959 matches
-
folosit mai vechile grade securiste pentru a extorca fără milă băncile intrate pe mâna complicilor sau subalternilor de ieri! Mai trist e ca o echipă venită la putere cu mandatul explicit de a asana societatea românească devine, pe față, cu nerușinare, complicele "miliardarilor de carton". Abia și-a suflecat Ovidiu Grecea mânecile și a răscolit puțin prin coșul rufelor murdare, ca auxiliarii mafiei naționale au intrat în alertă. Deznodământul era previzibil, nu doar pentru că suntem conduși de niște ticăloși, ci și
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
amuze. Un asemenea spectator fără griji este și Totò Istrati, cu mențiunea însă că el are și o cruzime înnăscuta, care îl transformă într-un "diavol meschin". Dacă nu ar exista acest sadism de ordin moral al său, practicat cu nerușinare, personajul ar putea fi comparat fără reținere cu Ilie Moromete, de pildă, care și el nu se ocupă decât cu contemplarea spectacolului lumii și uneori chiar cu regizarea acestui spectacol, pentru propriul lui amuzament. Totò Istrati se afirma că un
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
ăAsta nu-i o corabie că toate corăbiile/ ziceau încercînd în mîini carcasa de litere/ fierbinți/ asta e o corabie de silabe/ asta e o corabie umpluta cu lacrimiă" (Corabia). Trist megaloman amețit de satisfacția "facerii" sale verbale, își recunoaște "nerușinarea", id est impostura artefactului estetic în raport cu trăirea ca atare: "Pe zi ce trece tot mai al tau/ pămîntule prieten./ Am inventat cîntece de adormit universul/ am îndulcit catapetesme/ m-am lăsat devorat de cuvinte/ călcîndu-te am trăit bucurii nerușinate/ bucurii
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
un sistem limpede de dobândire a averilor. Poate în alte părți, dar nu la noi. Am mari dubii că simplul spirit de întreprindere și munca plină de avânt puteau, în doi-trei ani, să conducă la bogățiile colosale etalate cu atâta nerușinare la televizor și în splendidele reviste colorate ce-au proliferat precum ciupercile (în vreme ce, tot mai prăfuite, revistele de cultură nu-și mai găsesc cititorii. În paranteză fie spus, majoritatea lor covârșitoare sunt atat de plicticose, de interesate doar de descrierea
Conturile noastre n-au asemănare! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17599_a_18924]
-
Nu am nici o îndoială că aceste lucruri au fost posibile mai ales datorită setii de putere a individului Ion Iliescu. Pentru a se cocota în fruntea piramidei, acest ins fără scrupule a încurajat jecmănirea nemiloasa a țării, a mințit cu nerușinare și a cultivat complicități criminale. El și ai lui ne-au adus la sapă de lemn, iar acum, profitând de prostia noastră incurabilă, s-au hotărât să se întoarcă să ne ia și primitivul instrument agricol! Nefiind un superman, individul
Conturile noastre n-au asemănare! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17599_a_18924]
-
cere sancțiuni împotriva "oamenilor din PMP care au mințit la televizor" în legătură cu numărul de semnături strânse pentru candidatura sa la Președinție. "Am văzut pe posturile de televiziune tot felul de oameni din PMP, nou veniți în politică, care mint cu nerușinare și în legătură cu numărul de semnături și în legătură cu încrederea publică. În momentul în care de duci la televizor și minți generând o stare de confuzie în interiorul partidului aflat în campanie electorală se creează un prejudiciu de imagine care trebuie sancționat. Voi
Diaconescu răbufnește în scandalul din PMP: "Mint cu nerușinare!" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21350_a_22675]
-
ducem zilele fără muncă, fără bani, fără hrană și fără șansă pentru viitorul copiilor noștri. Toți știu să pună bețe-n roate și să protesteze, dar nimeni nu vine cu soluții. Iar când sunt întrebați ce soluții au, răspund cu nerușinare că nu e treaba lor să găsească soluții! Sigur că nu, treaba lor e doar să ne lase pe noi pe drumuri! Așa-zișii "salvatori" veniți să se distreze și anul acesta la Fânfest nu numai ca nu ne-au
FÂNFEST: Mesajul locuitorilor din Roșia Montana pentru FÂNSENIȘTI by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21794_a_23119]
-
