215 matches
-
pull-over); stylo ~ stylographe (< engl. stylograph); fr., rom. living ~ fr. living-room, rom. livingrum (< engl. living-room); fr., it., sp. water (~ vater) ~ water-closet (< engl. water-closet); it. notes ~ bloc-notes (< fr. bloc-notes); germ. Cello ~ Violoncello (analizat, eronat, drept compus; < it. violoncello, der. de la violone); rom. nes ~ nescafe (< fr. nescafé); rahat ~ (înv.) rahatlocum (< tc. rahatlokum); second ~ second-hand (< engl. second hand); vodă ~ voievod(ă) (< sl. vojevoda). În mai multe dintre cazurile de acest fel, etimonul de la care a pornit condensarea este incert: el este fie termenul complex împrumutat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
olandă, it. olanda) < [toile de] Hollande "idem" (toile "țesătură, pânză"); rom. hurmuz "perlă falsă" < tc. Hurmuz [boncuğu] "idem" (boncuk "mărgea", Hurmuz port la Golful Persic); rom. jamaică "varietate de rom" < rom. [rom (de)] Jamaica sau fr. [rhum de la] Jamaïque; rom. nes "cafea solubilă" < [cafea] nes, nes[cafe] "idem" (< fr. nescafé "idem" < Nes[tlé] "numele firmei care a inventat, în 1938, cafeaua solubilă" + café "cafea"); rom. penteleu "un sortiment de cașcaval" < [cașcaval de] Penteleu "idem"; fr. porto "vin roșu, negru sau alb
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de] Hollande "idem" (toile "țesătură, pânză"); rom. hurmuz "perlă falsă" < tc. Hurmuz [boncuğu] "idem" (boncuk "mărgea", Hurmuz port la Golful Persic); rom. jamaică "varietate de rom" < rom. [rom (de)] Jamaica sau fr. [rhum de la] Jamaïque; rom. nes "cafea solubilă" < [cafea] nes, nes[cafe] "idem" (< fr. nescafé "idem" < Nes[tlé] "numele firmei care a inventat, în 1938, cafeaua solubilă" + café "cafea"); rom. penteleu "un sortiment de cașcaval" < [cașcaval de] Penteleu "idem"; fr. porto "vin roșu, negru sau alb, tare și dulce, originar
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Hollande "idem" (toile "țesătură, pânză"); rom. hurmuz "perlă falsă" < tc. Hurmuz [boncuğu] "idem" (boncuk "mărgea", Hurmuz port la Golful Persic); rom. jamaică "varietate de rom" < rom. [rom (de)] Jamaica sau fr. [rhum de la] Jamaïque; rom. nes "cafea solubilă" < [cafea] nes, nes[cafe] "idem" (< fr. nescafé "idem" < Nes[tlé] "numele firmei care a inventat, în 1938, cafeaua solubilă" + café "cafea"); rom. penteleu "un sortiment de cașcaval" < [cașcaval de] Penteleu "idem"; fr. porto "vin roșu, negru sau alb, tare și dulce, originar din
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
hurmuz "perlă falsă" < tc. Hurmuz [boncuğu] "idem" (boncuk "mărgea", Hurmuz port la Golful Persic); rom. jamaică "varietate de rom" < rom. [rom (de)] Jamaica sau fr. [rhum de la] Jamaïque; rom. nes "cafea solubilă" < [cafea] nes, nes[cafe] "idem" (< fr. nescafé "idem" < Nes[tlé] "numele firmei care a inventat, în 1938, cafeaua solubilă" + café "cafea"); rom. penteleu "un sortiment de cașcaval" < [cașcaval de] Penteleu "idem"; fr. porto "vin roșu, negru sau alb, tare și dulce, originar din Portugalia" < [vin de] Porto "idem" (Porto
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mistreț "amestecat, corcit" < lat. mixticius "idem"); mixte "produse miniere constituite din mai multe minerale concrescute care trebuie sfărâmate în vederea separării substanțelor utile" < [minerale sau zăcăminte] mixte (cf. fr. roches mixtes "roci mixte", care însă nu s-a condensat, v. CNRTL); nes "cafea solubilă; băutură preparată din acest tip de cafea" < [cafea] nes (calc) ~ nes[cafe] (< fr. nescafé "idem", compus din cuvântul café și secvența nes, trunchiată din Nes[tlé], marcă înregistrată și firmă care a inventat, în 1938, cafeaua solubilă); pasăre
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mai multe minerale concrescute care trebuie sfărâmate în vederea separării substanțelor utile" < [minerale sau zăcăminte] mixte (cf. fr. roches mixtes "roci mixte", care însă nu s-a condensat, v. CNRTL); nes "cafea solubilă; băutură preparată din acest tip de cafea" < [cafea] nes (calc) ~ nes[cafe] (< fr. nescafé "idem", compus din cuvântul café și secvența nes, trunchiată din Nes[tlé], marcă înregistrată și firmă care a inventat, în 1938, cafeaua solubilă); pasăre "pasăre domestică crescută pe lângă casă, orătanie" < pasăre [de curte]; penteleu "un
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
