225 matches
-
D. Păun, Pantazi Ghica și N. Țincu. Traduceri fac B. Florescu, V. D. Păun, N. Țincu, P. V. Grigoriu și I. Alessandrescu. Sunt selectate pagini din La Rochefoucauld, Voltaire, Vauvenargues, M-me Colomb, Xavier de Maistre, George Sand, Sainte-Beuve, Gérard de Nerval, H. Murger, Nathaniel Hawthorne (prin intermediar francez), E.A. Poe (se folosește versiunea lui Charles Baudelaire), precum și din A. Karr, L.-A. Garnier, L. Ernault, A. Second, Charles Lemonnier, Jules Tardieu. Câteva contribuții critice, dintre care se detașează aceea dedicată lui
POVESTITORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288994_a_290323]
-
face stagii de specializare în Franța, Belgia și Elveția, unde susține și conferințe de specialitate. Este membră a Asociației de Literatură Comparată, face parte din Sociéte d’Histoire Littéraire de la France (corespondent pentru România al revistei acesteia), Société „Gérard de Nerval” (Franța) și Association Internationale de Sémiotique. A fost distinsă cu Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române (1990), Premiul revistei „Cronica” (1995) și cu titlul Chevalier dans l’Ordre des Palmes Académiques al Republicii Franceze (1997). Colaborează la „Convorbiri literare”, „România literară
MURESANU IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288309_a_289638]
-
cu titlul Chevalier dans l’Ordre des Palmes Académiques al Republicii Franceze (1997). Colaborează la „Convorbiri literare”, „România literară”, „Cronica”, „Ramuri”, „Caiete critice”, „Synthesis”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Euresis”, „Analele științifice ale Universității «Al.I. Cuza»”, „Cahiers Gérard de Nerval”, „Dialogue”, „Oeuvres et critique” (Franța), „Degrés” (Belgia). M. I. stăpânește principalele tehnici actuale de investigare a textului literar, cu deosebire pe acelea teoretizate în Franța. Volumele La Littérature, un modèle triadique (1995) și Literatura, un discurs mediat (1996) pornesc de la
MURESANU IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288309_a_289638]
-
altele, fundamentul exegezei Eminescu și intertextul romantic (1990), contribuție importantă la definirea caracteristicilor romantice ale operei poetului român și totodată a raporturilor acesteia cu romantismul francez. Exegeta exemplifică cele două aspecte făcând o amplă paralelă între Eminescu și Gérard de Nerval, ambii situați într-o rețea literară specific romantică. Raportarea la context și la avantext constituie unul din principiile studiului, în tentativa de a afla punctele comune între biografiile, mediile culturale frecventate de cei doi și operele lor. Paralela respectă apartenența
MURESANU IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288309_a_289638]
-
relations franco-roumaines (în colaborare), Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Grupul µ, Retorica poeziei, pref. trad., București, 1997; Jacques Montangero, Vis și cogniție, Iași, 2003. Repere bibliografice: Irina Mavrodin, Eminescu într-o lectură intertextuală, RL, 1991, 29; Al. Piru, Eminescu și Gérard de Nerval, L, 1991, 2; Ioan Holban, Eminescu și Nerval, CRC, 1992, 1; Gabriela Duda, Prințul Moldaviei și Prințul Aquitaniei, VR, 1992, 3-4; Mihaela Mârțu, Eminescu și intertextul romantic, AUI, literatură, t. XXXVII-XXXVIII, 1991-1992; Ioana Mărășescu, Eminescu și intertextul romantic, „Revue d
MURESANU IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288309_a_289638]
-
µ, Retorica poeziei, pref. trad., București, 1997; Jacques Montangero, Vis și cogniție, Iași, 2003. Repere bibliografice: Irina Mavrodin, Eminescu într-o lectură intertextuală, RL, 1991, 29; Al. Piru, Eminescu și Gérard de Nerval, L, 1991, 2; Ioan Holban, Eminescu și Nerval, CRC, 1992, 1; Gabriela Duda, Prințul Moldaviei și Prințul Aquitaniei, VR, 1992, 3-4; Mihaela Mârțu, Eminescu și intertextul romantic, AUI, literatură, t. XXXVII-XXXVIII, 1991-1992; Ioana Mărășescu, Eminescu și intertextul romantic, „Revue d’histoire littéraire de la France”, 1996, 6. D.M.
