272 matches
-
singurului organ prin care omul se distinge de animal, a spiritului, era tratat ca trădător al libertăților publice, ca reacționar, ca ciocoi, ca vândut străinilor chiar. Față c-o asemenea priveliște, în care virtutea se consideră de unii ca o nerozie, se taxează de alții ca o crimă, în care inteligența și știința, privite ca lucruri de prisos, sânt espuse invidiei nulităților și batjocurii caracterelor ușoare, în care cuminție se numește arta de-a parveni sau de-a trăi fără compensație
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acum, nu putem ști. În același scuar, într-o vecinătate frapantă, se întîlnesc ceilalți adolescenți, mirenii, majoritatea: gîlgîind de viață frustă, viața ca atare. Cîntînd, dănțuind, îmbrățișîndu-se. Să le reproșăm că nu au ales și ei haina preoțească? Ar fi nerozie. Viața e miraculos de diversă. Să o acceptăm așa cum e, nu? Chiar și cînd sîntem la volan și, din față sau din spate, vin spre noi descreierații bolizi pe bază de hormoni. 6 martie Calendarul Gauguin din atelier e deschis
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de ea? Junii artiști de azi par să nu fi auzit de așa ceva. Și chiar de-ar fi auzit, fenomenul li se pare irelevant. Atît de corecți în ceea ce fac, încît orice abatere de la "interesul" lor artistic li se pare nerozie. Răspund invitației celor trei tineri, Felix Aftene, Zamfira Bârzu, Gabriela Drînceanu și mă aflu în vernisajul expoziției lor de la Cupola, de o încîntătoare originalitate. Iașul e doar o escală în drumul ei spre Veneția și alte orașe de același calibru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
opusculul său e la fel de serios ca orice altă carte de istorie. De fapt, ce se vede aici, În limpezimea acestei cărți fără pretenții? Omul și vanitatea sa, rafinamentul social, niște prestigii cu totul adevărate, chiar dacă de neînțeles pentru Rațiune (câtă nerozie!), dar cu atât mai atrăgătoare cu cât sunt greu de Înțeles și descifrat. Or, ce poate fi mai grav decât toate acestea, chiar din punctul de vedere superior al celor mai detașați și Îndepărtați de lume, de fastul și faptele
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dacă trecem de la viața materială la viața morală, un nobil se putea Îndatora, putea să-și ducă nopțile prin cabarete, se Întâmpla să nu știe să scrie sau să vorbească, să fie neștiutor, prost, să Își prostitueze caracterul, să spună nerozii, tot nobil rămânea. Călăul și legea continuau să Îl deosebească de toate exemplarele de Fitecine (admirabilul reprezentant al oamenilor ocupați), deci i se tăia capul, În loc să fie spânzurat. S-ar fi putut crede că este un civis romanus În Franța
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nu este oare un adevărat miracol faptul că viața elegantă nu și-a găsit propriii legislatori În toată această lume de scriitori și gânditori? Nu sunt toate aceste manuale, chiar cele pentru folosul pândarului, al primarului și al contribuabilului, niște nerozii În comparație cu un tratat privitor la MODĂ? Nu ar fi de un imens folos publicarea principiilor de viață poetică? Atâta vreme cât la țară, de pildă, o bună parte dintre ferme, conace, sălașe, case, căscioare, cocioabe etc. sunt adevărate cocini; atâta vreme cât animalele, și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
boieri... O, inima în pieptu-i e-atîta de pe[s]triță! Ca să-ți spun drept, acuma cu scârbă m-a împlut... Iată că-ți întind mâna, ți-o strâng prietenește Și văd că tâlcuirea ce-am dat gîndirei tale A fost o nerozie. Să fim prieteni, Mihnea! Știi bine că am suflet și inimă vitează, Știi bine că în lume plătesc și eu ceva. MIHNEA (în sine ) Să-l cred eu sau să nu-l cred?... ROMAN Să-ți spun... Un suflet putred
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe mine cu îndoială-n față. Dar puneți pe-nțeleptul ce-un veac de om învață Și ați vedea cum ochiu-i cu foc pe șire-aleargă Precum alearg-un vultur peste-o pustie largă Și[-n] cartea ce se pare pustiu și nerozie Gura lui înțeleaptă v-ar spune-atunci ce scrie, Din semne moarte scoate-ar măreață-nțelepciune Și din o carte roasă ieșire-ar o minune. Astfel stau eu în lume... ca litera cea moartă, Ca o ruină tristă, fapt împietrit de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se recunoaște scrierea * mitropolitului Antim. Turburare și fierbere. Candidatura. Arbore *** fala * în *** dreptate. Eu sânt stăpân aci, nu voi! Eu sânt cânele păzitor. Iată un bătrân, un mort de metropolit. Antim - un spectru. Sânt viu, fraților. Dar nu mai *** ca nerozii *** pe băț. Citește testamentul. Toți se prosternează la pământ. Deodată se deschide sala. Intră un băiat îmbrăcat țărănește. Primește coroana... Marie... (se zice că Maria * a murit. - Ostaticii - Un ostatic recunoaște pe Maria) Tu ești, chiar tu... (cade Cortina) ACTUL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
