143 matches
-
combinații principale de clivaje pentru cele șapte țări avute în vedere (Tabel 3). Tabel 3 Interacțiunea clivajelor politice Interacțiunea clivajelor Clivaje dominante Clivaje secundare Țări Suprapunere Nereligios Religios Polonia, Lituania Suprapunere Un clivaj religios printre altele Nereligios Ungaria, Slovacia Interferență Nereligios Religios Cehia, Letonia Interferență, clivaj religios fără importanță Nereligios Nereligios Estonia A. Suprapunerea clivajelor clivajul religios este secundar, alte clivaje domină (în Polonia, în Lituania) Clivajul religios este cu siguranță mai puternic în Polonia decât în Lituania, dar în cele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
în vedere (Tabel 3). Tabel 3 Interacțiunea clivajelor politice Interacțiunea clivajelor Clivaje dominante Clivaje secundare Țări Suprapunere Nereligios Religios Polonia, Lituania Suprapunere Un clivaj religios printre altele Nereligios Ungaria, Slovacia Interferență Nereligios Religios Cehia, Letonia Interferență, clivaj religios fără importanță Nereligios Nereligios Estonia A. Suprapunerea clivajelor clivajul religios este secundar, alte clivaje domină (în Polonia, în Lituania) Clivajul religios este cu siguranță mai puternic în Polonia decât în Lituania, dar în cele două cazuri, motivul diminuării influenței clivajului religios e legat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
vedere (Tabel 3). Tabel 3 Interacțiunea clivajelor politice Interacțiunea clivajelor Clivaje dominante Clivaje secundare Țări Suprapunere Nereligios Religios Polonia, Lituania Suprapunere Un clivaj religios printre altele Nereligios Ungaria, Slovacia Interferență Nereligios Religios Cehia, Letonia Interferență, clivaj religios fără importanță Nereligios Nereligios Estonia A. Suprapunerea clivajelor clivajul religios este secundar, alte clivaje domină (în Polonia, în Lituania) Clivajul religios este cu siguranță mai puternic în Polonia decât în Lituania, dar în cele două cazuri, motivul diminuării influenței clivajului religios e legat de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
karma; lăcomie; a lega; lepădare; lucifer; lucruri întunecate; lume; de măr; mărturisire; mîhnire; mîncare; mîntuire; moarte, încălcare; de moarte; mort; mortal; mov; multe; murdar; murdărie; nasol; natural; necinste; necurățenie; necuvenit; nefericire; neglijare; de neiertat; neîncredere; neînțelegere; nelipsit; nenoroc; nenorocire; nepermis; nereligios; de noi; noroc; obraznici; omenesc; omenie; omul; pacoste; pact; îmi pare rău; păcat; păcătoasă; a păcătui; pedeapsă/iad; perversă; să pierzi; picior; pierdut; plimbare; popă; porunci; prejudecată; prihană; probleme; prostituție; punct; rău făcut; rău necesar; răutăți; rea-voință; reacție; regăsire; regulă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
puterii. Ea era acolo unde imaginea ei era venerata"148. Așa cum scrie Edward Muir, "mijlocitorii către divinitate au pătruns în spațiul urban... într-o așa măsură încât distincțiile rigide dintre sacru și profan... trebuie să le fi părut străine, chiar nereligioase, multora dintre cei care locuiau în orașe ținute împreună, magic, de mici altare"149. Alți cercetători au scos în evidență căutarea a ceea ce s-a numit "autentificare spirituală", de către laici și de asemenea de către guvern, patricieni și biserica în Florența
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
lor e lipsit de importanță. Nuanța lingvistică, poanta, witzul, punctul culminant reprezintă esențialul.” Le-aș propune cioranologilor noștri dramatici ce ne cerea învățătorul: „Până mâine, copiați de o sută de ori.” Se mai lămurește un aspect: „Eu sunt religios și nereligios în același timp.” Și, în alt loc: „Simplul ateism îmi repugnă.” Măcar și pentru atâta, volumul trebuia publicat. Îndrăznește să spună: „...nu mă prea fascinează Musil. E prea plictisitor, prea lăbărțat, prea puțin succint, prea reflexiv.” Însă nu curajul lui
