156 matches
-
masă.”, dar „Am chemat pe copiii Danei la masă.” Dacă substantivul este determinat, la distanță, prin pronume personal sau reflexiv cu sens posesiv, nu este precedat de morfem: „L-am văzut pe fratele tău.”, dar „Ți-am văzut fratele.” • pronume nepersonale: „A înțelege pe altul, însă, înseamnă a avea sau a fi avut în sine o parte identică sau analoagă cu gândirea lui.” (T. Maiorescu) „Joace unul și pe patru / Totuși tu ghici-vei chipu-i.” (M. Eminescu) Observații: Unele pronume
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
flexiunii de către principiul recțiunii, acuzativul neprepozițional (precedat sau nu de morfemul pe) se impune ca marcă distinctivă a funcției de complement direct. 2. Topica este modalitatea pin care se marchează identitatea funcțională a complementului direct realizat prin substantiv sau pronume nepersonal, când opoziția nominativ-acuzativ se neutralizează sub aspectul dezinenței; complementul direct urmează verbul-predicat, în timp ce subiectul îl precede: „Peștele mare (S) înghite peștele mic (C.D.).” 3. Dubla realizare a funcțiilor sintactice distinge frecvent complementul direct de subiect sau de complementul indirect. În
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relație cu verbe, expresii sau locuțiuni impersonale, precum a-i plăcea, a-i conveni, a i se cuveni, a-i fi frig, a-i părea bine/rău etc., complementul indirect este un complement intern. Forma lungă a pronumelui personal, pronumele nepersonal, substantivul sau propoziția prin care se realizează reprezintă expresia sintactică a dativului personal din structura verbului (expresiei, locuțiunii), prin care se reliefează (când se realizează prin pronume personale) sau se concretizează conținutul său semantic: „Puțin îi pasă lui Bocioacă de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
multipla) realizare a funcției de complement indirect dezvoltă aceleași variante semantico-sintactice ca și complementul direct. Complementul indirect realizat prin forma scurtă de dativ a pronumelui personal poate fi anticipat sau reluat prin forma lungă a aceluiași pronume personal, prin pronume nepersonale, prin substantive sau printr-o propoziție: „Nu mi s-a urât mie cu binele ci de tine-i rău.” (M.Eminescu, P.L., 12), „Iar tovarășului dumitale i se cuvin patru lei...” (I. Creangă, 114), „Iar celui ce cu pietre mă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
G.A. îl discută ca o variantă a circumstanțialului de mod. (vol.II, p.186) În noua ediție a Gramaticii Academiei, “în clasa de substituție a circumstanțialului consecutiv” se înregistrează și realizări infrapropoziționale: "realizări nominale" și „realizări prin forme verbale nepersonale” (infinitivul și gerunziul) (Cf.vol.II, p.573) 39. În G.A., vol. II, pp. 203-204, precum și în alte lucrări de specialitate, cele două aspecte ale complementului de excepție sunt diferențiate pe baza formei, afirmativă sau negativă, a verbului-predicat și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cine știe ce; * raportarea sau nu la categoria persoanei: pronumele personale pronumele personal propriu-zis (el, voi); pronumele personal de politețe (dumneaei, Înălțimea Ta); pronumele reflexiv (pe sine, se, își); pronumele de întărire (înșiși, însăți); pronumele posesiv (ai voștri, a sa) vs. pronumele nepersonale: pronumele demonstrativ (aceasta, ceilalți); pronumele nehotărât (toți, cineva); pronumele negativ (nimeni, nici una); pronumele interogativ (care? cine?); pronumele relativ (ce, ceea ce); Dintre cele zece subclase de pronume prezentate supra, șapte pot căpăta, contextual, valoare de adjective pronominale: acest copil (adjectiv pronominal
