144 matches
-
nominativ: (7) a. He tried [*he to attend lectures twice a week]. (cf. L. Avram, 2003: 75) b. I can't imagine [*he attending lectures twice a week]. (cf. L. Avram, 2003: 75) Spre deosebire de engleză, în limba română formele verbale nepersonale pot avea un subiect în cazul nominativ. Este vorba de formele de infinitiv, cele de gerunziu și cele de participiu; subiectul supinului este controlat obligatoriu de regent: (8) a. A-ți trimite copilul la grădiniță sau la școală fără mic-dejun
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
subiectului este destul de permisivă, admițând diverși constituenți: (11) (a) nominal: Cărțile sunt pe masă., Ion este inginer. (b) propoziție relativă: Cine are carte, are parte. (c) propoziție conjuncțională: Îmi convine să plec mai târziu. (d) verb la o formă verbală nepersonală: A greși e omenesc. (e) grup prepozițional: După ora 9 e foarte bine. (f) propoziție redusă: Ion ministru la Finanțe ne mai lipsea acum. Primele patru tipuri de consituenți sunt "canonici": se întâlnesc frecvent și în toate registrele limbii (cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
e) grup prepozițional: După ora 9 e foarte bine. (f) propoziție redusă: Ion ministru la Finanțe ne mai lipsea acum. Primele patru tipuri de consituenți sunt "canonici": se întâlnesc frecvent și în toate registrele limbii (cu precizarea că formele verbale nepersonale sunt puțin întâlnite în limbajul popular sau colocvial). Ultimele două tipuri de constituenți, grupurile prepoziționale și propozițiile reduse, sunt "non-canonici", deoarece se întâlnesc mai rar și par a fi mai curenți în registrul oral sau într-un stil care imită
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
subiectul nu este lexicalizat: (i) subiectul este recuperat anaforic Acest tip de subiect este numit în GALR și în gramaticile tradiționale "subînțeles". Uneori, subînțelegerea subiectului este impusă obligatoriu sintactic. Astfel, subiectul unor propoziții conjuncționale sau verbe la o formă verbală nepersonală este controlat de un nominal anterior (subiect sau complement): (15) a. Ion începe / poate să meargă. b. Ion are de scris. c. Ion se apucă de repetat lecția. (ii) subiectul este recuperat din contextul extralingvistic (deictic): (16) Când a venit
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
relative permite acordul semantic al verbului, spre deosebire de propozițiile cu subiect exprimat prin substantiv, unde acordul semantic este mult mai restricționat. Totuși, în limba vorbită, și substantivul poate admite acordul semantic al verbului-predicat (vezi infra, 2.7.2). Din grupul pronumelor nepersonale inclusive fac parte pronumele nehotărâte, relative, interogative și negative: toți (toate), câțiva (câteva), unii (unele), fiecare, oricare, care, câți (câte), niciunul (niciuna), niciunii (niciunele). Uneori pronumele inclusiv este la singular, în timp ce verbul-predicat este la plural. Trebuie să presupunem că aceste
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în absența trăsăturii formale de gen (dumnealor), acordul în gen se face referențial: (102) a. Dumneaei nu a fost invitată. b. Dumnealui nu a fost invitat. c. Dumnealor nu au fost invitați / invitate. 3. Subiectul non-nominal 3.1. Formele verbale nepersonale Când subiectul este reprezentat de o formă verbală nepersonală sau o propoziție, verbul-predicat, participiul și adjectivul predicativ nu își pot verifica trăsăturile cu cele ale unui nominal. Prin urmare, ele au o formă nemarcată (engl. by default): verbul are formă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
gen se face referențial: (102) a. Dumneaei nu a fost invitată. b. Dumnealui nu a fost invitat. c. Dumnealor nu au fost invitați / invitate. 3. Subiectul non-nominal 3.1. Formele verbale nepersonale Când subiectul este reprezentat de o formă verbală nepersonală sau o propoziție, verbul-predicat, participiul și adjectivul predicativ nu își pot verifica trăsăturile cu cele ale unui nominal. Prin urmare, ele au o formă nemarcată (engl. by default): verbul are formă de persoana a III-a singular, participiul și adjectivul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Ionești. b. A greși e omenesc / e omenește.57 (104) a. Să trăiască din datorii a devenit un stil de viață pentru Ionești. b. Să trăiască din datorii este firesc pentru ei. (105) Că a recunoscut e meritoriu. Formele verbale nepersonale care pot ocupa poziția de subiect sunt infinitivul, gerunziul și participiul (cf. GALR, II: 343). Enunțurile cu gerunziu sunt frecvent reorganizate, prin avansarea subordonaților gerunziului în poziții sintactice ale verbului-predicat (verbul purtător al morfemelor flexionare de număr și persoană): (106
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
