379 matches
-
nici undeva în lume. Dar cine nu are altul își creează din asemenea strigăte un titlu de recomandație, precum Caligari își creează unul din proclamarea "Republicei Romîne" în depărtatul Paris. Surpată din toate părțile de valurile demagogiei și de apetiturile nesățioase ale secrei patrioților de meserie, Bulgaria, după mărturisirea propriului ei Domn, are trebuință te-a recunoaște că un stat, pentru a exista, are nevoie de anume condiții organice, cari du pot fi nici produsul fantaziei, nici jucăria întîmplării, ci cată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să răsară dintr-o limpede necunoaștere a funcțiunilor esențiale ale lui. Dar ceea ce izbește vederea sunt analogiile cari există între stările de lucruri de la noi și cele de dincolo de Dunăre. În orice caz între Costinescu, Carada, Pătărlăgeanu, între ignoranța și nesățioasa demagogie română pe de o parte și între cea bulgară, recrutată din elemente cu totul asemănătoare, nu poate exista o deosebire esențială. Ai noștri sunt mai practisiți, iată totul. Demagogia aceasta are majoritatea în Adunare. Cu toate acestea principele s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numai prefectul roșu d. Vidrașcu îl numește sălbatic într-o țară civilizată. Ignoranța lui, sărmanul, e mai bună decât ignoranța pospăită a acelor redactori ai "Romînului" cari, prin frustrarea statului, grămădesc milioane și segerează în oameni mari. Pentru acești ignoranți nesățioși se bagă țăranii în spini și pâraie înghețate manu militari, pentru a plăti rămășițe mincinoase sau plătite o dată unor tâlhari; pentru acești ignoranți se vinde patul, vaca, oaia, cenușa din vatra țăranului; pentru a plăti diurnele, recompensele naționale, pensiile reversibile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
copiate din franțuzește și nemistuite. Când va fi sosit momentul luptei pe acest teren și ziarele străine se vor convinge de teoria noastră, se vor convinge că există o nemăsurată deosebire între trebuințele reale ale poporului nostru și între apetiturile nesățioase, lipsa de gândire și de principii, apucăturile demagogice ale adversarilor. În orice caz, le-am tăiat acestor oameni pe de-a pururea gustul de-a se mai pretinde unici români, români per excellentiam, cu moț și cu privilegiu. Mai știa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atribui lauri nemeritați și de-a respinge solidaritatea faptelor acelora cari-l privesc numai pe el. Radicalii noștri, deși îmbrăcați pururea în haina compromisă pe veștejitele lor trupuri de "naționali", se preocupă înainte de toate de triumful intereselor partidului. Poftele lor nesățioase trebuiesc înainte de toate satisfăcute. Daca va mai prisosi vreo firimitură și pentru biata țară, cu atât mai bine; daca nu, "après moi le deluge". Amintim niște fapte din întîia lor descălicătoare guvernamentală din 1867 - 68, care prezintă și un interes
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
atribui lauri nemeritați și de-a respinge solidaritatea faptelor acelora cari-l privesc numai pe el. Radicalii noștri, deși îmbrăcați pururea în haina compromisă pe veștejitele lor trupuri de "naționali", se preocupă înainte de toate de triumful intereselor partidului. Poftele lor nesățioase trebuiesc înainte de toate satisfăcute. Daca va mai prisosi vreo firimitură și pentru biata țară, cu atât mai bine; daca nu, "après moi le deluge". Amintim niște fapte din întîia lor descălicătoare guvernamentală din 1867 - 68, care prezintă și un interes
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de-a ajunge la putere ar precumpăni, o spunem cu părere de rău că orice politică națională încetează și că lupta egală în țară și Parlament n-ar mai fi decât manipulul unor ambiții personale, al unor apetituri pe cât de nesățioase pe atât de vrednice de condamnat. Dar dacă Austria ar câștiga pe cât nu se cuvine, ar avea d. Boerescu dreptul să zică că a aflat nervul cestiunii și că ne-a convins că cheia armonizării intereselor austriace cu cele române
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