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4100_a_5425]
-
Italia", scrie Nouriel Roubini într-un mesaj transmis luni dimineață pe contul său de Twitter. Mesajul lui Roubini vine la scurtă vreme după ce, potrivit unui raport BBC, primul ministru Mario Monti anunțase că Vaticanul trebuie să plătească impozite pe proprietățile nereligioase. Anterior, astfel de proprietăți se bucuraseră de o derogare în ciuda măsurilor de austeritate impuse îin Italia. Biserică din Italia deține aproximativ 110.000 de proprietăți, evaluate la 11,9 miliarde de dolari. Impozitul estimat pentru aceste proprietăți, conform legii italiene
Roubini: Vaticanul, cel mai mare evazionist din Italia, ar trebui taxat () [Corola-journal/Journalistic/58182_a_59507]
-
față de Tudor Arghezi (din poezia căruia Ion Buzași reține numai trei poeme), nu pentru că se situează în afara grupului omogen de la revista "Gândirea", ci pentru că poezia argheziană suscită scepticismul în legătură cu religiozitatea sa. E notorie interpretarea manolesciană a lui Arghezi ca poet nereligios. Nu-i mai puțin adevărat că există alte interpretări care mizează pe religiozitatea poeziei argheziene, cel mai bine articulat fiind punctul de vedere al criticului craiovean Marin Beșteliu într-un volum din 1999, Tudor Arghezi - poet religios. Deși Ion Buzași
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
cunoscută de contemporani. Nu i-a citit pe marii simboliști francezi - ceea ce nu înseamnă că nu îi citea pe scriitorii epocii sale, în special nemți și austrieci -, însă avea preocupări avansate în materie de psihologie și o viziune spiritualistă, deși nereligioasă, asupra existenței. De asemenea, anii în care însemnările românești sunt redactate într-o limbă etimologizantă, cu nimic deosebită de cea a latiniștilor ardeleni, pun într-o altă lumină reforma lingvistică pe criterii fonetice, pe care, în ciuda opiniei dominante, a patronat
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
Culianu și Eliade (2002), acuză, ipotetic, Securitatea de uciderea celui dintâi, „poate chiar un amator de gnoze și ezoterisme să fi ordonat sau coordonat asasinarea lui Culianu”. Eliade, notează în marele eseu monografic despre Ionesco (2006), era „un om esențialmente nereligios și un naiv politic”. Iar dacă Ionesco respinge legionarismul, o face pentru că e „om de convingeri ferme” și datorită creștinismului său „profund”. „Anticomunismul lui (Ionesco) era la fel de puternic și de intransigent ca și antifascismul lui de altădată”, declară în interviul
Matei Călinescu despre politică by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3829_a_5154]
-
fost comunicată de un funcționar de la Serviciul de expediție al editurii, adică postul cel mai umil. Noica îi scria atunci că a descoperit în această carte vechi motive obsesive de acum treizeci de ani. Era atunci, ca și acum, un nereligios, un anticreștin care, adesea, se concilia cu Dumnezeu și Isus Christos. Poate de aceea "nu mă înțeleg în profunzime decît cu evreii". Se plîngea, ca de obicei, de sterilitatea sa cronică, pe care încerca să o frîngă, întrebîndu-se însă de ce
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
incertitudinea existenței", ci "certitudinea inexistenței divine". în schimb Marin Beșteliu care a publicat o carte pe această temă îl vede pe Arghezi drept un veritabil poet religios. în ordine strict creștină, e de părere Lazăr Popescu, Arghezi e mai curînd nereligios, făcînd excepție figura sa "franciscană". Deși într-un orizont precreștin, "păgîn", s-ar putea glosa la rigoare pe subiectul religiozității poetului, el întreține cel mult relații cu o "divinitate de piatră", ținînd de un sacru primordial, al idolatriei care, sub
