252 matches
-
Blestemată fii, cu zloții tăi, cu tot! Eu voi pleca în lume unde voi vedea cu ochii! Și voi munci precum cel mai sărac om din lume! Să nu mai aud niciodată nici de zloți, nici de trai bogat și neomenesc!... (Sfarsit) Referință Bibliografică: Balada lui Nerun (3) - Ultima parte / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1398, Anul IV, 29 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
1414 din 14 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Pe-al cerului albastru, cu stele-mpodobit, M-ai ales să-ți fiu Luna și-n noapte să-ți vorbesc, Când răsturnând tristețea, tăcerea te-a lovit Și-a răscolit în suflet fior neomenesc. M-ai ales să fiu mare și somnul să-ți veghez, Când legănat de gânduri ca țărm mi te întinzi, Iar rănile tristeții să ți le bandajez Cu sărutări de valuri să nu mai sângerezi. M-ai ales să fiu
M-AI ALES de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371628_a_372957]
-
imperiu al urâtului, frumosul este doar o amintire, care abia mai murmură sub marșul triumfal al unei lumi schilodite, aflată în plină ofensivă. Omul Frumos este ultimul strigăt de salvare, este ultima redută a umanității, în luptă cu oceanul de neomenesc care vine. Omul Frumos este ultimul suspin hristic pentru o lume aflată în cădere definitivă. De fapt, lucrul cel mai important, în epoca pe care o trăim, este să avem capacitatea să recunoaștem Omul Frumos. Omul Frumos nu mai este
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
fată, cu un păr blond curgând în valuri peste umerii goi. Ca niște tonți ce eram, în farmecul de lună, fără să vrem am scos amândoi, într-un duet perfect, din gâtlejurile noastre strangulate de emoție un ah! atât de neomenesc, încât am impresionat și divina apariție: - Ce faceți, măi, acolo? dar ce voce avea, chiar dacă îți citea condamnarea la moarte și tot erai cel mai fericit de pe pământ! - Mâncăm niște cireșe, articulă Costel, vorbind împleticit cu o cireașă în gură
FIICA DIAVOLULUI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371264_a_372593]
-
-nghețată din cer fulgii stau să cadă să te nască-nc-o dată Ca pe-o flacără-nghețată ochii mei te șlefuiesc de lumina ta se-mbată și-apoi cântă nefiresc Ochii mei te șlefuiesc lacrimă gata să cadă dintr-un ochi neomenesc cade-un înger de zăpadă Flacără înlăcrimată ninsoare mugur de fată Costel Zăgan , Cezeisme II Referință Bibliografică: REGINA NINSORILOR DE ALTĂDATĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 836, Anul III, 15 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
REGINA NINSORILOR DE ALTĂDATĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345884_a_347213]
-
tot, Ioane? întrebă bunicul. - Nu, nu-i tot. Te urmăream cu sufletul la gură, ai făcut o mică pauză, apoi ai început dialogul cu sălbăticiunea. În clipa aceea mi-am dat seama ce faci, eram încă lucid. Oala scotea sunete neomenești, chemări de dincolo de fire...De pe un colnic mai îndepărtat, un urlet îți răspundea la chemare. Pricepeam că este un dialog între vânător și sălbăticiune, ceva dureros și...totuși dulce. Hmm, în clipa aceea am zărit un lup care ne privea
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
pură, voitoare de mai bine pentru toți oamenii pământului, împrospătați în românism, adică în cunoaștere, și teribilul destin care a făptuit contrariul. Ură, lupte de clase, materialism absurd, plin de molii și de răutate, patru decenii de proză întunecată și neomenească, de durere românească, definitoare și ea, într’un fel, deoarece a fost poporul român punctul în spațiu și în timp în care s’a concentrat suferința și nedreptatea. Poate că și asta înseamnă ceva, deși noi am fi vrut concentrarea
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
aceea se poate spune că e o punte pe care se trece într-o altă lume mai înfrumusețată de muzică, decât cea înnorată de vremi și destine! Iar cântecele sale sunt o cristalizare a sentimentelor umane, nimic din irealitate, nimic neomenesc. Sunt o floră de trăiri și aspirații umane! S-a născut pe 10 ianuarie 1979, la Chișinău. Este de origine ruso-ucraiană, tatăl fiind de profesie inginer constructor, pasionat și el de muzică, interpret la o serie de instrumente, printre care
ANNA LESKO. NEÎNCREDEREA ÎN A FI ALTCEVA DECÂT CEEA CE ESTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374742_a_376071]
-
subsolul R4-R12 este un loc de acces pentru toată lumea; - Canalul de legătură R8 - D1 este plin de moloz și murdărie; - Întreprinderea nu a pus la dispoziție partenerului străin o masă pentru proiectare și un raft pentru desene. Este un lucru neomenesc - arată străinul - să se continue lucrările în aceste condiții la Întreprinderea de osii și boghie Balș. Deși firma „Schloemann” - în condițiile arătate mai sus - nu este în culpă, totuși străinul solicită discuții cu organele de conducere competente „la nivel înalt