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nominal este foarte atent). 2. Un verb își păstrează caracterul predicativ/ nepredicativ, indiferent de modul la care este folosit; de exemplu: în E ușor a-i ajuta pe cei dragi., verbul a ajuta este verb predicativ, însă la un mod nepersonal, nepredicativ (modul infinitiv), îndeplinind aici funcția sintactică de subiect; trecut la un mod personal, predicativ L-a ajuta [îl va ajuta]și pe el...; Ar ajuta pe oricine ar avea nevoie. , acest verb îndeplinește funcția de predicat verbal. * raportarea la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și la categorii gramaticale comune cu alte clase semantico-gramaticale (persoana și numărul): * diateza: activă (trăiește) vs. pasivă (este apreciat) vs. reflexivă 109 (se cuvine); * modul modurile personale, predicative (indicativ vii, conjunctiv să vii, condițional-optativ aș veni, imperativ vino!110); modurile nepersonale, nepredicative (infinitiv a veni, gerunziu venind, participiu venit, supin de venit); * timpul, asociat modurilor verbale: pentru modul indicativ timpul prezent (vin) vs. timpul trecut (imperfect veneam, perfect simplu venii, mai mult ca perfect venisem, perfect compus am venit) vs. timpul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nepredicativ al acestora, respectiv de modul (predicativ sau nepredicativ) la care sunt folosite. Astfel, un verb predicativ aflat la un mod personal, predicativ îndeplinește funcția sintatică-tip de predicat verbal: Vino repede!, în timp ce verbele predicative care se află la un mod nepersonal, nepredicativ pot îndeplini alte funcții sintactice 111, precum: * subiect: E ușor a-i ajuta pe ceilalți. (verb predicativ la modul infinitiv); Se aude ciripind. (verb predicativ la modul gerunziu); Era simplu de rezolvat. (verb predicativ la modul supin); * nume predicativ
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
că acesta mi-i flăcăul, despre care v-am spus mai deunăzi că m-a trimis la măria-voastră, dacă vă mai aduceți aminte." (Ion Creangă, Povestea porcului) Precizați funcția sintactică a verbelor aflate, în textele de mai jos, la moduri nepersonale, nepredicative și realizați expansiunea acestora: (a) "Văzând eu că nu-i chip de stat împotriva părinților, începui a mă gândi la pornire, zicând în sine-mi cu amărăciune: Ce necaz pe capul meu!" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (b) " Deodată
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a părea, a se numi) + nume predicativ: nume predicativ propoziție subordonată predicativă Termeni regenți Numele predicativ completează sensul verbului copulativ. * verb copulativ la un mod personal, predicativ: Ea a devenit/ ce a visat de mică. * verb copulativ la un mod nepersonal, nepredicativ: Rămânând/ cum îl știai/, el a fost ușor de recunoscut. Modalități de realizare nume predicativ exprimat prin: * substantiv în cazul nominativ: Câștigătorul este elevul din banca a doua. * substantiv în cazul acuzativ: Volumul este de poezii. * substantiv în cazul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dat. 2. Atributul definire, tipologie, exemplificare 3. Antonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate predicative prezentare, exemplificare 5. Verbul tipologie; exemplificarea a patru funcții sintactice pe care le poate îndeplini un verb predicativ aflat la un mod nepersonal, nepredicativ Testul nr. 21 1. Se dă textul: "Făt-Frumos luă fata în brațe și punând-o pe cal, zburau amândoi prin pustiul lungului mării ca două abia văzute închegări ale văzduhului. Dar Genarul, om înalt și puternic, avea un cal
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
circumscizie (cf. lat. circumcisio), ro. circumvoluțiune (cerebrală). În trecerea de la latină la limbile neolatine, pierderea cuvintelor de bază a fost un fenomen general, coocurent compunerii, derivării verbale și nominale. Dacă în limba latină, circumferenția era analizabil prin radicalul ferentia (formă nepersonală a verbului fero, fere, tuli, latum) și prefixul circum-, în limba română, forma internă, primară a împrumutului savant interesează doar lingvistica istorică. Limbile romanice au dezvoltat formele neanalizabile, neutre din punct de vedere al motivației interne, în structuri de tipul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fără mijloace automate, cum sunt: colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, recuperarea, consultarea, folosirea, dezvăluirea prin transmitere, diseminarea ori punerea la dispoziție prin orice alt procedeu, alinierea sau combinarea, blocarea, ștergerea ori distrugerea; ... d) informații reprezintă date personale și nepersonale. ... Articolul 2 Scopul acordului Scopul prezentului acord este de a intensifica cooperarea dintre statele membre ale Uniunii Europene, acționând prin intermediul Europol, și România pentru combaterea formelor grave ale criminalității internaționale în domeniile prevăzute la art. 3, în special prin schimbul