poziția de subiect al verbului-predicat, chiar și atunci când este postpus gerunziului (ca în Se aude apropiindu-se o mașină). 3.2. Grupurile prepoziționale Poziția subiectului poate fi ocupată de diverși constituenți non-canonici, care nu sunt nici nominale, nici forme verbale nepersonale, nici propoziții relative sau conjuncționale. Este vorba de grupuri prepoziționale, ca în (109), sau propoziții reduse, ca în (110)58. Trebuie spus că termenii non-canonici (grupuri prepoziționale, propoziții reduse) pot ocupa poziția de subiect când verbul are anumite caracteristice semantice
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
rezultatele obținute la căutarea cu Google, este preferată construcția cu acord: (140) a. Trebuie avută grijă. - cca 8000 de rezultate b. Trebuie avut grijă. - cca 1000 de rezultate O soluție pentru interpretarea ca supin sau ca participiu a formei verbale nepersonale care se utilizează cu operatorul modal a trebui ar fi să folosim drept criteriu acordul. În exemplele cu acord, forma verbală nepersonală ar trebui interpretată drept participiu, iar acolo unde nu se face acordul, putem considera că avem a face
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
avut grijă. - cca 1000 de rezultate O soluție pentru interpretarea ca supin sau ca participiu a formei verbale nepersonale care se utilizează cu operatorul modal a trebui ar fi să folosim drept criteriu acordul. În exemplele cu acord, forma verbală nepersonală ar trebui interpretată drept participiu, iar acolo unde nu se face acordul, putem considera că avem a face cu o formă de supin. Prin urmare, în tiparul trebuie + formă verbală nepersonală se poate actualiza fie un supin (ca în trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
drept criteriu acordul. În exemplele cu acord, forma verbală nepersonală ar trebui interpretată drept participiu, iar acolo unde nu se face acordul, putem considera că avem a face cu o formă de supin. Prin urmare, în tiparul trebuie + formă verbală nepersonală se poate actualiza fie un supin (ca în trebuie vorbit la secretariat, trebuie avut grijă), fie un participiu (ca în trebuie scris un raport, trebuie avută grijă). Utilizarea formei neacordate este simțită în unele cazuri ca un dezacord, semn că
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
exemple sunt din registrul oral, deci pot fi considerate fenomene de procesare, nu de limbă standard. Ar trebui ca, pe baza unui set mai mare de exemple, să vedem ce factori determină realizarea acordului în construcția a trebui + formă verbală nepersonală. Unul ar putea fi gradul de tranzitivitate al verbului nepersonal. În construcția căutată pe Google de mai sus, verbul tranzitiv folosit la o formă nepersonală este a avea, care are un grad de tranzitivitate slab (cf. Pană Dindelegan, 2003: 103-115
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de procesare, nu de limbă standard. Ar trebui ca, pe baza unui set mai mare de exemple, să vedem ce factori determină realizarea acordului în construcția a trebui + formă verbală nepersonală. Unul ar putea fi gradul de tranzitivitate al verbului nepersonal. În construcția căutată pe Google de mai sus, verbul tranzitiv folosit la o formă nepersonală este a avea, care are un grad de tranzitivitate slab (cf. Pană Dindelegan, 2003: 103-115). Gradele de tranzitivitate (forte sau slabă) se stabilesc în funcție de anumite
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de exemple, să vedem ce factori determină realizarea acordului în construcția a trebui + formă verbală nepersonală. Unul ar putea fi gradul de tranzitivitate al verbului nepersonal. În construcția căutată pe Google de mai sus, verbul tranzitiv folosit la o formă nepersonală este a avea, care are un grad de tranzitivitate slab (cf. Pană Dindelegan, 2003: 103-115). Gradele de tranzitivitate (forte sau slabă) se stabilesc în funcție de anumite teste sintactice: dublarea și pasivizarea. Există două trepte de tranzitivitate slabă, reprezentate de: (a) verbe
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
verb este a avea, care admite dublarea, dar nu admite pasivizarea: *Cărțile sunt avute de Ion (- Ion are cărți), *Grija este avută de noi (- Noi avem grijă). Prin urmare, posibilitatea de a folosi în construcția cu operator modal forma verbală nepersonală avut neacordată poate fi legată de faptul că acest verb, cu o tranzitivitate slabă, nu acceptă pasivizarea. În același timp, este posibilă și construcția cu acord (trebuie avută grijă), prin analogie cu celelalte verbe tranzitive, cele cu tranzitivitate forte, care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
doriți...). Utilizarea verbului la persoana a III-a, singular, are un grad de politețe mai ridicat decât la persoana a II-a, plural, deoarece se evită referirea directă la persoană. Dacă subiectul este non-nominal, fiind reprezentat de o formă verbală nepersonală, o propoziție relativă, o propoziție conjuncțională, un grup prepozițional sau o propoziție redusă, verbul are o formă nemarcată, de persoana a III-a singular. La finalul capitolului despre acordul predicatului cu subiectul, sunt discutate contextele în care verbul la diateza
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