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
un costum gri pal stropit, o cravată de mătase neagră, o cămașă albă Încheiată În stil vechi, cu gulerul și manșetele rotunjite. Pe degetele lungi și subțiri are nenumărate inele masive care atrag voit atenția asupra mâinilor sale fine și neomenesc de palide. ș...ț Părul lung, prelins pe un craniu boltit, stă răsucit În șuvițe pe tâmple și gât”. Cu ochi de artist, Beaton Îi mai observă expresia mîinilor, a frunții, chipul destins, de o rară finețe a trăsăturilor, mustața
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cărei trăiri s-au concentrat într-un unic, obsesiv sentiment. Fanatică, de o cruzime rece, nu-și dorește altceva decât să se răzbune pe acela care i-a ucis iubitul. Pentru a afla tot adevărul, ființa aceasta de o tenacitate neomenească a putut conviețui vreme de aproape zece ani cu un bărbat pe care îl detestă, pândind clipa când, fiind demascat sau demascându-se, își va putea primi pedeapsa. Un suflu de adevăr, într-o construcție minată de inautenticitate psihologică, aduce
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
din nou N'Gai Loon. Bella râse ușor și se întoarse să privească spre Maestrul Ordinului quinților. Era replica îmbătrînită a celor cinci elevi ai săi: mușchii vițoși se reliefau încă pregnant sub piele, iar mișcările sale aveau o fluiditate neomenească, greu de acceptat chiar și după ani lungi de conviețuire. Sprâncenele subțiri străjuiau ochii de un verde aprins, a căror impresie teribilă era egalată doar de lipsa totală de pigment din buzele bătrânului, care făcea ca gura lui să apară
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mintea oamenilor. A reușit să ascundă lucrul ăsta atât de bine, încît eu nu am ezitat să-i injectez un fel de drog al adevărului., fiindcă doream să știu care erau dimensiunile trădării sale. Asta l-a transformat în ceva neomenesc, într-un fel de quint. - Quinții nu sunt neoameni, îl contrazise Maria cu patimă. - Mă învinuiești pe mine de subiectivism și totuși nu realizezi că viața ta s-a înțepenit în Biserica Alambicului. Te încăpățînezi să retrăiești la infinit momentul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lovește un bătrân. Altcineva torturează un copil. Și tu ce faci? Spui că 2 + 2 = 4? Spui că formula apei este H2O? Spui că vom cuceri cosmosul? Spui că durerea e un lucru omenesc și că violența e un lucru neomenesc? Sau te închizi în odaie ca să citești pe Spinoza? Sau chiar Eneida? Aici văd eu verificarea curajului moral care, la un moment dat, trebuie să devină, cred, și unul fizic. Comoditatea de a nu te băga nu e numai o
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cele mai greu de suportat sunt acelea care nu vin niciodată, rămânând doar amenințarea”.) Din zece, mai greșește și Dumnezeu una. (Chiar și perfecționistul trebuie să-și acorde, din când În când, o șansă de moderație: altfel, aspirația devine absurdă, neomenească.) Cu plânsul nu se Înviază morții. (Regretele și remușcările, oricât de sincere ar fi, nu Înlătură fapta reprobabilă comisă, ci Încearcă, cel mult, să o scuze.) Nu tot ce zboară se mănâncă. (Când lași imaginația să se hrănească cu tot
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lui Musceleanu - în măsura necesară a exproprierii radicale a pământurilor moșierești și, paralel, în inițierea unor acțiuni care să consolideze proprietatea țărănească. Totodată, el recomanda ca P.N.Ț. să vină cu legi care, prin sancțiuni severe, să pună capăt exploatării neomenești a țăranilor, încurajând prin toate mijloacele solidaritatea 1969, p. 226. Acest program a rămas în vigoare și în anii următori (vezi Discursul d-lui Ion Mihalache ținut la Congresul Partidului Național-Țărănesc la 4 aprilie 1937, București, p. 12 și urm
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o biruință a principiului moral asupra ispitei vinovate. Preotul Tonea e iubit nebunește de tânăra sârboaică Borivoje, de care se simte, la rândul său, irezistibil atras. Asemenea sfinților, el își reprimă pornirea spre păcat și respinge, cu o putere aproape neomenească, chemările adoratei. Preotul își asumă virtutea cu prețul de a o vedea pe Borivoje dându-și sufletul chiar în timpul spovedaniei. Implicându-se în trăirile personajelor, naratorul atribuie situației o măreție apoteotică („Ceea ce Borivoje dorise până la moarte, fără ca să se împlinească