ACORD din 25 noiembrie 2003 privind cooperarea dintre România şi Oficiul European de Poliţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158344_a_159673]
-
C.O.D. și C.O.I.), interogativ, relativ, demonstrativ, nehotărât; forme combinate de pronume. Numeralul: cardinal, ordinal, exprimarea procentelor și a secolelor. Verbul: modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult ca perfect), modul condițional (prezent și trecut), modurile nepersonale; folosirea modului conjunctiv; concordanță timpurilor la modul indicativ și conjunctiv; periodo ipotetico; diateza pasivă. Adverbul: de mod, de timp și de loc; adverbele relative; particulele ne și ci (vi) Prepoziția: prepoziții simple și articulate. Conjuncția: conjuncții coordonatoare și subordonatoare �� **) conținuturi
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
C.O.D. și C.O.I.), interogativ, relativ, demonstrativ, nehotărât; forme combinate de pronume. Numeralul: cardinal, ordinal, exprimarea procentelor și a secolelor. Verbul: modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult ca perfect), modul condițional (prezent și trecut), modurile nepersonale; folosirea modului conjunctiv; concordanța timpurilor la modul indicativ și conjunctiv; periodo ipotetico; diateza pasivă. Adverbul: de mod, de timp și de loc; adverbele relative; particulele ne și ci (vi) Prepoziția: prepoziții simple și articulate. Conjuncția: conjuncții coordonatoare și subordonatoare **) conținuturi
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
mijloace automatice sau nu, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, folosirea, dezvăluirea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziție în alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ștergerea sau distrugerea; ... h) informații - date personale sau nepersonale. ... Articolul 3 Măsuri generale de cooperare Autoritățile de aplicare a legii ale părților contractante acționează, în cadrul competențelor ce le revin, în scopul luării tuturor măsurilor ce se impun în vederea întăririi cooperării. Autoritățile au în vedere, în special: 1. consolidarea schimbului
LEGE nr. 214 din 2 iulie 2007 privind ratificarea Convenţiei de cooperare poliţieneasca pentru Europa de Sud-Est, adoptata la Viena la 5 mai 2006, semnata de România la aceeaşi dată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189220_a_190549]
-
mijloace automatice sau nu, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, folosirea, dezvăluirea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziție în alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ștergerea sau distrugerea; ... h) informații - date personale sau nepersonale. ... Articolul 3 Măsuri generale de cooperare Autoritățile de aplicare a legii ale părților contractante acționează, în cadrul competențelor ce le revin, în scopul luării tuturor măsurilor ce se impun în vederea întăririi cooperării. Autoritățile au în vedere, în special: 1. consolidarea schimbului
CONVENŢIE din 5 mai 2006 de cooperare politieneasca pentru Europa de Sud-Est*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189221_a_190550]
-
C.O.D. și C.O.I.), interogativ, relativ, demonstrativ, nehotărât; forme combinate de pronume. Numeralul: cardinal, ordinal, exprimarea procentelor și a secolelor. Verbul: modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult ca perfect), modul condițional (prezent și trecut), modurile nepersonale; folosirea modului conjunctiv; concordanță timpurilor la modul indicativ și conjunctiv; periodo ipotetico; diateza pasivă. Adverbul: de mod, de timp și de loc; adverbele relative; particulele ne și ci (vi) Prepoziția: prepoziții simple și articulate. Conjuncția: conjuncții coordonatoare și subordonatoare **) conținuturi
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
