681 matches
-
Medrea sat FELDRU; comuna FELDRU 783, în fața Casei Tineretului înc. sec.XX BN-II-m- B-01658 Biserica Otodoxă "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" de la Feldru sat FELDRU; comuna FELDRU DN17D, nr. 940 Epoca modernă (sec. XVIII (1783) CodRAN 33266.01 Obiecte neolitice la Nepos - La cotețe SatNepos, com. Feldru La cotețe Neolitic târziu CodRAN 33266.02 Obiecte neolitice la Nepos - Vechiul Cimitir Ortodox SatNepos, com. Feldru Vechiul Cimitir Ortodox Neolitic târziu BN-III-m- A-01738 Relief de bronz închinat lui Iacob și Ioachim Mureșan
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Biserica Otodoxă "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" de la Feldru sat FELDRU; comuna FELDRU DN17D, nr. 940 Epoca modernă (sec. XVIII (1783) CodRAN 33266.01 Obiecte neolitice la Nepos - La cotețe SatNepos, com. Feldru La cotețe Neolitic târziu CodRAN 33266.02 Obiecte neolitice la Nepos - Vechiul Cimitir Ortodox SatNepos, com. Feldru Vechiul Cimitir Ortodox Neolitic târziu BN-III-m- A-01738 Relief de bronz închinat lui Iacob și Ioachim Mureșan sat REBRIȘOARA; comuna REBRIȘOARA 828, în fața școlii înc. sec.XX BN-II-a- A-01659 Ansamblul bisericii
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
G. Coșbuc" 1956 BN-III-m- A-01737 Bustul lui Vasile Nașcu oraș NĂSĂUD Str. Grănicerilor 19, în curtea Muzeului Grăniceresc Năsăudean înc. sec.XX BN-IV-m- B-01747 Muzeul memorial "Liviu Rebreanu" localitate componentă LIVIU REBREANU; oraș NĂSĂUD 126A 1957 CodRAN 32571.01 Topor neolitic de la Lușca Com. Lușca, oraș NĂSĂUD - neolitic CodRAN 32553.01 Turnul roman de la Năsăud - La Țigani oraș NĂSĂUD la nord-vest de localitatea Năsăud pe un versant al unui deal. Epoca romană (sec. II-III) CodRAN 32553.04 Turnul roman de la
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Vasile Nașcu oraș NĂSĂUD Str. Grănicerilor 19, în curtea Muzeului Grăniceresc Năsăudean înc. sec.XX BN-IV-m- B-01747 Muzeul memorial "Liviu Rebreanu" localitate componentă LIVIU REBREANU; oraș NĂSĂUD 126A 1957 CodRAN 32571.01 Topor neolitic de la Lușca Com. Lușca, oraș NĂSĂUD - neolitic CodRAN 32553.01 Turnul roman de la Năsăud - La Țigani oraș NĂSĂUD la nord-vest de localitatea Năsăud pe un versant al unui deal. Epoca romană (sec. II-III) CodRAN 32553.04 Turnul roman de la Năsăud - Vârful Pietrei oraș NĂSĂUD la nord de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
vestigii istorice, edificii religioase, edificii culturale, monumente și statui: – rezervații/monumente ale naturii: Rezervația geologică și paleontologică "Locul Fosilier Dealul Repedea" (Bârnova - Iași), Grădina Botanică "Anastasie Fătu" (prima gradină botanică din țară); ... – vestigii istorice: Situl arheologic Cucuteni (Cucuteni - Iasi) cu vestigii neolitice din mileniul IV - III î.Hr., ce face parte din Cultura Cucuteni - Tripolia, extinsă pe teritoriul a trei state: România, R. Moldova și Ucraina, Vestigiile Curții Domnești, Ruinele Curții Domnești Hârlău, Ruinele Curții Domnești Cotnari; ... – edificii religioase: Biserica Sf. Nicolae (Dorohoi
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
manager aflăm din cartea abia încheiată și intitulată atât de neașteptat La Colibe. Pe parcursul lecturării romanului, îți dai seama că sensul comun al cuvântului „colibă” trebuie înlocuit cu cel de cadru toponimic, matriță istorică pentru cee ce era locuința paleolitică, neolitică, cea daco-getică, medievală și cea crișană care ne apropie de epoca modernă. Totul pare a fi o joacă serioasă a lui Gheorghe Achim, profesor de istorie, care își înțelege misiunea didactică într-un mod cu totul special, punând în legătură
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