MURESANU IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288309_a_289638]
-
Arcadievna, fragment din Scrisorile unui răzeș), Al. Macedonski (Pomul Margaritii), Tudor Arghezi (Amintirile ierodiaconului Iosif), Gh. Brăescu și traduceri din poezia lui Charles Baudelaire (Albatrosul, în versiunea lui Tudor Arghezi), din scrierile lui Henri Murger și ale lui Gérard de Nerval. N. mai cuprinde articole din actualitatea politică, industrială, financiară, știri interne și externe, informații culturale, cronica plastică, mondenă, sportivă și medicală, dialoguri cu oameni politici, anchete, anunțuri, caricaturi, fotografii, reclame. M.W.
NAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288368_a_289697]
-
nereceptivă la lirică, a avut totuși șansa să-și vadă tipărite versiunile din poezia completă a lui Georg Trakl (2001), Guillaume Apollinaire (2002) și Arthur Rimbaud (2003), tălmăcirea unei bune părți din versurile lui Georg Heym (1986) și Gérard de Nerval (2000) și doar Ceaslovul (2000) din Rainer Maria Rilke, poetul său preferat. A lăsat în manuscris transpunerea integralei operei poetice a lui Rilke și a lui Goethe (aici intrând și cea de-a treia versiune românească la Faust, după cele
NEMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288418_a_289747]
-
Traduceri: Georg Heym, Poezii, pref. Thomas Kleininger, București, 1986; Georg Trakl, Poezii, pref. Mihai Mangiulea, București, 1988, Poeme - Dichtungen, ed. bilingvă, București, 1991, Opera poetică, I-II , Chișinău, 2001; Rainer Maria Rilke, Rugăciunile, București, 1998, Ceaslovul, București, 2000; Gérard de Nerval, Himerele, București, 2000; Guillaume Apollinaire, Alcooluri. Bestiarul. Vitam impendere amori, pref. Ioan Es. Pop, București, 2002; Arthur Rimbaud, Opere, pref. Livius Ciocârlie, Iași, 2003. Repere bibliografice: Constantin Dumitrache, „Rugăciunile” lui Rilke, R, 1999, 6. G.Dn.
NEMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288418_a_289747]
-
de realitate, a lumii reale de aceea imaginară -, pierderea din vedere a totalității și complexității naturii umane prin favorizarea unei singure laturi a existenței. Spiritul exemplar al noii orientări, „în care vis și realitate se întâlnesc firesc”, este Gérard de Nerval, cel care căuta în chipul fiecărei femei întâlnite trăsăturile tremurătoare ale iubitei din vis: „În sensul care se obișnuiește să se dea cuvântului viață, cu Gérard de Nerval nu mai există nici miraculos, nici așa-numit real, cel mult minunatul
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
orientări, „în care vis și realitate se întâlnesc firesc”, este Gérard de Nerval, cel care căuta în chipul fiecărei femei întâlnite trăsăturile tremurătoare ale iubitei din vis: „În sensul care se obișnuiește să se dea cuvântului viață, cu Gérard de Nerval nu mai există nici miraculos, nici așa-numit real, cel mult minunatul dorinței, realitatea visului”. Faptul că Nerval era bănuit de schizofrenie nu schimbă cu nimic datele problemei. Dimpotrivă, tulburările nervoase sunt deschideri cognitive la care rațiunea obișnuită nu va
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
fiecărei femei întâlnite trăsăturile tremurătoare ale iubitei din vis: „În sensul care se obișnuiește să se dea cuvântului viață, cu Gérard de Nerval nu mai există nici miraculos, nici așa-numit real, cel mult minunatul dorinței, realitatea visului”. Faptul că Nerval era bănuit de schizofrenie nu schimbă cu nimic datele problemei. Dimpotrivă, tulburările nervoase sunt deschideri cognitive la care rațiunea obișnuită nu va ajunge niciodată; astfel, depășirea limitelor vechii estetici, cu „literarul ei plat și pompos”, trebuie făcută prin impunerea în
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