-și papucii. Așa stând lucrurile, îți trebuie o anumită doză de masochism ca să citești versurile din volumul recent apărut, Manifest anarhist și alte fracturi. Imediat după ce deschizi cartea te trezești împroșcat cu expresii dintre cele mai vulgare, unele de o nerușinare rar întâlnită : "guvernul e o adunătură de cretini", "m-am pișat pe stradă", "ți se vedeau chiloții, Românie, îți introduc penisul meu lung și negru în gură, Românie" etc. Culmea este că, folosind acest limbaj insultător, autorul nu urmărește să
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
după-masă la tribunal, mă voi duce diseară la teatru, scriu acum aici în caietul ăsta - iar între timp viața lui Blecher continuă la Roman așa cum am văzut-o. Voi mai avea curajul să mă vait de ceva? Voi mai avea nerușinarea să am capricii, indispoziții, enervări?... El trăiește în intimitate cu moartea. Nu cu o moarte abstractă, nebuloasă, cu termen lung. E moartea lui, precisă, definită, cunoscută în detalii, ca un obiect. Ce îi dă curaj să trăiască? Ce îl susținea
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
dr. Șuțu (întocmind, firește, cuvenitul proces verbal, care s-a păstrat, Eminescu devine "primul deținut politic". Iar scena de la baie a fost, de fapt, o sinistră înscenare ("ne aflăm în fața unei înscenări"), toți participanții menționați în procesul verbal mințind cu nerușinare (De ce, totuși?). De aici la certitudinea că Eminescu nu era nebun atunci cînd a fost "arestat" nu mai e decît un pas. Iar dacă Eminescu a fost sănătos psihic în clipa ridicării sale, ar fi aberant să te întrebi dacă
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
Blocînd Uniunea noastră nu doar din punct de vedere administrativ, prin reducția conducerii sale la un arbitrar "comitet operativ" și rarefiind la maximum ședințele Consiliului director, ci și din punctul de vedere al conștiinței opozante a celor mai mulți scriitori, măsluită cu nerușinare în texte propagandistice și omagiale. Texte ce merită a figura în edițiile ulterioare ale operei d-sale. La capătul unei serii ce începe cu Mihai Beniuc, D.R. Popescu o încunună în chip malefic, prin radicalizarea abuzului. Compromisul cel mai cras
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
ea articulează un rol de-o covîrșitoare importanță, de care s-a achitat cu onoare. Opera lui Virgil Ierunca s-a împotrivit, cu o indenegabilă eficiență, celor care "în cîmpul minat al totalitarismului au făcut din minciună un destin, din nerușinare o profesie, sau din complezență o scuză pioasă". Ca și moștenitorilor acestora ori - adesea - acelorași personaje, revenite în perioada de după decembrie '89, chiar dacă s-a întîmplat, dintr-un impuls magnanim - a fi creditate anterior. Vedem în tandemul Monica Lovinescu-Virgil Ierunca
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
la excepțional, după ce, de ani buni, împiedică însănătoșirea economiei naționale. Finanțate gros, beneficiind de comenzi preferențiale și prostești, aceste producătoare de tinichele pe roți, incapabile să-și găsească o piață de desfacere, încremenite în idioțenia unui comunism retrograd șantajează cu nerușinare și amenință grobian cu blocarea piraterească a șoselelor. Ei, și dacă le-ar bloca, ce-ar fi? Poate că posesorii de bulane de la interne ar accidenta mai puține femei nevinovate! Cu totul suspectă - pentru că aberante sunt toate celelalte! - e plasarea
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
Bîrca, alături de emulul său, directorul României Mari, nu scapă observației atente a comentatorului, nici în segmentul actual al evoluției sale: "Dar profesioniștii închinătorilor la idoli falși, gen Adrian Păunescu sau Ion Gheorghe, Corneliu Vadim Tudor și alții ca ei, cu nerușinare, plini de nostalgie și pentru că tot li s-a dat mîna, mai închină, la atîția ani după decembrie '89, din cînd în cînd imnuri de slavă conducătorului iubit (așa mort cum e) și patriei socialiste. Dar acum, se pare, indicațiile
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
său de încredere, Coston Georgescu) vrea să mai păstreze ceva muniție și pentru anii negri ce vin. Deocamdată, e sigur că el și-a pavat, călcând pe stelele de pe umerii viitorilor împroprietăriți, drumul spre al doilea mandat. Un drum al nerușinării și al ticăloșiei.
