293 matches
-
alerga spre pieirea ta. Așteaptă numai ca uriașul să-ntoarcă spatele și vei vedea cum o să meargă. Într-adevăr, abia piticul își săvârși rolul său de uriaș și se retrase în garderobul de lințolii și-ndată toți începură: - Bre! Ce nerozi am fost? Apoi bine: ăla uriaș era? Mic de-un stat de palmă și nu era bun de nimic. Critilo însă zise: - Ce mare deosebire de se vorbește de un om pe când trăiește sau după ce-a murit. Cum neființa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
trebuie să fie manifestată prin jocul de scenă mut. Așteptarea, tensiunea și bucuria, fericirea și suferința se reflectă altfel în o Ifigenie, altfel în o Desdemonă, altfel e gelozia unui Othello și a unui Don Gutierre și altfel a unui nerod care prin ea devine o figură comică. Raza luminei rămâne aceeași, dar efectul luminei atârnă de la obiectele pe care se reflectă și de la ochiul care le vede. O singură privire, o mișcare cu mâna, o întoarcere a capului dă aceleași
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întrebuințează oarecari surogate pentru a înlesni repartiția. Toate punerile aceste la cale, deși multe din ele derivă din alte sorginți, economia politică le consideră ca emanând numai din pofta după avere. Nu doar' că cineva ar fi fost atât de nerod de a admite că omul e în adevăr făcut în așa chip, ci pentru că știința cere cu necesitate să fie cercetată în chipul acesta. ["MOARA E NETREBUINCIOASĂ... "] 2257 Moara e netrebuincioasă daca nu există grâul necesar care să se macine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
guvernamentală să funcționeze exact și regulat; din contra, cu cât dezordinea și neclaritatea de idei va fi mai mare cu atât demagogul e mai sigur de-a rămânea sus. Și demagogii sunt aproape toți vițioși, netrebnici, lași ca caracter și nerozi ca minte - dovadă aproape totalitatea partidului roșu de la noi -, lipsiți cu totul de un complex de idei morale cari să constituie normativul unei vieți oneste și serioase, fără stăpânire pe faptele și cugetul lor, dar pe lângă aceste rele se adaogă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
guvernului - care nu era decât rezumatul tratărilor verbale și în scris între Viena și București era necunoscut la Viena? Nu cumva noi, publicîndu-l, am atras atenția asupra lui pentru că nu se știa? Ne pare rău în adevăr, dar cumplit de nerozi trebuie să-și fi închipuind "Romînul" pe cititorii săi pentru a-i crede capabili de-a admite una ca asta. Foile oficioase din Viena în relație cu Ministeriul de Esterne a aflat asta din "Binele public", nu-i așa? Astfel
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
d. Ioan Brătianu însuși, în Senat, că nu mai poate sătura poftele nesățioase ale amicilor săi politici; afirmări pe cât de cunoscute pe atât de adevărată. Nu de asta vorbim numai. Nu e unul dintre ei, oricât de mic și de nerod, care c-un zâmbet triumfător să nu declare că așa este; că, în adevăr, moralmente - imposibili sunt roșii, dar că tocmai într - această consistă spiritul lor politic. Omul care s-ar zbate din răsputeri în contra unei asemenea morale și a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în Klemplant la Curte, nu mi-a plăcut deloc cum am fost tratat. Privind în pământ dar cu o voce fermă, Kerbal spuse din nou: ― Să știți, domnule, că mie îmi este frică de Abație... ― Da, ție și altor câțiva nerozi. Îți repet, l-am jucat pe degete pe călugărașul ăla. Chiar dacă șefii lui sunt de sute de ori mai iscusiți, și tot nu se pot pune cu noi... ― Cum spuneți, domnule. ― Cred că înțelegeți acum de ce voi fi silit să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
datoria și, mai ales, păstrează încrederea că ceea ce nu a putut el încheia va fi reluat și dus la bun sfârșit de copii sau de nepoți. În vechime, în partea de miazănoapte a Chinei trăia un bătrân numit Moșneagul cel Nerod din Munții Nordului. Drumul de la casa lui spre sud era închis de doi munți mari: Taihang și Vang. Moșneagul cel Nerod a hotărât împreună cu fiii săi să năruie cu săpăligile acești munți. Un alt bătrân, pe nume Bătrânul Înțelept, văzându
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de copii sau de nepoți. În vechime, în partea de miazănoapte a Chinei trăia un bătrân numit Moșneagul cel Nerod din Munții Nordului. Drumul de la casa lui spre sud era închis de doi munți mari: Taihang și Vang. Moșneagul cel Nerod a hotărât împreună cu fiii săi să năruie cu săpăligile acești munți. Un alt bătrân, pe nume Bătrânul Înțelept, văzându-i, a râs și a spus: "Este cu neputință ca voi câțiva să puteți nărui acești doi munți mari!" Moșneagul cel