niște basme cari de cari mai proaste... de râdeam într-ascuns ca nebunele de neghioabe ce erau? Ce, gândești că nu-mi aduc aminte? Vezi!... așa un bărbat mi-ar trebui și mie. Prost foc... Toată ziua să vorbească la nerozii, eu să nu-l înțeleg pe el... el să nu mă-nțeleagă pe mine, să-ntrebe lumea unde-a tunat de ne[-a] adunat?... Mai bine mi-ar plăcea un poet... Mai nerozi și mai mincinoși ca poeții alții nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e urâtă... ce vorbă urâtă... ș-apoi nu mi-e unchi, bietul om... îl îmbătrînesc înainte de vreme... S-a supărat când i-am zis că-i bătrân... Va să zică e tînăr!... Oare... oare nu-l iube... a! ce-am zis... Ce nerozie! Și cu toate astea... stai... Am citit că, daca vrei să cunoști de iubești pe-un om, apoi să gândești la el și să ții mâna pe inimă, să vezi de bate... (căutînd în toate [părțile] ) Să nu mă vadă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
al piesei, aflîndu-i guralivitatea și făcîndu-se că vorbește cu alții secrete, îndreaptă totul iarăși prin gura lui. Naiv. Un om care-nvață de la toată lumea cum trebuie să se poarte, cum să vorbească, cum să scrie (Becineagă), face o mulțime de nerozii și încurcă ițele. Afectat. Un om ce face lumii-ntregi complimente blazate și dă lumei toate sfaturi rele. e TROPARURI DE STIL 2254 " Sunt momente în viața popoarălor când...... " "Este trist lucru ca...... " Cînd........... " "... este de datoria oricărui cetățean român
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nevasta fericită înota în bucurie. Dar cât timp? A doua zi chiar nici măcar voia să știe De-acel sclav căci a ei toană trecătoare-o părăsise, Iar dorințele aprinse i-au zburat ca niște vise... {EminescuOpVIII 446} E-o curată nerozie... Bine crede cine spune Că feeile mai toate sânt deșerte ori nebune BOMILKAR Să mă ierți însă povestea e din cale-afară lungă, De vei toarce-o mai departe până mâni o să ajungă. Eu te lămuresc în clipă. Ai un sclav
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Între ei amorul nu e decât goală jucărie Ce se dă precum se cere, de urât ori de mândrie, Pentru trecere de vreme, uneori pentru câștiguri, Iar când patima s-arată o gonim ca niște friguri, Căci ar fi o nerozie ș-o pornire în zădar De-a deschide unor oameni cum sunt ei un sanctuar Ca al inimei. Simțirea ce-ar veni din adâncime O înăbușim cu sila, ca să nu ne știe nime. Daca tu-mi ziceai: "O, Lais, iată
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mine, dar vorbesc ca toată lumea, ș-așa trăim unul cu altul și unul de altul. Asta-i chestia. Critil era revoltat să vază de o parte o purtare așa de ordinară, de alta atâta șiretlic. Cum poate să se lege nerozia de capetele oamenilor până la așa hal, gândi în sine. Pehlivanul râdea însă de toți în umbra nasului lui celui mare și zise aparte și triumfător ca intriganții din comedii. - Ei trasu-ți-i-am pe sfoară pe toți? Ce mai poftești? Care cutră
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fi căutat alături cu Giani, Carada, Mihălescu e un mister pentru noi și pentru mulți din câți l-au cunoscut, căci desigur că locul lui nu era alături cu acele bipede pentru cari adevărul e o farsă și onestitatea o nerozie. Dar... de mortuis nil nisi bene. Erorile legate de-o mână de pământ se desfac deodată cu ea, și e destul dacă, în urma unei existențe atât de chinuite precum este aceea a omului ce cugetă și simte, avem a constata
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
inept, deci și economic și politic inept. Arareori se va găsi un stat care să urmărească cu mai multă stăruință politica degenerescenții decât statul maghiar. Această ideocrație care supune vertebrele și craniile vii a milioane de oameni sub șurubul unor nerozii scornite de căpăținile brahicefale a unei rase mongolice cată să înceteze pentru ca o înțelegere temeinică și pe de-a pururea cu monarhia vecină să fie cu putință. O asemenea înțelegere ar avea însă după noi o influență determinantă asupra întregei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de irosirea de puteri vii ce se face în această țară. Mii de franci, reprezentând zeci de mii de kilogrami metrici de putere vie, i se dau ca pensie reversibilă unui om ce nu e 'n stare a scrie decât nerozii; mii de franci se dau pentru a plăti venalitatea