2,308 matches
-
a indemnizației pentru limită de vârstă în privința acestor destinatari ai dreptului legal, a fost afectată integritatea și substanța unui drept legal dobândit în considerarea mandatului deja exercitat și s-a creat o insecuritate juridică vădită, încălcându-se componenta de neretroactivitate a securității juridice. Evenimente viitoare și incerte – de natură normativă – nu pot afecta nici dreptul care a fost dobândit și care a intrat în sfera patrimonială a persoanei și nici efectele deja epuizate ale unui act – exercitarea cel puțin a
COMUNICAT din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272513]
-
ale unui act – exercitarea cel puțin a unui mandat reprezentativ. Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind principiile statului de drept și al securității juridice, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii și ale art. 44 alin. (1) teza întâi și alin. (2) privind dreptul de proprietate privată. Decizia este definitivă și general obligatorie.
COMUNICAT din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272513]
-
formulate în cadrul proceselor începute înainte de data intrării în vigoare a acesteia, inclusiv în cadrul proceselor nesoluționate până la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, sunt în sine o excepție, de strictă interpretare, de la principiul neretroactivității legii, având în vedere că art. 15 alin. (2) din Constituție stabilește că legea dispune numai pentru viitor, iar art. 24 și art. 25 din Codul de procedură civilă reiterează principiul conform căruia procesele începute sunt guvernate de legea existentă
DECIZIA nr. 27 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271138]
-
cerințele de calitate a legii, întrucât lipsa de claritate lasă loc de interpretări, în ceea ce privește aplicarea de către autorități, iar lipsa de previzibilitate afectează cursul firesc al procedurilor de insolvență prevăzute de cadrul general în materie; încalcă principiul neretroactivității legii civile, aplicându-se și unor proceduri inițiate anterior intrării în vigoare; nesocotesc principiul egalității în drepturi și dreptul de proprietate prin instituirea posibilității executării silite individuale a unor creanțe bugetare în paralel cu procedura insolvenței, care este una colectivă
DECIZIA nr. 27 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271138]
-
în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. “ ... ... 18. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității în componenta referitoare la calitatea legii, ale art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivității legii civile, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 44 - Dreptul de proprietate, ale art. 45 - Libertatea economică, ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 135 - Economia și ale art.
DECIZIA nr. 27 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271138]
-
și art. II din aceasta.“ Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Nicolae-Sorin Mihăilescu într-o cauză privind acordarea indemnizației de creștere a copilului, aflată în recurs. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, încălcarea principiului neretroactivității legii civile, deoarece, potrivit textelor de lege criticate, cuantumul indemnizației pentru creșterea copilului se limitează, începând cu luna septembrie 2017, la suma de 8.500 lei, sumă inferioară cuantumului indemnizației acordate anterior, în temeiul art. 2 alin. (2) din Ordonanța de
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal arată că limitarea indemnizației la suma de 8.500 lei reprezintă o măsură ce intră în marja de apreciere a statului, însă aplicarea acestei limitări inclusiv asupra indemnizațiilor deja stabilite încalcă principiul neretroactivității și afectează dreptul de proprietate al persoanei îndreptățite, deoarece indemnizația deja calculată într-un anumit cuantum, pe baza căreia persoana în cauză a efectuat anumite predicții financiare, reprezintă un drept câștigat. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
muncii, iar plata impozitului pe venit nu reprezintă o contribuție, ci acele sume colectate la bugetul de stat din care se asigură cheltuielile generale din sănătate, educație, alte drepturi de asigurări, printre care și plata acestui drept. Cât privește principiul neretroactivității, consideră că situațiile juridice în curs pot primi ca aplicare legea nouă, fără ca aceasta să retroactiveze, astfel că și textele de lege criticate se aplică doar pentru indemnizațiile ulterioare, fără a afecta drepturile bănești încasate anterior. ... 9. Președinții celor
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, modificate prin prezenta ordonanță de urgență, se aplică începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017.“ ... ... 12. Prevederile constituționale indicate în motivarea excepției sunt cele cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, în art. 4 și 16 cu referire la principiul unității poporului român și al egalității în drepturi și în art. 44 - Dreptul de proprietate, precum și în art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