propria deslușire dar neprecupețit și pentru generațiile de elevi și dascăli care îi urmează pilda o edificare retrospectivă cu trimiteri la condiția spirituală a strămoșilor și cu o proiecție asupra artei originare a fiecărei culturi. Un întreg perete al colibei neolitice este acoperit de figuri ce refac ”caracterul dual al lumii“, în stilul Cucuteni, ilustrând Pământul și nemărginirea, rodind sub imboldul zeiței Fecundității. Totul este rodul unui program urmat cu consecvență de către autorul ingeniosului proiect. ”Semnele pictate vor păstra forma ceramicii
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
vremilor Românul, fie plugar, fie păstor, se pote închipui după ceea ce se vede și azi: la numai câteva zeci de kilometri de Bucureștii rivalizând în lux și risipă cu metropolele cele mai ariviste, întâlnești niște amărîte așezări cu înfățișarea aproape neolitică — satele și cătunele românești. Contrastul acesta e mai elocvent decât volume întregi de istorie. Între sat și oraș a fost și mai persistă pretutindeni un antagonism, la noi însă parcă mai viu și mai accentuat. Pentrucă orașele noastre nu sunt
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
este un simbol apărut în preistorie. În spațiul românesc, crucea a fost atestată în orizontul cultural al paleoliticului și răspândit încă din neolitic. O găsim inscripționată pe tăblița circulară descoperită la Tărtăria. Tăblița aparține străvechiului complex cultural timpuriu Turdaș-Vincea, propriu neoliticului sud-est european, datat în mileniul al VI-lea, în jur de 5300-5200 a.Chr. și face parte din scrierea Vechii Civilizații Europene/Old European Civilization , dovadă certă a apariției scrierii în sud-estul Europei. Sute de vase, farfurii, cupe votive din
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
valoare culturală de interes național. Mai jos sunt prezentate monumentele arheologice și de arhitectură de pe teritoriul municipiului Cernavodă. ● Situl arheologic de la Dealul Sofia: situat la 100 m vest de primărie, până la Dunăre, situl este datat în perioada neolitică, făcând parte din complexul cultural Gumelnița. ● Podul Carol I și statuile Dorobanților: construite între anii 1890-1895, pod peste Dunăre în apropierea gării C.F.R.. ● Biserica "Sf. împărați Constantin și Elena": construită între anii 1882-1895, situată pe Str. Canalului. ● Moschee: construită în
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
Doamnei, Gorgota, Tinosu, Brazi, Târgșoru Vechi, Ariceștii Rahtivani, Filipeștii de Târg, ieșind spre Târgoviște. La Târgșoru Vechi, Mănești, Brazi, Balta Doamnei, Lacu Turcului, Drăgănești și Gherghița s-au descoperit mai multe resturi de unelte și obiecte de ceramică specifice perioadei neolitice, iar la Mănești - unelte din metal. La Tinosu, cultura materială geto-dacică a fost scoasă la iveală de existența unei cetăți datând din secolele III-I i.Hr. Rezervația arheologică Târgșoru Vechi, situată la circa 10 km sud-vest de Ploiești, se plasează
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
M. Kandel și care reprezintă ultimul complex de nivelare, Gornovița, o parte individualizată a Munților Șureanu din Carpații Meridionali. Vechimea și continuitatea populării acestei zone de munte este atestată de urme ale omului paleolitic la Cioclovina, fosile umane și unelte neolitice la Țâfla, așezare aparținând neoliticului. Cele mai multe dovezi ale existenței oamenilor în zonele înalte ale platformei și în apropierea ei, aparțin perioadei preromane și române, întreaga regiune adăpostind centrul administrativ al statului dac, respectiv al provinciei române Dacia Felix
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Așezare RAN: 27720.01 4 Bihor ȘUNCUIUȘ Situl arheologic de la Șuncuiuș - Peștera Mișidului Locuire în peșteră RAN: 31529.01 5 Bihor ȘUNCUIUȘ Așezarea din epoca bronzului de la Șuncuiuș - Peștera Unguru Mare Locuire în peșteră RAN: 31529.02 6 Bihor ȘUNCUIUȘ Așezări neolitice la Șuncuiuș- Peștera Izbândiș, Napișteleu Așezare RAN: 31529.03 7 Bihor VADU CRIȘULUI Așezarea medievală de la Vadu Crișului - Vama Sării Așezare RAN: 31985.01 8 Bihor VADU CRIȘULUI Așezarea neo-eneolitică de la Vadu Crișului - Peștera nr. 2. la același nivel cu