cutărui deputat, ignoranța cutărui profesor, corupțiunea cutărui funcționar, trădarea și felonia cutărui ofițer superior, negustoria de vorbe a cutărui advocat. Milioane de kilogrammetri de putere se cheltuiesc pentru a întreține mii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de oamenii interesați în chestie, interesați anume să iasă la viitoarele alegeri? Lucrul e atât de bătător la ochi încît nu ni se pare necesar a mai insista asupra lui. Și-n adevăr, demult se șoptește că variile și costisitoarele nerozii făcute de primăria actuală 211 {EminescuOpXIII 212} ar fi inspirând părinților cumularzi ai comunei o frică semnificativă în fața unor eventuale alegeri; de aceea, schimbând legea, deci cu necesitate și rezultatele ei, ar spera să obție de la alegeri ticluite o ratificare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
carității sunt, cum știe toată lumea, elementele cele mai caracteristic dostoievskiene. De aici, adică din așa-numitele „situații-limită” ale lumii dostoievskiene, s-a scos părerea că e o lume de cazuri anormale, plină numai de psihopați, o lume a dezaxării. Acestei nerozii i se opune alta, în fond foarte apropiată, care laudă la Dostoievski „misticismul”, „viziunea abisală” și celelalte exutorii mântuitoare de „platitudinea” rațiunii și realității. Or, ceea ce e esențial la Dostoievski e tocmai gradul extrem de potențare al rațiunii și realității. Situațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
înțelegem din exemplul lor lucrul acesta; nimeni nu poate fi mare scriitor numai cu „talent” și fără o mare cultură. (Nu puțini cred că, de pildă, Creangă sau chiar Caragiale, ori Arghezi nu erau culți; dar asta e o imensă nerozie.) Altceva: un scriitor trebuie să trăiască în iluzia că scrie pentru veacurile viitoare; asta nu înseamnă să fie infatuat (din contră) și nici lipsit de simțul răspunderii și de luciditate. Dar dacă nu face un pariu cu posteritatea e un
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
spaimă, abandon 31 Demnitate, eroism - slugărnicie, lașitate 33 Dreptate, justiție - nedreptate, injustiție 35 Educație, educatori, educați 36 Experiență de viață 37 Imaginație, iluzie, visare 39 Interes, dorință, aspirație, speranță - indolență, indiferență 40 Iubire, dragoste - ură, gelozie 40 Istețime, Înțelepciune - prostie, nerozie 44 Logic, logică - ilogic, absurd 50 Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanie 51 Morală, moravuri 52 Muncă, hărnicie, creație - lene, indolență, trândăvie, plictiseală 57 Obiectivitate - subiectivitate 58 Obișnuință, deprindere, adaptare - inadaptare 61 Om, omenie, noblețe - josnicie 62
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se măsoară prin sacrificiul pe care ești gata să-l faci pentru el.” (J. Galsworthy) „O, puternică iubire! Într-o privință faci din bestie om, și-n alta, din om bestie.” (W. Shakespeare) Istețime, Înțelepciune - prostie, nerozietc "Istețime, Înțelepciune - prostie, nerozie" Ia lucrurile așa cum sunt. (Îndemnul poate fi considerat Înțelpt, dar numai pentru acele situații obiective care Întrec, pe moment, posibilitățile noastre de a le schimba În sensul dorințelor noastre sau care ar produce mai mult rău schimbându-le, decât dacă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
la procedee ale intertextualității din narațiunea modernă. Eroul, un personaj byronian, apropiat ca structură și de câteva personaje ale lui Pușkin și Lermontov, practică fără scrupule, cu o voluptate cinică nedisimulată, un fel de experiment erotic menit să demonstreze nesăbuința, nerozia iluziilor sentimentale. Asemenea unui damnat mefistofelic, libertinul seducător se simte superior mediului filistin în care trăiește, convențiile sociale nu-i spun nimic, iar mărimile vremii (sub numele cărora contemporanii lui H. au recunoscut personaje reale, de vreme ce nuvela este, întru totul
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
fabulă de actualitate”, niște schițe după natură, evocarea unor „figuri dispărute” constituie antrenamentul lui de portretist. Cu o îngustă percepție a literaturii moderne (și, în genere, a curentelor noi în artă), el nu vede în gesturile necanonice decât trăsneli și „nerozii”. Criteriul pare să fie acela al unui realism destul de strict. În ceea ce privește „chestiile teatrale”, se dovedește a fi, în pofida înclinației obișnuite spre rostirea mucalită, un cronicar serios. Cu meticulozitate, el povestește analitic subiectul, cântărește „valoarea dramatică” și „valoarea tehnică” a textului
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]