31). În lumina acestor considerente, reiese că nu pot fi aplicabile nici cele statuate de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 872 și nr. 874 din 25 iunie 2010, așa cum consideră autorul excepției. ... 16. Referitor la încălcarea principiului constituțional al neretroactivității legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a constatat că textele de lege criticate afectează doar pe viitor indemnizațiile pentru creșterea copilului și numai în ceea ce privește cuantumul acestora, prin instituirea unei limite maxime de
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
la previzibilitatea legii, întrucât salarizarea angajaților va fi diferită de la an la an, potrivit hotărârii consiliului local. Prevederile legale criticate sunt neconstituționale întrucât încalcă principiul securității juridice, care trebuie privit în întreaga sa dimensiune, cuprinzând, în principal, următoarele exigențe: neretroactivitatea legii, accesibilitatea și previzibilitatea acesteia. ... 13. Se afirmă, în esență, că art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă art. 41 și 47 din Constituție, întrucât salariul reprezintă o componentă a dreptului la muncă și reprezintă contraprestația angajatorului în raport cu
DECIZIA nr. 113 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271266]
-
regulă consacrată și prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin care s-a statuat că art. 7 paragraful 1 din Convenție garantează nu numai principiul neretroactivității legii penale mai severe, ci și principiul retroactivității legii penale mai favorabile (așa cum s-a reținut și prin Decizia Curții Constituționale nr. 365 din 25 iunie 2014, paragraful 43). ... 27. Examinând dispozițiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 din
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
prin art. 50 alin. (2) se permite depunerea de sesizări și cu privire la lucrări de doctorat susținute și titluri de doctor acordate anterior datei intrării sale în vigoare; acest fapt nu poate fi apreciat drept o încălcare a principiului neretroactivității legii. Astfel, și anterior acestui moment era permisă verificarea legalității acordării titlului de doctor (act administrativ individual), în baza dreptului comun (Legea nr. 554/2004), care reglementează posibilitatea anulării oricăror acte administrative emise cu nerespectarea dispozițiilor legale. Prin urmare, a concluzionat
DECIZIA nr. 915 din 21 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271378]
-
și admiterea acesteia astfel cum a fost formulată. În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă a arătat că în mod vădit nelegal instanța de fond a considerat că art. 50 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 681/2011 nu aduce atingere principiului neretroactivității legii civile. În acest sens arată recurenta că ceea ce critică nu vizează subiecții care pot formula sesizarea, autoritatea competentă, obiectul sesizării și motivele pentru care se poate face o astfel de sesizare, ci faptul că sesizarea Consiliului CNATDCU cu
DECIZIA nr. 915 din 21 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271378]
-
aptitudinea de a produce efecte asupra reclamantei într-o eventuală constatare a neconstituționalității sintagmei ce conferă „imprescriptibilitate“ unei astfel de sesizări. Prin urmare, apreciază recurenta, având în vedere faptul că și prin Decizia nr. 1.345/2008 Curtea Constituțională a reținut că „neretroactivitatea fiind un principiu constituțional prevăzut în mod expres, legiuitorul nu va putea adopta norme juridice cu aplicare retroactivă, indiferent dacă este vorba de legi materiale sau legi procesuale“, este evident că reglementarea posibilității analizării eventualelor încălcări ale standardelor de calitate
DECIZIA nr. 915 din 21 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271378]
-
și toate dispozițiile legale din cuprinsul lucrării. În cauza de față, reclamanta a solicitat instanței de contencios administrativ, prin cererea introductivă, anularea dispozițiilor art. 50 din Hotărârea Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, deoarece încalcă principiul neretroactivității legii și principiul previzibilității acesteia. Art. 50 din Hotărârea Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat dispune în sensul că: (1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională în organizarea și desfășurarea studiilor universitare
DECIZIA nr. 915 din 21 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271378]
-
CAEN aferente acestora sunt acte normative conexe, acestea nu pot fi disociate și produc efecte corelate în contextul negocierii, încheierii și înregistrării contractelor colective de muncă la nivel sectorial, întrucât garantarea securității raporturilor juridice este prejudiciată, deoarece se încalcă principiul neretroactivității legii prin utilizarea la timpul trecut a unor verbe în cadrul textului Legii nr. 367/2022, având în vedere faptul că accesibilitatea legii nu este respectată deoarece există necorelări între articole și previzibilitatea legii, iar lipsa unor clarificări asupra instanțelor competente