memorie de figuri și nume care se găsește ca o trăsură caracteristică și moștenită la membrii familiilor suverane, și memoria aceasta e unită aproape totdauna cu o repede pătrundere a caracterelor omenești. În fața unei țări sărace, plină de un proletariat nesățios care și-a creat o organizație numai bună pentru a urca repede și fără control treptele sociale, în fața plebei permanente, de la care nu se cere nici știință, nici merit, în fața acestui abis, c-un cuvânt, Carol îngăduitorul are satisfacerea de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de puțin fin precum s-ar crede la prima vedere, și daca e un om care -a îmbătrînit demult, foarte demult, nu de ani, ci de gânduri, acesta e desigur suveranul nostru. În fața unei țări sărace, pline de un proletariat nesățios care urcă cu cea mai mare ușurință toate treptele sociale, fără a i se cere, după chiar legile noastre, nici știință, nici merit, în fața acestui abis Carol îngăduitorul trebuie să fi simțind o deosebită plăcere când vede rupîndu-se unul câte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu fapta (...), că un duh străin le răpea prospețimea primară (...), că orice cuvânt zămislit în Varvara își pierdea virtuțile comunicative chiar și dincolo de granițele comunei". Pentru romanticul maximalist Dimitrie Cristea, decis să "izbăvească umanitatea și să vindece Varvara de plaga nesățioasă", este cu totul de neînțeles comportamentul învățătorului Rebega care e un "pedagog talentat, respectat de țărani, deși, pe de altă parte, circulau pe seama lui fel de fel de legende, unele deocheate sau fanteziste". De câte ori acesta zâmbea "lăsa să i se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sufletească o dă celui ce trăiește drept. Și nu cred că părtinirea dumitale provine din simpla dorință de a te Îmbogăți estorcând bani În virtutea funcțiilor dumitale. Nu. Ar fi așa dacă ai avea un suflet venal, ori viciat de pofte nesățioase, ori doritor de aclamări publice. Dacă ar fi așa, atunci ar fi suficienți puțini bani ca să poți fi cumpărat, atât cât ți-ar trebui ca să-ți plătești datoriile și prostituatele. Dar În dumneata există un abis cu mult mai adânc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
strălucitor În Gemeni, În ultimul avânt al schimbătoarei primăveri, care Îți guvernează instinctele ambigue și duble, unde se Împreunează cu rătăcitorul pe valuri Mercur, stăpân al cunoașterii dumitale afurisite despre știința antică, deopotrivă de deșartă ca și ea. Concupiscența dumitale nesățioasă, cârmuită de steaua Venus În culminație În Rac, cruzimea dumitale, Înroșită de leoninul Marte. Și apoi... - Văd că ai pândit bine ce a fost În viața mea, Îl Întrerupse poetul pe un ton zeflemitor. Multă lume din Florența ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de palme de șuturi de vorbe în doi peri m au sedus zâmbetele de complezență am dat cu tifla lacrimilor mele în schimb am iubit spectaculos un foc de artificii pus în scenă (cu frenezia regizorului genial) de o inimă nesățioasă 6 iunie 2011 Cele șapte ceruri ale unei seri care are vocea ta decor îmbăiat în cerneală ascuns în spatele adevărurilor apocrife ca o pânză celestă prinsă în ținte de foc între orizont și al șaptelea cer nor dezorientat ajuns întâmplător
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Dormitorul lui era legat de sufragerie, unde mirosul a stăruit săptămâni întregi, și el zăcea tăcut și încruntat, condamnându-și fiul pentru modul în care-și conducea afacerile. Tillie cerea mobilă nouă, și era furios și pe ea - femeile astea nesățioase, lacome de mobilă nouă, cu veșnica lor dorință de a-și face un cuib. Nu mai bine-ți dau eu cei cinci-șase sute de dolari pe care vrei să îi iei de la compania de asigurări? I-a zis Comisarul fiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cât să conțină necesarul de hrană pe o zi al unui ciobănesc german și erau absolut delicioase, așa că am pornit să sorbim fericiți. Care mai e viața pe la sală? mă Întrebă Tom În timp ce-și termina, dintr-o sorbitură nesățioasă, berea de ginseng, a cărei etichetă ne spunea că, printre alte beneficii colaterale, Îmbunătățea potența. Făcu semn chelneriței să-i mai aducă una, simțind probabil că trebuia să se alimenteze constant dacă voia ca rezultatele promise să fie eficiente. — E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
berlinezi: „Singurătatea mea berlineză nu poate fi imaginată de un om normal. Cum de nu mi-au cedat nervii? N-am fost niciodată atât de aproape de prăbușire Ă și de sfințenie...” (II, 385). Sau: „La douăzeci de ani, aveam o nesățioasă dorință de glorie” (I, 22). Așadar, privită acum cu admirație, tinereții, ca vârstă a angajării oarbe, i-ar fi urmat retragerea din lume, luciditatea mortificantă, iluminarea neputinței, sau, altfel spus, lașitatea. Diacronia e, însă, numai o aparență. Ce-i drept
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de a răsturna el însuși lumea, de a-și construi țara, ca un reflex al dorinței de a se schimba pe sine, de a-și institui sie însuși un sens în istorie. Notează Cioran: „La douăzeci de ani, aveam o nesățioasă dorință de glorie; Ă acum nu o mai am. Iar fără ea cum să acționez?” (I, 22). Iată cum, deși blamat uneori, trecutul acesta, al freneziilor, poartă în el ceva întemeietor și Cioran nu se poate sustrage nostalgiei sau admirației
