567 matches
-
Harvester Wheatsheaf, New York, 1991, p. 65. 36 Paul Robinson, Dictionary of International Security, Polity Press, Cambridge, United Kingdom, 2008, p. 188. 37 Kenneth Waltz, "Reflections on Theory of International Relations. A Response to My Crtitics", în Robert O. Keohane (ed), Neorealism and Its Critics, Columbia University Press, 1986, p. 336. 38 Marie-Claude Smouts, Dario Battistella, Pascal Venesson, op. cit., pp. 452-453. 39 Frank Attar, Dictionnaire des relations internationales, Editions du Seuil, Paris, France, 2009, p. 863. 40 Paul Robinson, op. cit., p. 187
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
în Walter Carlsnaes, Thomas Risse, Beth A. Simmons, Handbook of International Relations, Sage Publications Ltd., London, United Kingdom, 2002. pp. 177-188. 7 Kenneth Waltz, "Reflections on Theory of International Politics: A Response to My Critics", în Robert O. Keohane (ed), Neorealism and Its Critics, Columbia University Press, New York, United States, 1986, p. 333. 8 Robert Gilpin, War and Change In World Politics, Cambridge University Press, Cambridge, United Kingdom, 1981, p. 13. 9 Robert Gilpin, US Power and the Multinational Corporation: The
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
siguranță, cea mai durabilă influență asupra artei cinematografice autohtone. Filmul, creat după nuvela lui Nyírő József, spre deosebire de obiceiurile vremii, nu a fost realizat în condiții de studio, ci în natură, într-o tonalitate baladescă, cu un limbaj cinematografic propriu (atunci) neorealismului italian și a stârnit un mare interes la bienala filmului de la Veneția, în anul 1942. Actorul Görbe János a primit imensa șansă a consacrării. Filmul Madona din Călata ("Kalotaszegi madonna") din 1943 avea ca decor natural Transilvania, nobil fundal pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
sau ca traiectul unei renovatio în consecința Nașterilor mistice. Nu este mai puțin adevărat că delirantul lanț înfășurat împrejurul motivului fluturelui, culminând cu nașterea din liftul suspendat și, la final, cu scena fixării electrozilor pe tâmple, este întretăiat de zona neorealismului ipostaziat fie cu tandrețe, fie grotesc. Între primul și cel de-al doilea volum din Orbitor, C. a considerat oportun să publice, în 2001, Jurnal, operă dezamăgitoare, de self-agent literar, de un egoism etanș, nu o dată pigmentat megalomaniac și meschin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
putem depista atitudini romantice și realiste, mai mult sau mai puțin coerente și conștiente, în diverse epoci anterioare sau ulterioare manifestării acestor "curente" sub aspect doctrinar. Până și faptul că utilizăm în mod curent noțiuni ca neoclasicism, preși postromantism sau neorealism susține acest caracter paradigmatic care ne îndreptățește să vorbim despre dimensiunea anistorică a "curentelor" aflate în discuție. Dilthey însuși evocă adesea similitudini de acest tip (vezi II, 2 Ba). De aceea, nici altă opinie a lui Blaga, potrivit căreia "niciodată
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
mijlocul deceniului al șaselea. Cu oarecare întârziere față de momentul producerii lor, am putut vedea Sciuscia sau Umberto D ale lui De Sica, Nu-i pace sub măslini sau Anna Zaccheo ale lui De Santis, Feroviarul lui Pietro Germi, opere ale neorealismului italian care ne-au șocat prin duritate, prin impresia de neprelucrare, de adevăr uman dezgolit, înfățișând viața în ipostaze dintre cele mai detestabile, de cruzime, de sordid. Le percepeam și tezismul social, dar nu ne supăra prea mult pentru că limbajul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
simbolică și absolvire mângâietoare a vinovatului totodată, împăcarea cu glia și cu oamenii, înțelegerea adâncă a sufletului uman și încrederea în puterea sa de regenerare morală pe care acest gest colectiv îl semnifică, transfigurează întregul film. În această secvență genială, neorealismul italian trăiește o clipă de magnifică iluminare. Toate filmele lui Jancso Miklos pe care le-am putut vedea încep cu o execuție. Se intră abrupt în subiect. În Sărmanii flăcăi, primele secvențe ne înfățișează peretele gol, de un alb dezolant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
1909) și al Fundamentelor organizației politice internaționale (1914); Leonard Woolf, autorul Guvernării internaționale (1916); Alfred Zimmern, autorul uneia dintre cele mai importante lucrări, ce poartă semnificativul titlu Liga Națiunilor și domnia Legii (1935). Anii '80 sunt dominați de confruntarea dintre neorealism, așa cum a fost el dezvoltat de Kenneth Waltz, și instituționalismul neoliberal, printre reprezentanții căruia îi regăsim pe Keohane și Nye. În sfârșit, cea mai recentă concretizare a ideilor liberale începând cu anii '90 și continuând să influențeze politicile promovate astăzi