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
de la Vadu Crișului - Peștera nr. 2. la același nivel cu peștera 1 Locuire în peșteră RAN: 31985.05 9 Bihor VADU CRIȘULUI Locuire neo-eneolitică la Vadu Crișului - Peștera nr.1. sub Peștera Dervenț Locuire RAN: 31985.04 10 Bihor VADU CRIȘULUI Așezarea neolitică de la Vadu Crișului - Peștera cu Apă Locuire în peșteră RAN: 31985.02 11 Bihor VADU CRIȘULUI Așezarea neo-eneolitică de la Vadu Crișului - Peștera Devenț RAN: 31985.03 12 Bihor VADU CRIȘULUI Așezări neolitice la Vadu Crișului - Peștera Caprelor RAN: 31985.06 13
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Locuire RAN: 31985.04 10 Bihor VADU CRIȘULUI Așezarea neolitică de la Vadu Crișului - Peștera cu Apă Locuire în peșteră RAN: 31985.02 11 Bihor VADU CRIȘULUI Așezarea neo-eneolitică de la Vadu Crișului - Peștera Devenț RAN: 31985.03 12 Bihor VADU CRIȘULUI Așezări neolitice la Vadu Crișului - Peștera Caprelor RAN: 31985.06 13 Cluj POIENI Castrul roman de la Bologa - Grădiște. Castru (categoria locuire militară) RAN: 59069.01 14 Cluj POIENI Sistem de supraveghere și apărare a limesului Daciei în sectorul castrului de la Bologa - Măgura
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Kiefer, Jeff Koons, Damien Hirst, Ai Weiwei, Marina Abramovici, Yayoi Kusama Gilbert & George, Diane Arbus, Christian Boltanski, Nan Goldin, Jasper Jones, Anish Kapoor, Arnulf Rainer etc.); ... B. ISTORIA ARTEI ROMÂNEȘTI Primele manifestări artistice pe teritoriul românesc: picturile din paleolitic și neolitic, ceramica veche-caracteristici de formă, cromatică și ornamentație, arta geto-dacică în perioada secolului I î.H - I d.H, arta daco-romană vestigii arheologice ale unor manifestări artistice, începuturile artei creștine pe teritoriul românesc- bazilici și obiecte de cult. Monumente de arhitectură, ansambluri picturale
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
timp de două luni pe an în mireasma florilor, intră într-un veritabil templu al civilizațiilor, care s-au succedat aici vreme de șase milenii. Începuturile locuirii umane în această zonă, aflată la confluența Oltului cu Dunărea, datează din epoca neolitică, perioadă în care s-au așezat cele dintâi comunități aparținând culturii Vădastra II. Mărturiile de cultură Sălcuța, urme ale așezărilor traco-dace de la Sucidava, ale cetății și necropolelor daco-romane din aria Celeiului, vorbesc despre o vatră străveche care își dezvăluie treptat
CETATEA SUCIDAVA SI FANTANA MIRACULOASA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344951_a_346280]
-
-mi personaje, portrete vii, mișcăndu-se în cele mai bizare mimici, gesturi și ipostaze. Deslușeam la început predominant trăsături antropoide ante-preistorice, apoi chipuri aproape umane, timpurii...De la precursorii ancestrali din vechimi atemporale, cu înfățișări sălbatice, de primate, la portretele vii paleontologice, neolitice și moderne, derularea imaginilor încetinea, sesizam decelerația, metamorfoza, modelarea... Așteptam „cuminte” încetinirea și oprirea rolei (!), a tamburului cinematic. Se oprea de fiecare dată, invariabil, la același unic chip cu fizionomia inconfundabilă: bărbatul frumos, mai frumos decât o femeie, cu ochi
REVELAŢII INTERZISE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345791_a_347120]
-
discuție afirmația lui René Taton 153, conform căreia evoluția gândirii umane nu ne este cunoscută, deoarece singurele vestigii pe care le deținem sunt cele legate de diferite forme de prelucrare a pietrei. "Apoi, dintr-o dată în ultima parte a epocii neolitice, gândirea omenească ni se înfățișează concretizată în morminte, obiecte de artă, gravuri, picturi, sculpturi. Această perioadă acoperă cel mult ultimele 50 de milenii (50.000 î.Hr.). Despre epoca precedentă nu vom știi nimic, fiindcă oamenii nu găsiseră mijloace de expresie
