, literar și teologic. A întocmit planuri de reformă școlară, memorii, encomioane, discursuri patriotice sau funebre, manuale, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
vorbit pe un teritoriu foarte extins și are o vechime foarte mare. Evoluția ei în timp a dus însă la diferențieri în diacronie, încît, după greaca veche sau elină, au urmat greaca medie sau bizantină, iar, apoi, greaca modernă sau neogreaca. Cele mai vechi documente de limbă greacă au fost socotite mult timp poemele homerice (Iliada și Odiseea), care au fost compuse probabil în secolele IX-VIII î.Hr., dar au fost notate în scris abia în secolul al VI-lea î.Hr. Există
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în fizică, îndeosebi. Greaca medie sau bizantină s-a folosit, între secolele al VI-lea și al XV-lea, în Imperiul Bizantin sau Imperiul Roman de Răsărit, al cărui centru important de cultură a fost Bizanțul (Constantinopole). Greaca modernă sau neogreaca își are începutul în secolul al XVI-lea și a avut inițial o formă literară foarte apropiată de greaca veche, fapt ce o îndepărta mult de limba uzuală de atunci și, de aceea, în secolul al XIX-lea s-a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
al XVI-lea și a avut inițial o formă literară foarte apropiată de greaca veche, fapt ce o îndepărta mult de limba uzuală de atunci și, de aceea, în secolul al XIX-lea s-a realizat o altă formă literară neogreacă mai apropiată de vorbirea populară. A existat, prin urmare, la vechii greci, o corespondență deplină între stările culturale și cele lingvistice, încît măreția culturii grecești a însemnat și o măreție a limbii grecești. Mai mult, se crede chiar că unele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de tipul european autentic și de civilizația de nivel superior. În acest context, s-au produs preluări de numeroase elemente lingvistice din limbile occidentale (îndeosebi din franceză, din italiană, din germană și din engleză) și din limba latină literară. Doar neogreaca, fiind beneficiara directă a tezaurului limbii grecești vechi, a rămas reticentă față de împrumuturile din latină, dar acceptă elemente din limbile occidentale moderne (îndeosebi din italiană, franceză și engleză). În epoca modernă, de după Renaștere și Reformă, limbile literare europene au evoluat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
De aceea, situația limbilor care se vorbesc astăzi în Europa și teritoriile pe care sînt ele răspîndite reprezintă un rezultat al istoriei sociale și culturale a continentului, iar nu al istoriei proprii fiecăreia dintre ele. Unele dintre aceste limbi, precum neogreaca, au continuitate cu lumea antică europeană în sensul că sînt continuatoare unice ale unor limbi de atunci. Altele, precum limbile romanice, germanice și slave, continuă lumea antică, dar în forme diversificate și cu transformări atît de numeroase și de profunde
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au la bază germanica comună), celtice (unde se cuprind irlandeza, galeza, scoțiana și bretona), slave (de est: rusa, ucraineana și bielorusa; de vest: poloneza, ceha, slovaca; de sud: slovena, sîrbo-croata, bulgara, macedoneana), baltice (lituaniana și letona). La acesta se adaugă neogreaca, albaneza (care se pare a fi continuatoarea limbii ilire) și armeana. Ramura indo-europeană este reprezentată în Asia de grupurile de limbi indiene și iraniene (sau persane). Toate aceste limbi pornesc de la o limbă comună neatestată, numită indo-europeană, și, de aceea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Dacă în cazul limbilor romanice și al celor germanice recurgerea la noțiunile de "strat", "substrat" și "adstrat" pare normală (în ciuda caracterului oarecum simplificator), s-ar părea că există situații, precum cel al limbii neogrecești, în care lucrurile se prezintă altfel. Neogreaca este singura urmașă ("fiică") a limbii vechi grecești, dar a cunoscut faza intermediară a limbii grecești medii (bizantine). Aceste fenomene nu exclud însă considerarea limbii vechi ca limbă-bază pentru cea modernă, deși neogreaca se vorbește pe un teritoriu pe care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