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
echivalent cu a răspunde și, cu atât mai mult, a nega principala critică realistă referitoare la posibilitatea unei asemenea instituționalizări într-un sistem politic dominat de principiul anarhiei. Aceasta este o dezbatere separată în care trebuie consemnate argumentele confruntării dintre neorealism și instituționalismul neoliberal, dar și analize ale conceptului de anarhie așa cum derivă din varianta structurală a constructivismului reprezentată de Alexander Wendt. În al doilea rând, dezbaterile în jurul propunerii unei Forțe Polițienești Internaționale evidențiază varietatea conceptuală a internaționalismului liberal în perioada
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
este infinit mai măgulitor decât a lua Oscarul : Palme dOr este pentru artist, Oscarul mai curând pentru țara din care provine... Dacă e să ne uităm mai departe în timp pentru a vedea totuși de unde vine acest nou val (neorealism etc.), îl vom întâlni pe același Cristi Puiu, la Cannes, în 2001, cu filmul său de debut Marfa și banii. Nu a luat premii răsunătoare, dar a fost foarte bine primit ca ntotdeauna, afară mai mult decât în țară. în
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
său murise și a trebuit să se întoarcă la București), celălalt Cristi (Puiu) vorbise cu foarte multă căldură despre Nemescu. Cred că era într-adevăr unic : amestecul acela de cine-verite aproape documentar și imaginație ludică, ducând la un soi de neorealism magic era numai al lui. Tudor Voican (scenaristul scurtelor și, iată, al primului și, din păcate, ultimului lungmetraj al lui Nemescu) va găsi cu greu un înlocuitor ; pentru că, deși o vorbă proastă spune că nimeni nu e de neînlocuit, în
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
impresia că cinematograful românesc mai precis, noul său val caută și a găsit expresia proprie. Nu e ceva nou în istoria filmului. Tu știi asta mai bine decât mine. Toți acești excelenți creatori (Puiu, Mungiu, Porumboiu și ceilalți) repetă experința neorealismului italian. După dezastrul comunist, ca și italienii după falimentul devastator al fascismului, tinerii cineaști români au fost obligați să adapteze mijloacele la un anume tip de emoție produs de contemplarea lumii din jur. Diferența este că România nu e o
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
trebuie să vorbim, în mod necesar, despre un anumit angajament care nu e doar estetic, ci și etic. Cred că este ceea ce distinge minimalismul cinematografic românesc de alte minimalisme (cel iranian, să zicem) și ceea ce îl apropie mai degrabă de neorealismul italian de după război : necesitatea de a veni cu un cinema nou (ca atitudine), cumva social (ca tematică) și destul de poverist (ca expresie), deci un cinema economic în toate sensurile termenului. Economie de mijloace (inclusiv artistice). Până la urmă, ceea ce contează este
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
emergența filmului românesc în circuitul mondial, ci și recuperarea (în fine !) a unei conștiințe de realitate care s-a manifestat mai mult episodic (sau accidental) până acum. Vreau să spun prin asta că noi așa cum bine știi nu am avut neorealism (din motive evidente, politic ideologice în primul rând) și că nu e niciodată prea târziu să-l avem. Nici măcar 50 sau 60 de ani mai târziu ! Neorealism și nu neo-neorealism, cum am mai auzit, întrucât e o sintagmă dătătoare de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Vreau să spun prin asta că noi așa cum bine știi nu am avut neorealism (din motive evidente, politic ideologice în primul rând) și că nu e niciodată prea târziu să-l avem. Nici măcar 50 sau 60 de ani mai târziu ! Neorealism și nu neo-neorealism, cum am mai auzit, întrucât e o sintagmă dătătoare de confuzii : e ca și cum noi am fi avut de fapt neorealism (la momentul respectiv, anii 40, să zicem, deci sincron cu italienii), iar acum ne am fi întors
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
că nu e niciodată prea târziu să-l avem. Nici măcar 50 sau 60 de ani mai târziu ! Neorealism și nu neo-neorealism, cum am mai auzit, întrucât e o sintagmă dătătoare de confuzii : e ca și cum noi am fi avut de fapt neorealism (la momentul respectiv, anii 40, să zicem, deci sincron cu italienii), iar acum ne am fi întors la el... Evident, nici pomeneală de așa ceva. “i cred că, până la urmă, această formulă (a neorealismului) este mult mai pertinentă decât cea a
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ca și cum noi am fi avut de fapt neorealism (la momentul respectiv, anii 40, să zicem, deci sincron cu italienii), iar acum ne am fi întors la el... Evident, nici pomeneală de așa ceva. “i cred că, până la urmă, această formulă (a neorealismului) este mult mai pertinentă decât cea a minimalismului, pentru că ea conține - la modul „istoric”, aș zice (ca o preistorie a termenului) - tot acel germene etic care i-a făcut pe italieni (pe un Rosselini, De Sica și chiar Visconti) să