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
În primul rând ele au fost consacrate unor divinități. Terapeutica hidrominerală este extrem de veche, ea fiind exploatată pentru prima dată în apropierea orașului Forli (Italia). În acest scop a fost amenajat un puț cu ape termale care datează din perioada neolitică. Trebuie subliniat faptul că dezvoltarea hidrologiei ca știință a mers în paralel cu dezvoltarea tehnicii de folosire a apelor. Prin urmare, primele observații hidrometrice sunt legate de folosirea apei pentru irigarea terenurilor (4.000 ani B.P., before present). În acest
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
a reușit de multe ori să le simplifice drastic pentru a le putea evalua, controla și organiza mai ușor. Insist asupra simplificării drastice pe care o presupune această ideologie, deoarece agricultura, chiar și În formele ei cele mai rudimentare, cele neolitice, este, inevitabil, un proces de simplificare a abundenței vegetale a naturii. Cum altfel am putea Înțelege faptul că omul a Încurajat dezvoltarea anumitor specii din floră pe care le considera utile și a descurajat altele, pe care le găsea dăunătoare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
civilizații, ținând cont de faptul că înțelegerea noastră este limitată, în condițiile în care valoarea simbolică a oricărui act cultural este delimitată spațio-temporal (M. Eliade, 1992a, p. 14-20; D. Monah, 2001, p. 169). Caracterizată de E. Comșa drept “o cultură neolitică sud carpatică, dezvoltată pe temeiuri epipaleolitice” (E. Comșa, 1956, p. 49), cultura Dudești are ca punct de plecare partea de nord-vest a Anatoliei, așezările de la Yarimburgaz, Töptepe (M. Özdogan, 1991, p. 82-121), Demircihüyük (M. Korfmann, 1987), evidențiind originea sudică a
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
temeiuri epipaleolitice” (E. Comșa, 1956, p. 49), cultura Dudești are ca punct de plecare partea de nord-vest a Anatoliei, așezările de la Yarimburgaz, Töptepe (M. Özdogan, 1991, p. 82-121), Demircihüyük (M. Korfmann, 1987), evidențiind originea sudică a acesteia. Legăturile dintre comunitățile neolitice de tip Dudești și populațiile din Asia Anterioară și Mediterana Orientală sunt demonstrate și prin intermediul plasticii antropomorfe (O. Höckmann,1968, pl. 2/27) care își găsește analogii nu numai în Grecia (Ibidem, pl. 11/27; 14/165; 12/171), Creta
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
sud-est, demonstrează existența unui sistem magico-religios cu rădăcini mult mai vechi, identificate tocmai în paleoliticul superior (M. Séfériades, 1993, p. 148-149; D. Monah, 2001; V. Chirica, M.-C Văleanu, 2008; V. Chirica, D. Boghian, 2003). Centrate în jurul zeității feminine, religiile neolitice venerează Marea Mamă, generatoare a tot ceea ce este viu, caracterul ei divin fiind sugerat prin utilizarea unor motive decorative considerate drept simboluri antropomorfizante (semnele unghiulare, lineare, meandrele, cercurile, canelurile etc.) Ca element al sacrului feminin, triunghiul, întâlnit atât pe vasul
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
1979, p. 163-168; T. Passek, 1961; A. P. Pogoževa, 1983; 1985; V. Voinea, 2008b - cu bibliografia). Cei mai vechi idoli/statuete de tipul «en violon» (din marmură, reprezentând figurine feminine de stilizare pronunțată) au fost descoperite în cadrul celei mai vechi culturi neolitice din Ciclade - Saliagos, datată la 4500-3500 B.C. În aceste regiuni, idolii «en violon» au cunoscut o lungă evoluție, diversele variante tipologice stilizate fiind semnalate mai târziu în culturile epocii bronzului, mai ales în mediul funerar (V. Voinea, 2008b - cu bibliografia
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]