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
alții ejusdem farinae. În ce-l privește pe dl. Nicolae Manolescu, acesta și-ar fi permis să dea lecții în România literară prestigiosului cotidian francez Le Monde, în aceeași R.L. "care l-a lins în fund pe Ceaușescu cu o nerușinare fără margini." Ghilimelele le-am luat din ziar, așa că avem garanția că eleganta sintagmă a fost rostită de însuși dl. Nicolae Breban. Gura păcătosului adevăr grăiește. E destul a răsfoi colecția revistei din anii în care dl. N. Breban era
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
-și completeze veniturile din furtișaguri, ciordind cu seninătate din curtea fabricii, din magazia de rechizite sau, pur și simplu, din grajdul împrejmuitor al întreprinderii, românul e uluit astăzi că nu mai are ce să fure! E indignat că bodyguarzii au nerușinarea să le controleze geanta la ieșirea din instituție și că patronul e cu ochiul în permanență pe producție! Așa se explică desigur "deturnarea" infracțiunilor spre zone necunoscute sau slab reprezentate până în 1989: jaful armat, răpirile, violurile în serie, asasinatele bestiale
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
subterană pe toată durata bolșevismului român) a fost și singura capabilă să se organizeze și să treacă la acțiune. Or, securitatea a făcut ceea ce știa să facă mai bine: să profite de munca altora, să învrăjbească și să spolieze cu nerușinare! Ceva-ceva mă pune, totuși, pe gânduri. Revelațiile privitoare la rolul securității în ruinarea Băncii internaționale a religiilor și a decavării F.N.I.-ului, ca și incredibilele filiații dezvăluite de cotidianul "Ziua" privindu-l pe multimiliardarul Voiculescu arată cel puțin o fisură
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
al României post-constantinesciene fără să mai spun o dată ceea ce-am spus până la sațietate în ultimii patru ani: că pentru debandada, ticăloșiile, hoțiile, bestialitățile de toate soiurile rămase nepedepsite sunt direct responsabili cei care, în 1996, au creat, mințind cu nerușinare, iluzia că posedă remediul însănătoșirii României. La ce a dus nesimțirea și incapacitatea lor, vedem acum. La un haos incontrolabil și la o disperare bolnăvicioasă. Ce-ar fi trebuit ei să facă? Să nu se amestece! Să-i fi lăsat
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
Haidia, ca o îngînare a lui Pașadia. Un panegiric închinat amurgului amplifică senzația plonjării într-un univers defunct, prelungit prin fantomaticul discurs capabil a-i fixa fastuosul colorit: "Ocolim casa de mode. În vechea uliță, înclinată spre apus, urmărim, cu nerușinare, cum se cuibăresc bătrînii în noaptea ce se anunță, perdelele groase, afumate, cu franjuri lipsă, nu ne pot ascunde acest amurg pe care nimeni, niciodată, n-o să-l mai prindă, noi sîntem deci, chiar și trecînd în fugă pe ulița
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
anume tandrețe sumbră, o duioșie prefăcută, în contul unui ideal uman abstract. Ceva ca apucăturile unor domnișoare de pension citind numai aventuri nobile și curate din nemuritoarea Bibliotecă roz, cititoare speriate și fidele ale unei existențe în care turpitudinile, mizeriile, nerușinările materiei în plină evoluție, nu erau vrednice de arătat tineretului studios precum și oamenilor de treabă. Din contră, cu ajutorul cenzurii, am fi cunoscut doar partea în care materia ar fi avut doar calități decente, în ciuda dialecticii ei infernale. Astfel, orbește, pe
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
tehnica începutului de secol XIX, cu niște caractere deosebit de fine, a căror denumire nu o cunosc; ...recunosc, repet, că și subsemnatul, curios să afle mai repede soarta Interdicției, a sărit nerăbdător, cu bună știință, destule paragrafe teoretice, zicându-și, cu nerușinare, și cu impertinența secolului: Maestre, ajunge, la subiect!
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
Dacă numeri între locuitorii acestei urbe istorice și curvele ce patrulează pe traseu mai ceva decât soldații la fruntarii, imaginea "martiriului" e completă și apetisantă din cale-afară! Oricum, între această imagine și aceea a minerilor ca activiști civici, propagată cu nerușinare de "Flacăra" lui Păunescu, prefer sifilisul "traseistelor" vorbitoare de turco-kurdă. Cu ajutorul unui doctor bun, de sifilis scapi! De ceilalți, nu!
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
facă așa ceva), cenzură (din lista oficială a CNAM a ales pe cine și cum a dorit) și tare mi-e teamă că nici acuzația de corupție n-ar fi cu totul exagerată: de unde să știm noi că editurile favorizate cu nerușinare nu cotizează gras în contul partidului pe care d-na Andronescu îl reprezintă atât de aberant în guvern? Motivarea ministresei - chipurile, reclamarea de către profesori a numărului prea mare de manuale - seamănă izbitor cu "telegramili oamenilor muncii", la care făcea apel
Manual de bune maniere pedeseriste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15977_a_17302]
-
rău. Spre deosebire de polițiști, ale căror mânării riscau în orice moment să fie date la iveală, politicienii nu riscau nimic: aveau de partea lor legea de fier a neocomunismului, Constituția (care, vă aduceți aminte, ocrotește, dar nu garantează...) și marea, sfânta nerușinare bolșevică... într-un anumit sens, polițiștii sunt mai onești decât politicienii: ei măcar au pornit de la zero, au trudit, au asudat, și-au mâncat nervii în discuții cu arhitecții (iar apoi cu consoarta), au șantajat proprietari de depozite și au
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]