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
demonia argheziană aplicată domeniului religios îl confirmă într-un sumbru suspin: Am apucat pe drumul pustiei, cel mai lung,/ Și tot nu pot pe nici o potecă să te-ajung". Exasperat de obstacolele pe care le întîmpină impulsul său de metacunoaștere (nereligios în esența sa), Arghezi se lamentează cvasiacuzator: "încerc de-o viață lungă, să stăm un ceas la sfat, / Și te-ai ascuns de mine, de cum m-am arătat,/ Oriunde-ți pipăi pragul cu șoapta tristei rugi,/ Dau numai de belciuge
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
sau Economie; 3. max 55 ani, fără probleme juridice; 4. experiență politică (candidatura la cel puțin un test electoral); 5. expunere publică relativ recentă; 6. stare materială cel putin bună, trasabilitate a acesteia; 7. Căsătorit, eventual 1-2 copii, spiritual, dar nereligios, de preferință botezat creștin-ortodox; 8. Charismatic (last, but not least!)". Punctele slabe (W=weaknesses), acceptabile până în prezent, de corectat în perioada următoare al prezidențiabilului Dreptei includ: "1. expunere publică insuficientă; 2. lipsa de experiență în confruntări televizate;3 . lipsa de
Pavelescu a realizat SWOT-ul prezidențiabilului ideal al Dreptei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39651_a_40976]
-
un vapor pentru prima sa călătorie în Israel, nu văzuse niciodată un rabin, ceea ce înseamnă că familia lui era atât de radical asimilată încât renunțase până și la gesturile formale de respectare a tradiției iudaice pe care le fac evreii nereligioși. Neobișnuită mi se pare a fi întâlnirea care i-a revelat propria lui evreitate și l-a convins să se împace cu ea: o întâlnire cu o carte scrisă de un neevreu, Jean-Paul Sartre, Reflecții despre problema evreiască. A citit-
Sub semnul adorației by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5939_a_7264]
-
15,50 fugim spre feribot și plătim călătoria cu cardul Octopus. TEMPLUL SIKH În lume există peste 10.000 de religii. În ordine descrescătoare, sunt: creștinismul, cu 2,1 miliarde de oameni, urmat de Islamism, cu 1,5 miliarde, ateismul, nereligioșii și alții, cu 1,1 miliarde, hinduismul cu 900 de milioane, până la Sikh-ism, cu peste 23 de milioane de adepți (locul 8 în lume). Sikh-ismul (sikh provine din sanscrită, unde sisia înseamnă discipol) este printre ultimele religii monoteiste apărute în
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
celui care afirmă că el crede cu adevărat într-un singur dumnezeu și că adevărul acestuia îl împiedică să creadă că și alții pot avea o credință într-un dumnezeu. Pentru că cel care neagă cu înverșunare (și aici apare latura nereligioasă și neadevărată) că alte religii și popoare pot avea alt dumnezeu, nu neagă „alt“ dumnezeu în numele monoteismului (după judecata că, dacă eu am un dumnezeu, nu mai pot să cred într-un al doilea, pentru că al meu este singurul), ci
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
Cel de-al treilea tip de raport Biserică Stat este modelul ,,Biserica Ortodoxă Rusă și regimul comunist". Pentru prima dată în istoria bimilenară a Bisericii a apărut situația în care autoritatea civilă era nu numai de altă religie sau complet nereligioasă, ci total ostilă oricărei vieți religioase. Revoluția bolșevică din 1917 a dezlănțuit, după cum bine știm acum, o adevărată frenezie a violenței și crimei, căreia i-au căzut victime toți adversarii reali sau presupuși ai noului regim. Ne putem lesne imagina
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