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 42 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270729]
-
practic, un efect retroactiv de aplicare a legii, atât sub aspectul îndeplinirii condițiilor pentru realizarea căii de acces, cât și sub aspectul atragerii răspunderii contravenționale pentru o stare juridică existentă anterior intrării în vigoare a legii. Învederează, astfel, că principiul neretroactivității legii, așa cum a fost interpretat în practica constantă a Curții Constituționale, garantează că o conduită licită anterioară intrării în vigoare a unei legi nu va fi sancționată direct sau indirect prin aplicarea unor norme ulterioare. ... 6. Tribunalul Arad - Secția
DECIZIA nr. 556 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256666]
-
căi de acces realizate înainte de intrarea în vigoare a acestor acte normative. Așadar, sunt îndeplinite condițiile de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale. ... 18. De asemenea, în ceea ce privește invocarea principiului neretroactivității, Curtea a apreciat că din cele expuse mai sus nu reiese că prevederile criticate conțin norme care să conducă la aplicarea legii pentru trecut, ci fac anumite precizări în legătură cu aplicarea în timp a normelor. Or, în jurisprudența sa
DECIZIA nr. 556 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256666]
-
din 25 octombrie 2016, se arată că noua lege anulează caracterul judiciar al impreviziunii, înlăturând rolul instanțelor judecătorești în procedura dării în plată. Se încalcă, astfel, și principiul separației puterilor în stat. Totodată, se susține că este încălcat și principiul neretroactivității legii, întrucât prezumțiile absolute și irefragabile de impreviziune în favoarea consumatorilor debitori se pot aplica și contractelor de credit încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 52/2020 și celor încheiate sub imperiul Codului civil de la 1864. Chiar dacă
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3)-(5) privind principiul statului de drept, al separației puterilor în stat, al securității juridice și al exigențelor de calitate a legii, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată, ale art. 45 - Libertatea economică, ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
14 alin. (3) din Statutul deputaților din Parlamentul European (2005/684/EC/Euratom). ... 14. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinseci, se constată că acestea sunt formulate prin raportare la principiul statului de drept, al echilibrului puterilor în stat, al securității juridice, al neretroactivității legii și al egalității în drepturi, precum și la protecția dreptului de proprietate privată, rolul Parlamentului, garanțiile de independență ale mandatului parlamentar și efectele general obligatorii ale deciziilor Curții Constituționale. ... 15. Prin raportare la art. 1 din primul Protocol adițional
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
beneficiar. Dreptul câștigat sub imperiul unei legi se exercită până la epuizarea raportului juridic. Acest drept nu se stinge și nu poate fi desființat prin efectul unei legi ulterioare celei în condițiile căreia s-a născut, fără a încălca principiul neretroactivității. Prin urmare, stingerea unui drept social cu caracter viager, care se afla deja în patrimoniul celor care au deținut calitatea de parlamentar până la momentul adoptării legii criticate, încalcă art. 15 alin. (2) din Constituție. ... 17. Prin raportare la art.
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
încheierea mandatului parlamentar european, se arată că indemnizația pentru limită de vârstă nu se circumscrie unui asemenea drept de pensie, nu întrunește elementele sale specifice și nu are consacrare constituțională. ... 37. Se mai arată că legea criticată nu încalcă principiul neretroactivității legii civile, aceasta consacrând o aplicare imediată a legii noi. Situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a art. 15 alin. (2) din
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
de stat și cel predictibil pe următorii ani în care menținerea indemnizațiilor pentru limită de vârstă constituie și va constitui o presiune suplimentară și deloc necesară asupra bugetului de stat al României. Se apreciază că legea criticată nu încalcă principiul neretroactivității legii, întrucât nu vizează prestațiile deja realizate. Totodată, se subliniază că, din jurisprudența Curții Constituționale, rezultă că doar pensia de serviciu a magistraților beneficiază de o protecție constituțională expresă, în timp ce cu privire la celelalte pensii de serviciu legiuitorul
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]