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
și prin oameni atât de valoroși și care a fost, în sfârșit, consolidat prin atâtea bogății, va putea să dispară într‑o zi. Căci este cu neputință ca ceea ce este făcut prin putere omenească să nu fie distrus prin putere neomenească. Cu adevărat, lucrurile pieritoare sunt lucrare a celor pieritori” (7, 15). Imperiul Roman va urma pur și simplu destinul altor mari imperii care l‑au precedat: egiptean, persan, grec și asirian (respectăm ordinea dată de Lactanțiu). Viziunea politică a apologetului
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
proza scurtă, alternând normalul cotidian cu fantasticul parabolic. Într-un ținut al somniei, în care poți face absolut ce dorești, treptat se naște plictiseala pe care o dă libertatea fără limite și sens, lumea de aici fiind apăsată de „singurătatea neomenească, lipsită de suferință și tristețe”. Lui Vicol Antim i se va revela că nu e de ajuns să fii fericit (ceea ce se spune în basmul Tinerețe fără bătrânețe..., pe care U. pare a-l relua cu infinite conotații), mai trebuie
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
aveam de-a face cu unul din cei mai autentici scriitori care au povestit la noi despre țărani. A urmat, în creația lui Marin Preda, Întâlnirea din Pământuri. S-a discutat despre momentele naturaliste, despre descrierile de aspecte brutale, aproape neomenești, despre preocuparea pentru forme de conștiință inferioare, sau bolnave, pe marginea nebuniei, a disperării, a stărilor sufletești fără nume, neliniștitoare, întunecoase, la eroii unora din povestiri. Dar nu acelea erau elementele de viitor, germenii dezvoltării de mai târziu a scriitorului
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
punea să muncească fără nici o răsplată, îi scotea mereu datori, le cerea alte noi dobânzi și dări, până când, într-o zi, nemaiputând răbda, oamenii s-au răsculat, l-au prins și l-au legat fedeleș, cerând judecată pentru faptele sale neomenești. Clăcașii de pân’atunci, dezrobiți de apăsarea unui singur om, se uniră și începură să muncească folosindu-se ei acum de rodul muncii lor. Iar feciorul Împăratului Negură, nemaiavând ce face, și trebuind să aibă și el un rost pe
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
libertatea lor neașteptată, cu posibilitatea transgresării oricărei motivații concrete, omenești. Având în atenție astfel de chestiuni, am considerat că este bine să le ilustrez pe cât posibil, să le dau chip și nume. Există destule situații omenești - și, într-un fel, neomenești - care fac loc celor ce exced sfera comună a sensului. Am invocat, în această privință, paginile unor filozofi sensibili la așa ceva, precum Cicero și Tertulian, Pascal și Kant, Nietzsche și Kierkegaard, Heidegger și Wittgenstein. Dar și paginile unor scriitori pe
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Ceea ce „se spune“ în cazul lui Erostrates a luat forma unui adevărat destin. Deține ceva din natura gravă a fatalității. De altfel, în lumea greacă și mai târziu, destinul înseamnă ceea ce deja se spune. Se anunță el însuși prin vocea neomenească a unui vizionar, e asemeni unei decizii atemporale ce irumpe în timp. La vremea respectivă gestul lui Erostrates a fost socotit de greci un act de gravă impietate. Drept urmare, acest lucru i-a determinat să interzică pentru totdeauna pomenirea numelui
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
nu-și imaginase nimeni până atunci. După ce i-au dezlegat lanțurile, a fost părăsit acolo unde, imediat, devine parte neînsemnată și neștiută a unor vaste pustietăți. Aș remarca în legătură cu aceste două labirinturi din povestirea lui Borges că ele comportă ceva neomenesc. Cel care se trezește în fața lor nu mai are la îndemână nici o soluție omenească, se vede deodată în fața propriei morți. Iar ceea ce se petrece după aceea nu depinde în nici un fel de voința omului. Să revedem fiecare labirint în parte
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
acest gen. Ei ajung să întrevadă în chiar proximitatea lor - dacă nu cumva în ei înșiși - hăul ca atare. 5. În proximitatea miracolului: edificii și pustietăți După cum am văzut mai sus, cele trei labirinturi despre care vorbește Borges comportă ceva neomenesc. Faptul e valabil nu doar cu privire la pustiul în care e părăsit regele trufaș, ci și la edificiile ridicate de oameni. Neomenescul lor le aduce în vecinătatea celor mirabile. Aflăm ceva în acest sens despre edificiul din Babilonia: s-a voit
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]