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
a hotărât împreună cu fiii săi să năruie cu săpăligile acești munți. Un alt bătrân, pe nume Bătrânul Înțelept, văzându-i, a râs și a spus: "Este cu neputință ca voi câțiva să puteți nărui acești doi munți mari!" Moșneagul cel Nerod i-a răspuns: "După ce voi muri eu, vor rămâne copiii mei, după ce vor muri copiii, vor rămâne nepoții și așa va urma generație după generație, într-un șir nesfârșit. Munții aceștia sunt înalți, dar ei nu se mai pot înălța
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
mare însușire a poporului care a creat-o: aceea "de a sfida imposibilul". De ce un lucru care li se pare chinezilor cu putință de realizat, altora li se pare imposibil de înfăptuit? Răspunsul îl vom afla în cuvintele Moșneagului cel Nerod: "generație după generație, într-un șir nesfârșit". Ceea ce înseamnă timp și continuitate, conectate neapărat la un ideal împărtășit. Atunci totul devine posibil. Atunci putem înțelege mirarea: de ce să nu fie în puterea noastră să realizăm orice lucru? "Istoria unei țări
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Napoleon. Într-adevăr, geografia și constrângerile naturale reprezintă un suport explicativ fără de care niciodată nu vom putea înțelege comportamente, atitudini, psihologii individuale și naționale. Revenind la China, va trebui să recunoaștem că asemenea însușiri precum cele întruchipate de Moșneagul cel Nerod au fost modelate și de o geografie aspră, care de multe ori parcă "se împotrivea" unor năzuințe firești ale oamenilor cum ar fi cele ale Moșneagului cel Nerod și ale fiilor săi, care nu doreau altceva decât să călătorească spre
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
trebui să recunoaștem că asemenea însușiri precum cele întruchipate de Moșneagul cel Nerod au fost modelate și de o geografie aspră, care de multe ori parcă "se împotrivea" unor năzuințe firești ale oamenilor cum ar fi cele ale Moșneagului cel Nerod și ale fiilor săi, care nu doreau altceva decât să călătorească spre sud. De aceea, și raporturile cu mediul natural apar mai încordate în cazul Chinei, comparativ cu alte țări. Sunt multe situațiile din istoria Chinei care ne vorbesc despre
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Goldoni (Văduva vicleană, transpusă de C. Moroiu), Alfieri (Virginia, în versiunea lui C. Aristia), Lesage (Crispin, rival stăpână-său, tradusă de Ștefan Burchi). Un autor preferat se pare că era și August von Kotzebue, din care transpun I. Nițescu (Ștefu nerod), Iancu Văcărescu (Grădinarul orb sau Aloiul înflorit), G. Munteanu (Încurcătura). Din alți autori au mai tălmăcit, fără a le indica numele, E. Winterhalder și Șt. Burchi. Numărul mare de versiuni românești din piesele străine se datora concepției potrivit căreia actorii
SOCIETATEA FILARMONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289756_a_291085]
-
nevoie de medic; Natura-și este sieși ajutor: iar omul și lucrul Se supun legilor ei; a administra purgative și a lua sânge Doar pentru că ăsta-i obiceiul, ce-i altceva decât a zvârli cât colo Sănătate, putere și viață? Nerod Într-adevăr E cel care Înghite medicamente de care n-are nevoie; Un astfel de cap sec se va duce mult Înainte de vreme. VII Cel care și-a petrecut o-ntreagă viață În tihnă Trebuie, În obiceiurile sale, măsura justă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cvasiionesciene, în absurd. „Pantomima...cu zgomote” Vreau să număr stelele (apărută în primul program al Teatrului de Comedie) este o fabulă urzită, fără cuvinte, numai din sunetele caracteristice diferitor animale. Satira, amintind de ludicul commediei dell’arte, șfichiuie obtuzitatea, agresivitatea neroadă a societății față de cei ce sunt altfel, ieșind din gregarismul turmei. A murit păpușa („Teatrul”, 1966), „bufonadă tristă”, se petrece la circ, unde se amestecă și lacrima, și hohotul de rîs. În Lada („Teatrul”, 1965), farsă cu elemente grotești, se
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
se joacă Mariana și ceilalți (1927). Lucra, în 1928, împreună cu G. M. Zamfirescu, la comedia în trei acte Țufundachi dramaturg contemporan. A mai compus piesele Fluxul (1924), Urangutanul (1929), Când bântuie furtuna (1944), Livada cu pruni, tipărită fiind numai Cu nerodul satului la alegeri (1946). De ecouri critice numeroase s-au bucurat însă câteva volume de versuri: De ziua tatii și Scrisoare către Dumnezeu (1940), Jocul de-a dragostea și moartea (1940), Rodul (1942), Renaștere (1943). A tradus două romane ale