neogrecești, în care lucrurile se prezintă altfel. Neogreaca este singura urmașă ("fiică") a limbii vechi grecești, dar a cunoscut faza intermediară a limbii grecești medii (bizantine). Aceste fenomene nu exclud însă considerarea limbii vechi ca limbă-bază pentru cea modernă, deși neogreaca se vorbește pe un teritoriu pe care s-a vorbit în antichitate greaca veche, încît se poate observa că ea nu a cunoscut acțiunea substratului (factorului etnologic) în transformarea spre forma modernă. Într-un mod asemănător s-ar putea însă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbi germanice pot fi și de alt gen; ca atare, fr. la station este în germană die Station [di: statsi΄on], dar în neerlandeză het station [ət stasi΄on/statsi΄on], de genul neutru. În germană, la fel ca în neogreacă, sînt de genul neutru toate substantivele realizate cu ajutorul sufixelor diminutivale -chen [xən] și -lein [lain], indiferent de genul substantivului inițial: das Mütterlein "mămică", das Tischlein [das ΄ti∫lain] "măsuță" (< der Tisch), das Hündchen [das ΄xündxən] "cățeluș" (< der Hund). Și în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
textele poetice, cu semnificațiile "balcon" și "cer". Pe terenul limbii italiene, s-a realizat însă prin derivare augmentativul balcone, care a făcut carieră europeană. Direct din italiană l-au preluat limbi precum franceza (balcon), spaniola (balcon), portugheza (balcăo), engleza (balcony), neogreaca (balkóni, μπαλκόνι). În alte cazuri, acest cuvînt a ajuns prin intermediul francezei: neer. balkon, germ. Balkon, iar, prin franceză și germană, în daneză (balkon [bal΄koη], norvegiană și suedeză (balkong [bal΄koη]). Nu numai elemente lexicale din vechiul adstrat germanic au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unde a primit forma gabarra și de unde a fost preluat de italiană (gabarra [ga΄bar-ra]) și de franceză (gabar(re) [ga΄ba(]); limba română a luat cuvîntul din franceză, în forma gabară și cu semnificația "ambarcație cu fundul plat", în vreme ce neogreaca a uzat de sursa italiană (ngr. γαβάρ(ρ)α). Limba spaniolă are și ea acest cuvînt (gabarra), dar preluat prin intermediul limbii basce (kabarra). În sfîrșit, vechea slavă a împrumutat același cuvînt grec (bizantin), căruia i-a dat forma korablǐ, care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a (se) democratiza", democracie și lidovlada "democrație"; etnicky "etnic", etnograf(ka) "etnograf, -ă", etnografický "etnografic", etnografie, etnolog, etnologický "etnologic", etnologie; folklor, folklorni și flokloristický "folcloric", folklorista(ka) "folclorist, -ă". O limbă actuală cu o situație specială în spațiul european este neogreaca. Fiind urmașă a limbii vechi grecești, din care au preluat elemente direct sau indirect toate limbile europene, neogreaca nu a putut evita totuși modelele acestor limbi, însă, de multe ori, nu a preluat elementele cu originea în latină. Fenomenul este
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
etnologic", etnologie; folklor, folklorni și flokloristický "folcloric", folklorista(ka) "folclorist, -ă". O limbă actuală cu o situație specială în spațiul european este neogreaca. Fiind urmașă a limbii vechi grecești, din care au preluat elemente direct sau indirect toate limbile europene, neogreaca nu a putut evita totuși modelele acestor limbi, însă, de multe ori, nu a preluat elementele cu originea în latină. Fenomenul este explicabil, în mare parte, printr-o orientare de principiu a limbii de cult a ortodocșilor, care considerau latina
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
printr-o orientare de principiu a limbii de cult a ortodocșilor, care considerau latina o marcă a catolicismului, dar se continua în parte și o tradiție antică, care presupunea împrumuturi dinspre greacă spre latină și nu invers. De aceea, în neogreacă ceea ce în alte limbi europene este acoperit de derivate de la lat. populus, corespunde, în special, unor construcții ce au la bază cuvintele laós (λαóς) (care, atît în greaca veche, cît și în neogreacă, are semnificațiile "popor, populație" și "mulțime de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]