Krleza, La hotarele rațiunii, București, 1969 (în colaborare cu D. Radimac); Samuel Beckett, Așteptându-l pe Godot, București, 1970; Oskar Davico, Poezia, București, 1970 (în colaborare cu Dorin Gămulescu); Julien Gracq, Țărmul Syrtelor, pref. Nicolae Balotă, București, 1970; Gérard de Nerval, Fiicele focului, București, 1974. Repere bibliografice: Virgil Teodorescu, „Drumețul incendiar”, „Meridian”, 1936, 10; Pericle Martinescu, „Drumețul incendiar”, SDM, 1936, 5; Paul Scorțescu, „Medium”, ORT, 1945, 8; Perpessicius, Opere, XI, 103-104; Vladimir Streinu, Suprarealismul - școală neliterară, „Semnalul”, 1946, 1280; Oarcăsu, Opinii
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
quantique, La Nature ș.a.), cartea pornește de la aceeași reverie a terțului secret inclus și a unității contrariilor și poate fi considerată și un „curs practic” de poietică, o cale de aproximare a mijloacelor de „captare” a ceea ce poeți romantici precum Nerval înțelegeau prin „poezie organică” sau „poezie transcendentală” ori poeți moderni precum Rimbaud prin „imperativul vizionarismului”. Drumul de acces spre poezie ar fi tot fizica cuantică, înțeleasă ca metafizică pornind de la premise științifice. Astfel, imaginarul poetic nu este altceva decât imaginarul
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
Mihail Sadoveanu, iar Adrian Marino scrie despre H. Sanielevici. La rubrică „Eseuri” își aduc contribuția Viorel Alecu (Vasile Conta), Virgiliu Angelli, adică Virgil Ierunca (Luigi Pirandello), Edgar Papu (Teresa de Ávila), Al. Claudian (Impresii din Franța), Șasa Până (Gérard de Nerval), I. Bunescu (Romain Rolland), Alf Adania (Bazele filosofice ale științei), Mihail Chirnoagă (Jurnalul lui Stendhal), Mircea Mancaș (Mistica și creație, Artă și reverie) ș.a. Călinescu și colaboratorii săi mai semnează și „Misterele castelului de Tristenburg”, rubrică de mare ecou. J.l.
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
bronz și lampioane de porțelan (1920) și Cetiți-le noaptea (1930), parțial și romanul Bărbierul regelui Midas (1931) au o scriitură de factură postsimbolistă (în linia Henri de Régnier, Marcel Schwob, Albert Samain, Huysmans, Maeterlinck), cu filoane romantice (E.A. Poe, Nerval, E.T.A. Hoffmann), care presupun o atmosferă bizară, enigmatică, exotică sau onirică, încărcată de o nostalgie fin de siècle. Fantasticul minulescian este unul conectat la viața citadină, modernă (ca la Mircea Eliade sau la Al. A. Philippide), rupând deci cu
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
volum apare doar Mitologia Eddelor (scandinavă) (1922), mai mult o rezumare a legendelor cosmogonice nordice. Bun cunoscător al mai multor limbi, orientat în cultura universală, a transpus în românește câteva opere ale unor scriitori de primă mărime - Goethe, Gérard de Nerval, Tolstoi, Maupassant, O. Wilde - acțiune datorată și colaborării cu editorul G. Filip, ca redactor al colecției „Nuvela”, în cadrul căreia a mai semnat și cu pseudonime (Baldovin, Tugomir, Vana Umbră). Piesa Alt Heidelberg de W. Meyer-Förster, în traducerea lui, a fost
BOUREANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
W. W. Iacobs, Taina puțului, București, f.a.; Lev Tolstoi, Prizonierul din Caucaz și alte povestiri, București, 1929, L. Tolstoi povestind copiilor, București, 1930; O. Wilde, Casa cu rodii, București, f.a.; J. W. Goethe, Povestea vulpoiului șiret, București, 1931; Gérard de Nerval, Mâna vrăjită, București, f.a. Repere bibliografice: I. C. Negruzzi, „Povestea lăcrămioarei”, AAR, partea administrativă, t. XXXI, 1908-1909; S.S. [Scarlat Struțeanu], „O istorie din alte vremuri”, ALA, 1921, 4; V. Rugă [Vintilă Russu-Șirianu], „O istorie din alte vremuri”, FLR, 1922, 9; N.
BOUREANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
discursul analitic, criticul având o înzestrare de memorialist. Cu întinse, aprofundate lecturi din literatura străină, se simte în largul lui printre scriitorii de expresie franceză: critici (Hippolyte Taine, Émile Faguet, dar și Anatole France), poeți (Albert de Vigny, Gérard de Nerval, Paul Claudel, Maurice Maeterlinck, Emile Verhaeren), prozatori (Romain Rolland, Marcel Proust, André Gide ș.a.), moraliști (Joseph Joubert). Dramaturgia lui H. Ibsen îi incită, și ea, nervul hermeneutic. Cu ținuta-i integră, care îi face scrisul cu atât mai creditabil, B.
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
zona Mehedinți) și Paserile cu cioc de fier (din Vâlcea). În ceea ce privește traducerile literare, nesemnate, dar aparținând mai toate lui Grandea, sunt de semnalat tălmăcirea parțială după Don Quijote de Cervantes și două articole despre H. Heine (unul al lui Gérard de Nerval), însoțite de o traducere în proză din creația poetului (Intermezzo). Mai apar scurte recenzii la cărți străine și o cronică la spectacolul cu piesa lui B. P. Hasdeu Trei crai de la răsărit. L.V.
BUCEGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285888_a_287217]
-
ideolog, pedagog, personaj literar, subiect de anecdotica ș.a.m.d. slujește deopotrivă istoriei literare, sociologiei și evoluției comparative a mentalităților. A redactat cursuri universitare (Literatura secolului al XVIII-lea), a tradus în română din Barbey d’Aurevilly (Diabolicele), Gérard de Nerval (Aurelia), Eugen Ionescu (Jurnal în fărâme) ș.a., dar și în franceză, din V. Voiculescu (Povestiri). SCRIERI: La Littérature française dans l’espace culturel roumain (în colaborare), București, 1984; Création et devenir dans la littérature française du XX-e siècle (în colaborare
BADESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285536_a_286865]
-
firești, primitive, combinând tihna și inventivitatea luxoasă a Versailles-ului cu ușurința erotică acoperită de hibiscus din Samoa. Romantismul Întunecat prindea rădăcini. La fel de vechi, cel puțin, ca orientalismul straniu al cavalerilor templieri și de atunci umplut cu Lady Stanhope, Baudelairi, Nervali, Stevensoni și Gaugaini - acei barbari iubitori de Miazăzi. O, da, templierii. Îi adoraseră pe musulmani. Un fir de păr de pe capul unui sarazin era mai de preț decât tot trupul unui creștin. Asemenea fervoare nebună! Și acum tot rasismul, toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
unele nici măcar n-au nume de familie, cum e, de pildă, Colette, În timp ce o ASP se numește Odolinda Mezzofanti Sassabetti? Pentru ce un scriitor adevărat scrie de dragul operei sale și nu-l interesează dacă e cunoscut printr-un pseudonim, vezi Nerval, În schimb un ASP vrea să fie recunoscut de vecini, de locuitorii din cartier și din cel În care a locuit Înainte? Bărbatului Îi ajunge propriul nume, femeii nu, pentru că sunt cei care o cunosc ca domnișoară și cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
s-o public. Ar fi un început de efect, ceea ce nu ar exclude veridicitatea, având în vedere că eu chiar sânt această insectă. Mai mult, mult mai mult decât Gregor Samsa, hai să zicem cam în măsura în care insecta era Hoffmann sau Nerval sau Novalis. Ca toți romanticii ăștia, voi scrie nu ca să construiesc o poveste, ci ca să exorcizez o obsesie, ca să îmi apăr bietul suflet de monstru, de monstrul groaznic nu prin hidoșenie, ca la Kafka, ci prin, frumusețe. Mă gândesc acum
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
meu, care cuprindea versuri, note de lectură, vise mai stranii și prea puține fapte exterioare, nu am scris nimic despre această "întîlnire". Tot ce-am notat în acea zi în agenda cu pagini dictando a fost că începusem Aurelie de Nerval. Treceam în clasa a douăsprezecea și aveam să împlinesc curând optsprezece ani; începeam să simt din ce în ce mai mult o strângere de inimă în privința viitorului meu. Cu doar un an înainte mă hotărâsem să renunț definitiv și fără părere de rău la
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]