C.O.D. și C.O.I.), interogativ, relativ, demonstrativ, nehotărât; forme combinate de pronume. Numeralul: cardinal, ordinal, exprimarea procentelor și a secolelor. Verbul: modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult ca perfect), modul condițional (prezent și trecut), modurile nepersonale; folosirea modului conjunctiv; concordanță timpurilor la modul indicativ și conjunctiv; periodo ipotetico; diateza pasivă. Adverbul: de mod, de timp și de loc; adverbele relative; particulele ne și ci (vi). Prepoziția: prepoziții simple și articulate. Conjuncția: conjuncții coordonatoare și subordonatoare **) conținuturi
ORDIN nr. 4.873 din 31 august 2005 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170885_a_172214]
-
C.O.D. și C.O.I.), interogativ, relativ, demonstrativ, nehotărât; forme combinate de pronume. Numeralul: cardinal, ordinal, exprimarea procentelor și a secolelor. Verbul: modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult ca perfect), modul condițional (prezent și trecut), modurile nepersonale; folosirea modului conjunctiv; concordanță timpurilor la modul indicativ și conjunctiv; periodo ipotetico; diateza pasivă. Adverbul: de mod, de timp și de loc; adverbele relative; particulele ne și ci (vi) Prepoziția: prepoziții simple și articulate. Conjuncția: conjuncții coordonatoare și subordonatoare **) conținuturi
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
Folosirea corectă a accentului. Neologismele (aspecte ortoepice). Silaba (actualizare). 3.3. Noțiunea de sintaxa. Felul propozițiilor. Frază. Propoziția regenta. Elementul regent. Coordonarea și subordonarea. 3.4. . Morfosintaxă 3.4.1. Verbul - actualizare. Verbele predicative și verbele nepredicative Modurile personale și nepersonale ale verbelor. Timpuri. Funcții sintactice. 3.4.2. Substantivul (actualizare). Substantivele defective de singular sau plural. Substantive colective. Cazurile și funcțiile sintactice ale substantivului. 3.4.3. Substituți ai substantivului 3.4.3.1. Pronumele Pronumele personal. Pronumele reflexiv. Formele
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
moji, s mojim, s mojimi, svoj). Declinarea, folosirea și ortografia pronumelui demonstrativ. Numeralul: numeralul cardinal și cel ordinal (recapitulare), numeralul multiplicativ, numeralul de specie, numeralul fracționar, numeralul colectiv. Declinarea numeralului ordinal. Verbul. Recapitulare: persoană, numărul, timpul, modul, modurile personale și nepersonale, simple și compuse Conjugarea verbelor (modul indicativ, imperativ, condițional - optativ), modurile nepersonale. Conjugarea verbului auxiliar a fi. Legea ritmica. 5.3. Adverbe. Recapitulare: adverbe de loc, de timp, de mod, de cauză. Formarea adverbelor și gradele de comparație. 5.4
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
Numeralul: numeralul cardinal și cel ordinal (recapitulare), numeralul multiplicativ, numeralul de specie, numeralul fracționar, numeralul colectiv. Declinarea numeralului ordinal. Verbul. Recapitulare: persoană, numărul, timpul, modul, modurile personale și nepersonale, simple și compuse Conjugarea verbelor (modul indicativ, imperativ, condițional - optativ), modurile nepersonale. Conjugarea verbului auxiliar a fi. Legea ritmica. 5.3. Adverbe. Recapitulare: adverbe de loc, de timp, de mod, de cauză. Formarea adverbelor și gradele de comparație. 5.4. Prepoziția. Recapitulare. Cazuri prepoziționale și neprepoziționale. 5.5. Conjuncția. Recapitulare. Conjuncții coordonatoare
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
Pronumele: felul, genul, numărul, cazul; pronumele relativ, nehotărât, ortografia formelor aky- akysi- aki - akisi, etc; funcția sintactica 3.4.4. Numeralul: felul, ortografia numeralelor, numeralul nehotărât; fracția; funcția sintactica. 3.4.5. Verbul: persoană, numărul, timpul, modul; modurile personale și nepersonale, forme simple și compuse; verbele care exprimă acțiuni sau stări, verbele tranzitive și intranzitive; aspectul verbal; verbele auxiliare și verbele auxiliare de mod; conjugarea verbelor, ortografia, funcția sintactica. 3.4.6. Adverbul: feluri, formarea adverbelor, gradele de comparație, adverbe și
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]