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
valabilitatea celor scrise de Petre Andrei nu se pierde: „Categoria profesorilor este cel mai greu lovită. Aș avea atâta demnitate să nu mă prezint în Parlament, în fața dumneavoastră și în fața țării, ca să reprezint corpul profesoral, ca format din niște oameni nesățioși, care tocmai acum, când țara sângerează, vin și cer. Ar fi rușinos din partea profesorilor să facă acest lucru. Dar atrag atenția numai: să nu loviți un corp de care țara are absolută nevoie; pentru că, cu cât va fi mai multă
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
41d. sq.) al lui Platon. Cei cinci Arhonți ai Fatalității astrale (heimarmene) trimit În lume sufletele preexistente sau creează noi suflete. În primul caz, dau sufletelor care coboară să bea din Cupa Uitării sămînța (sperma) relelor (kakia) și-a poftelor nesățioase (epithymiai). După alte izvoare (de care mă voi ocupa În alt capitol), s-ar părea că această Cupă a Uitării n-ar fi altceva decît constelația Craterului sau Caliciului. Această băutură letală se preface Într-un fel de corp (soma
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cunoaștere. Lucrarea începe cu o ironie la adresa modului în care era percepută cunoașterea: Nici un lucru nu este mai egal împărțit între oameni decât înțelepciunea; căci fiecare socotește că o are într-atât din belșug, încât nici aceia care au dorințe nesățioase, sau pe care natura nu i-a mulțumit vreodată în vreo altă privință, nu obișnuiesc să-și dorească o minte mai bună decât cea pe care o au"101. Acest discurs reprezintă începutul cenzurii. El anunța faptul că metodologia de la
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
același timp conștiința a ceea ce o face pentru totdeauna nevrednică de cei de la castel. Nu putem să nu ne gândim la dragostea ciudată a lui Kierkegaard pentru Regine Olsen. Flăcările eternității care-i mistuie pe anumiți oameni sunt atât de nesățioase, încât ei le dau pradă însăși inima celor din preajma lor.26 Subiectul acestui episod din Castelul constă, de asemenea, în funesta eroare de a da lui Dumnezeu ceea ce nu-i aparține. Dar pentru Kafka se pare că nu-i o
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
române, ia cu tine/ O snoavă, două, nu uita!/ Așa-i de veacuri firea ta/ Și uneori îți prinde bine!”, cărora după intrarea României în război li s-a adăugat o strofă: „Dar când la Patria Română/ Râvnește hidra bolșevică/ Nesățioasă și păgână/ Ia și o armă, că nu strică!”. În fiecare număr se reproduc scrieri umoristice ale lui I. L. Caragiale, Al. Cazaban, G. Topîrceanu, Cincinat Pavelescu, G. Ranetti ș.a. Dintre contemporani sunt prezenți Mircea Pavelescu, A.C. Calotescu-Neicu, G. Voevidca, Petre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288600_a_289929]
-
pe Hristos. Marea nenorocire e că slabii conduc lumea erijându-se în "puternici" ai zilei. Nihilism, cu alte cuvinte, înseamnă negarea a ceea ce-i superior, iar din acest punct de vedere nu Nietzsche este "nihilistul", ci slabii, în egoismul lor nesățios. Și fiindcă interpreții postmoderni ai lui Nietzsche n-au reușit să scoată din "eterna reîntoarcere" decât veșnica "repetiție cu diferență" a simulacrelor, Noica, aidoma lui Eminescu, s-a văzut nevoit s-o depășească, postându-se dincolo de "măști" și de "simulacre
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fost capabilă să declare: "răpesc mințile poate pe nedrept, dar cu ce artă...!" Și totuși, afirmația rămase nerostită; în locul ei, fu preferată formularea generală: "să nu ai mai nimic de pierdut te disponibilizează întru a deveni. Are și pofta asta nesățioasă de joc un merit al ei, chiar dacă schimbă capricios regula jocului". Complet dezorientat, Ian nu aprecie posibilele subtilități ale argumentului; atenția îi era revendicată de tonul rostirii, din care răzbătea o încredere calmă și proaspătă, ce totuși nu excludea posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Vasile Alecsandri în poezia „Plugarul blestemat" în care acuzatul nu este altul decât M. Sturdza, domnul stăpânitor al Țării Moldovei: „Vecină cu moșia bogată și domnească Se-ntinde o câmpie mănoasă, răzășească, Pe care o pândește avarul domnitor Cu poftă nesățioasă, cu ochi adunător. El vrea ca să-și cârpească hlamida aurită Cu zdreanța sărăcimei de veacuri moștenită; Dar nu vrea răzășimea să-i vândă - al său ogor, Căci e legat prin sânge pământul de popor". Romanul „Ciocoii vechi și noi" de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]