circumscizie (cf. lat. circumcisio), ro. circumvoluțiune (cerebrală). În trecerea de la latină la limbile neolatine, pierderea cuvintelor de bază a fost un fenomen general, coocurent compunerii, derivării verbale și nominale. Dacă în limba latină, circumferenția era analizabil prin radicalul ferentia (formă nepersonală a verbului fero, fere, tuli, latum) și prefixul circum-, în limba română, forma internă, primară a împrumutului savant interesează doar lingvistica istorică. Limbile romanice au dezvoltat formele neanalizabile, neutre din punct de vedere al motivației interne, în structuri de tipul
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
actualizarea unei construcții verbale în discurs presupune două tipuri de alegeri: alegeri temporale, vizînd plasarea timpului explicat în una dintre cele trei epoci cronologice, și alegeri aspectuale, vizînd articularea fluenței timpului implicat în proces cu cel al timpului universal. Modurile nepersonale nu articulează verbul decît după categoria aspectului dînd timpului implicat de proces o reprezentare printr-o singură realizare (infinitiv: a cînta), printr-o conversiune a realizării în fapt realizat (ca participiul prezent din franceză: chantant "cîntător") sau într-un simplu
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
gen). Un argument al structuraliștilor, în favoarea considerării subiectului ca o poziție sintactică subordonată centrului verbal, pune în lumină blocarea acordului în situațiile în care funcția de subiect se realizează în propozițiile non-finite cu centrul verbal concretizat în verbe la moduri nepersonale, gerunziul, infinitivul sau participiul. O altă trăsătură a subiectului este sesizată în studiile care pun accent pe componenta pragmatică a limbii și pe relația acesteia cu gîndirea, ținîndu-se cont de legătura dintre judecată și propoziție, ca atare, subiectul este considerat
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
modifica. În funcție de tipul de producție, știre, relatare, interviu, anchetă, portret, reportaj sau editorial, modul de structurare și instrumentele folosite vor fi diferite. Știrile conțin material informativ care trebuie adus imediat la cunoștința publicului. Modul de prezentare trebuie să fie concis, nepersonal, fără exces de figuri de stil. 3.5.5.1. Relatarea Deși relatarea este percepută ca o narațiune lipsită de considerații personale sau judecăți de valoare, ea nu trebuie să fie un simplu proces verbal care înregistrează rezumând toate detaliile
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
prin observarea comportamentului consumatorilor. În acest context este necesară precizarea principalelor caracteristici ale atitudinii: a) Atitudinile sunt învățate, ceea ce înseamnă că formarea unei atitudini se bazează pe experiența deținută în legătură cu obiectul respectiv, pe informațiile obținute din diferite surse (personale sau nepersonale); b) Atitudinile se produc în cadrul unei situații care influențează relațiile dintre atitudine și comportament. Totodată, o situație poate determina consumatorul să adopte o decizie neconformă cu atitudinea lui (deși un consumator are o atitudine favorabilă față de berea Stella Artois, el
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Asigurați-vă că fiecare angajat al firmei dispune de toate informațiile necesare pentru a putea rezolva într-un mod cât mai rapid și eficient cererile clienților. Canalele de comunicare Canalele de comunicare sunt, în principiu, de doua feluri: personale și nepersonale. Canalele de comunicare personale implică existența a două sau mai multe persoane care comunică direct unele cu altele. Trebuie făcută o distincție suplimentară între canalele mediatoare, canalele expert și canalele sociale. Canalele mediatoare constau în agenți de vânzări ai firmei
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
să acționeze prin intermediul factorilor de influență din cadrul unor 69 71 comunități; • să utilizeze pentru realizarea publicității de recomandare persoane care se bucură de o mare influență; • să elaboreze reclame care să aibă o mare valoare de conversație. Canalele de comunicare nepersonale vehiculează mesaje care nu presupun contactul sau interacțiunea la nivel personal. Acestea sunt mijloacele de informare, ambianța și manifestările organizate cu diverse ocazii. Mijloacele de informare constau în tipărituri (ziare, reviste, corespondență), rețele (radio, televiziune), mijloace electronice (benzi audio, benzi
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
mine, prima iubire a fost orășelul acesta, unde am învățat, unde mi-am deschis ochii, inima și sufletul. - Și acum, aveți grijă de muzeul dumneavoastră. - În clădirea asta a fost, pe vremuri, Prefectura, un local insipid de autoritate rece și nepersonală. În urmă cu ceva vreme, mi-a fost pusă mie la dispoziție, cu modificările necesare. S-a pus parchet, s-a instalat lumină electrică, s-au pus piedestale și acum a devenit adăpostul lucrărilor mele. Aici se află cam jumătate
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]