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
că el spune această poveste poveristă sub formă de fabulă - este singura deosebire. Nemescu era (l-am numit așa la un moment dat) singurul nostru neorealist magic ; adică nu era stricto sensu minimalist, dar era neorealist. Consider că distincția dintre neorealism și evazionism este mai pertinentă decât cea dintre minimalism și restul... Pentru că, de fapt, minimalismul nu este decât un mijloc, un mod, așa cum spuneam, de a lua pulsul realității ; dacă poți face acest lucru și pe alte căi, cu atât
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cu un orizont de așteptare diferit, eventual chiar cu unul idiosincratic la „realism”...) Este ceea ce se întâmplă, cred, în (neo)realismul românesc, pentru că, inutil să mai spun, noi n am avut în Cinema nici măcar un realism pur și dur, darmite neorealism. Liviu Ornea : Ai dreptate, poate e bine să nuanțez și să detaliez un pic. De altfel, întrebarea ta își conține explicit răspunsul. Pentru mine, Cehov înseamnă realism pentru că, reduse la esență, situațiile de la care pleacă textele lui sunt aceleași și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de genul unei ”intrigi”. Asta lasă lucrurile deschise ; nu există sfârșit veritabil în acest film. Nu e un film dătător de speranțe, dar nici definitiv descurajant. Alex. Leo Șerban : S-a vorbit (și se mai vorbește încă destul de mult) despre neorealismul noului cinema românesc, pe care unii îl mai numesc minimalism, iar alții (de bună seamă, mai puțin binevoitori) mizerabilism. Din acest punct de vedere, cinemaul lui Thomas Ciulei face figură de antemergător aproape : Grațian - documentarul său din 1995, care, din
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
fapt, e vorba despre love story-uri în serie, toți soldații (inclusiv un român care se dă american Andi Vasluianu, savuros) găsindu-și jumătățile de tranzit în Căpâlnița. Amestecul de scenariu bine scris, interpretări excelente, mici momente cine-verite și visare adolescentină (neorealismul magic propriu lui Nemescu) reușește să facă din California Dreamin unul dintre cele mai consistente și mai personale debuturi în filmul românesc. Este un thriller comic rând pe rând amuzant, antrenant și emoționant, care duce gluma inițială până la punctul de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Am putea reîmpărți preistoria, istoria antică, Evul Mediu ș.a.m.d. în funcție de vârstele Cinematografului (care, în ceva mai mult de 100 de ani, va fi recuperat întregul parcurs al omenirii). Așadar, preistoria ar corespunde epocii mute ; antichitatea filmului de până la Neorealism ; Evul Mediu modernității (sună comic, nu ?) ; modernitatea anilor 70-80, iar istoria contemporană cinemaului din anii 90 încoace. Cei care ar dori să aibă acces la toate aceste epoci n-ar trebui decât să introducă o casetă sau un DVD
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Hitler, un simptom de decadență burgheză). De fapt, filmul românesc a trecut de la ineptele melodrame burgheze la ineptele filme mobilizatoare și moralizatoare realist socialiste (uneori făcute de aceeași oameni, că tot se pricepeau). Cinematograful românesc a ratat, din motive ideologice, neorealismul anilor 40 (pe care-l recuperează abia acum), după cum, din aceleași motive, n-a reușit să strecoare mai mult de o mână de titluri (printre care 100 lei, subestimatul film al lui Mircea Săucan din 1973) inspirate de Noul Val
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Dar, lansat în acest moment, filmul devine un gest polemic. Ce mă deranjează pe mine e grosolănia binarismelor la care recurg unii comentatori pentru a releva acest fapt. Distincția nu e aceea dintre clasicism și un mizerabilism (C.T. Popescu) sau neorealism fiziologic (tot C.T. Popescu), filmat însă pe stil Dogma (Tudor țepeneag) de niște băieți care s-au adaptat la cerințele modei (tot țepeneag) ca să vîneze niște premii ușor de doborît (Doru Bușcu) ; în toată înșiruirea asta de citate nu există
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
aprilie 2008 Cinci scurte 5 succese mari pentru 5 filme mici (Romînia, 2008) Oricîte premii ar cîștiga, realismul fervent al celor mai buni regizori ai noștri n-are nici o șansă de a învinge rezistența marelui public. Discuțiile internautice pe tema neorealismului romînesc sînt pline de declarații ca : Nu mă interesează să merg la cinema ca să văd viață reală ; am parte de destulă viață reală în restul timpului. Ce e deprimant aici nu e faptul în sine că publicul larg preferă evazionismul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]