ZOTTOVICEANU RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
SCRIERI: Krishnamurti în cadrul poporului românesc, București, 1930; Krishnamurti, mesagerul inteligenței, București, 1935; De ziua tatii și Scrisoare către Dumnezeu, București, [1940]; Jocul de-a dragostea și moartea, București, 1940; Rodul, București, 1942; Renaștere, cu gravuri de Dobrian, București, 1943; Cu nerodul satului în alegeri, București, 1946; Caii anilor, București, 1947. Traduceri: J. Krishnamurti, Viața eliberată, București, 1930, 2 conferințe, București, [1931], Cărarea, București, 1932, Regatul fericirii, București, 1932 (în colaborare cu Silviu Rusu), Cuvântări și răspunsuri la întrebări din Italia, București
ZOTTOVICEANU RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
Să se creadă în putere A prăda stupul de miere. El intrase pe furiș, Strecurat pe urdiniș, Se gandea că o albină-i Slabă, mică și puțină, Pe când el, hoț și borfaș, Lângă ea-i un uriaș. Nu știuse că nerodul Va da ochii cu norodul Și-și pusese-n cap minciuna Că da-n stup de câte una. Roiul, cum de l-a zărit C-a intrat, l-a copleșit. Socoteală să-i mai ceară Nu! L-au îmbrăcat cu
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Încuiat ca-ntr-un cosciug. Nu ajunge, vreau să zic, Să fii mare cu cel mic, Că puterea se adună Din toți micii împreună. Vocabular: asfințit: apus de soare a prăda: a fura urdiniș: deschizătură într-un stup de albine nerod: prost, neghiob, nătărău norod: multime cu meșteșug: cu pricepere cosciug: sicriu Răspundeți întrebărilor de mai jos: 1. Ce și-a propus șoarecele să facă? 2. Cum se vedea el pe lângă o albină? 3. Cum l-au pedepsit albinele? 4. Ce
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
s-au pus lucid și hotărât, peste cele obișnuite istorice, adeseori cu alternativa de a alege între lucru și moarte, s-au justificat prin pretinsa admirație pentru romancierul și dramaturgul Camil Petrescu. Un soi de ticăloasă punere sub interdicție. Ceva nerod care se simțea obligat să protejeze, să apere cu orice preț pe «marele scriitor», împotriva capriciilor și «veleităților sale științifice», considerate ca o rătăcire, ca o risipă a unui bun, care ar fi aparținut, vezi bine, domnilor protectori. Ca să nu
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
un bivol, dar maică-sa, Urgalania, e o femeie deșteaptă. Ridică un deget în aer: — Ea e cocoșul și, după cum cântă ea, joacă toți. Așa că de părerea ei trebuie să-ți pese, nu de cloanța scorpiei ăleia fudule și a nerodului de bărbatu-său. Îi face semn să-și strângă calabalâcul. — O s-o pun pe Livia să vorbească cu Urgalania, iar Claudius o să-i dea peste bot nevesti sii. Mormăie încet: — De-o fi în stare... Își coboară greoi picioarele de pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Își amintește cu sigu ranță cum a fost nevoit să-l condamne la galere pe bastardul Octaviei, propriul lui nepot, fructul unei iubiri nepermise. Mai rău chiar, al unei greșeli politice. L-a durut sufletul, dar ce era să facă? Nerodul nu s-a mai mulțumit cu bani și a încercat să-și facă publică originea. Izbește înciudat cu piciorul în mozaic. Dar ce a apucat-o pe Livia tocmai acum? Și de ce se face de fapt vinovat Libo? Tot n-
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
curățat totuși câteva pro vincii de teroarea monștrilor. Pusio fluieră a pagubă. — Nu, nu e deloc așa, se împotrivește instructorul. Uite, hipopotamii, de exemplu, nu-i mai găsești până în Numibia, lei mai sunt abia prin Mesopotamia, iar tigrii - cum zicea nerodul ăla mai adineauri - doar la hyrcanieni. Iar elefantul a dispărut cu totul din nordul Africii. Germanul cugetă câteva clipe în tăcere. Apoi întreabă: — Vrei să spui că prin aceste vânători din amfiteatru, impe riul a împins civilizația până la fruntariile lumii
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
seci întreg izvorul, atunci cum o să te văd? Prin ei curge rumenirea, mândră ca de trandafiri, Și zăpada viorie din obrajii tăi subțiri - Apoi noaptea lor albastră, a lor dulce vecinicie, Ce ușor se mistuește prin plânsorile pustie... Cine e nerod să ardă în cărbuni smarandul rar Ș-a lui vecinică lucire s-o strivească în zadar? Tu-ți arzi ochii și frumseța... Dulce noaptea lor se stânge, Și nici știi ce pierde lumea. Nu mai plânge, nu mai plînge! VI
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]