antiamerican, antiglobalizare, antioccidental (?Ă și socialisto-comunist. E un mediu care se vrea egalitar, dar nu e. Într-un fel ciudat, isteric, a inversat semnele intoleranței. Universitatea „La Sapienza“ nu face excepție. Ca să o rupă complet cu trecutul ei nelaic și nereligios, cei de acolo ar putea face un pas radical - și necesar: să îi schimbe numele dat de Biserică. Iar în lumina celor petrecute în ianuarie, nu văd altul mai potrivit ca Universitatea „La Stupidità“. S-ar păstra modelul și s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
elisabetane și de mai târziu decât al celor timpurii. Probabil că nu este o coincidență că atât primul mare val de „Împrejmuiri“, cât și apariția etosului puritan au avut loc În perioada elisabetană. Primele semne ale unei convertiri rebele și nereligioase de la frica de natură la Îndrăgirea ei au apărut tot atunci. Decorul și temele pastorale ale unor piese shakespeariene - descrierea unor exiluri, nu Întru totul lipsite de atracții, din grădina pașnică a civilizației În Visul unei nopți de vară, Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Nu ne propunem să arătăm prin ce procese istorice și în urma căror schimbări ale comportamentului spiritual omul modern și-a desacralizat lumea și și-a asumat o existență profană. Ajunge să constatăm că desacralizarea este proprie experienței totale a omului nereligios al societăților moderne, căruia îi este prin urmare din ce în ce mai greu să regăsească dimensiunile existențiale ale omului religios al societăților arhaice. Două moduri de a fi în Lume Vom vedea cât de adâncă este prăpastia care desparte cele două modalități de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
care caracterizează experiența religioasă a spațiului. Mai există locuri privilegiate, calitativ deosebite de celelalte: ținutul natal, locul primei iubiri, o stradă ori un colț din primul oraș străin văzut în tinerețe. Toate aceste locuri păstrează, chiar pentru omul cel mai nereligios, o calitate excepțională, "unică", pentru că reprezintă "locuri sfinte" ale Universului său privat, ca și cum această ființă nereligioasă ar fi avut revelația unei alte realități decât aceea la care participă prin existența sa de zi cu zi. Iată un exemplu demn de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
locul primei iubiri, o stradă ori un colț din primul oraș străin văzut în tinerețe. Toate aceste locuri păstrează, chiar pentru omul cel mai nereligios, o calitate excepțională, "unică", pentru că reprezintă "locuri sfinte" ale Universului său privat, ca și cum această ființă nereligioasă ar fi avut revelația unei alte realități decât aceea la care participă prin existența sa de zi cu zi. Iată un exemplu demn de reținut de comportare "criptoreligioasă" a omului profan. Vom mai întîlni și alte dovezi ale acestui mod
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și de stilurile culturale; iată un truism asupra căruia nu are rost să stăruim. Totuși, ceea ce ne interesează nu este varietatea infinită a experiențelor religioase ale spațiului, ci, dimpotrivă, elementele lor comune, de unitate. Ajunge să confruntăm comportamentul unui om nereligios față de spațiul în care trăiește cu comportamentul omului religios față de spațiul sacru ca să ne dăm seama imediat de deosebirea de structură dintre ele. Dacă ar fi să prezentăm pe scurt rezultatul a ceea ce am arătat până acum, am spune că
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
două feluri de Timp, dintre care cel mai important, Timpul sacru, apare sub forma paradoxală a unui Timp circular, reversibil și recuperabil, un soi de prezent mitic regăsit periodic cu ajutorul riturilor. Acest comportament față de Timp deosebește omul religios de cel nereligios: primul refuză să trăiască doar în ceea ce se numește, în termeni moderni, "prezentul istoric", străduindu-se să ajungă la un Timp sacru care, în unele privințe, ar putea însemna "Veșnicia". Nu este ușor de arătat doar în câteva cuvinte ce
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]