minerale concrescute care trebuie sfărâmate în vederea separării substanțelor utile" < [minerale sau zăcăminte] mixte (cf. fr. roches mixtes "roci mixte", care însă nu s-a condensat, v. CNRTL); nes "cafea solubilă; băutură preparată din acest tip de cafea" < [cafea] nes (calc) ~ nes[cafe] (< fr. nescafé "idem", compus din cuvântul café și secvența nes, trunchiată din Nes[tlé], marcă înregistrată și firmă care a inventat, în 1938, cafeaua solubilă); pasăre "pasăre domestică crescută pe lângă casă, orătanie" < pasăre [de curte]; penteleu "un sort de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
zăcăminte] mixte (cf. fr. roches mixtes "roci mixte", care însă nu s-a condensat, v. CNRTL); nes "cafea solubilă; băutură preparată din acest tip de cafea" < [cafea] nes (calc) ~ nes[cafe] (< fr. nescafé "idem", compus din cuvântul café și secvența nes, trunchiată din Nes[tlé], marcă înregistrată și firmă care a inventat, în 1938, cafeaua solubilă); pasăre "pasăre domestică crescută pe lângă casă, orătanie" < pasăre [de curte]; penteleu "un sort de cașcaval" < [cașcaval de] Penteleu; personal "tren de persoane" < [tren] personal; plenară
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fr. roches mixtes "roci mixte", care însă nu s-a condensat, v. CNRTL); nes "cafea solubilă; băutură preparată din acest tip de cafea" < [cafea] nes (calc) ~ nes[cafe] (< fr. nescafé "idem", compus din cuvântul café și secvența nes, trunchiată din Nes[tlé], marcă înregistrată și firmă care a inventat, în 1938, cafeaua solubilă); pasăre "pasăre domestică crescută pe lângă casă, orătanie" < pasăre [de curte]; penteleu "un sort de cașcaval" < [cașcaval de] Penteleu; personal "tren de persoane" < [tren] personal; plenară "ședință la care
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sintagmatice sau compuse sunt recunoscute formal în limba receptoare, posibilitățile reduse de analiză semantică a termenilor complecși de origine străină permit vorbitorilor limbii receptoare să creeze condensări care ar fi greu de conceput în limba donatoare; de pildă, evoluțiile rom. nes < [cafea] nes ~ nes[cafe] (< fr. nescafé) sau fr. pull < pull-over (< engl. pull-over) ar fi fost puțin probabile în franceză, respectiv în engleză. Capitolul XI ÎMPRUMUTUL LEXICAL PRIN CONDENSARE Cuvintele împrumutate prin condensarea unor sintagme sau compuse străine constituie o categorie
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
compuse sunt recunoscute formal în limba receptoare, posibilitățile reduse de analiză semantică a termenilor complecși de origine străină permit vorbitorilor limbii receptoare să creeze condensări care ar fi greu de conceput în limba donatoare; de pildă, evoluțiile rom. nes < [cafea] nes ~ nes[cafe] (< fr. nescafé) sau fr. pull < pull-over (< engl. pull-over) ar fi fost puțin probabile în franceză, respectiv în engleză. Capitolul XI ÎMPRUMUTUL LEXICAL PRIN CONDENSARE Cuvintele împrumutate prin condensarea unor sintagme sau compuse străine constituie o categorie care frapează
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sunt recunoscute formal în limba receptoare, posibilitățile reduse de analiză semantică a termenilor complecși de origine străină permit vorbitorilor limbii receptoare să creeze condensări care ar fi greu de conceput în limba donatoare; de pildă, evoluțiile rom. nes < [cafea] nes ~ nes[cafe] (< fr. nescafé) sau fr. pull < pull-over (< engl. pull-over) ar fi fost puțin probabile în franceză, respectiv în engleză. Capitolul XI ÎMPRUMUTUL LEXICAL PRIN CONDENSARE Cuvintele împrumutate prin condensarea unor sintagme sau compuse străine constituie o categorie care frapează atât
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
genul și numărul sunt însă menținute: fr. canotier s.m. < [chapeau s.m.] canotier s.m.; fr. cognac s.m. < [eau-de-vie s.f. de] Cognac n. pr. m.; rom. drojdie s.f. < [rachiu s.n. de] drojdie s.f.; rom. Externe s.f. pl. < [Ministerul de] Externe s.f. pl.; rom. nes s.n. < [cafea] s.f. nes s.n. (calc), nes[cafe] s.n. (< fr. nescafé s.m.). În condensările latinești ale numelor zilelor săptămânii și ale altor tipuri de sintagme se remarcă menținerea până și a formei cazuale de genitiv sau ablativ a determinantului substantival
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
însă menținute: fr. canotier s.m. < [chapeau s.m.] canotier s.m.; fr. cognac s.m. < [eau-de-vie s.f. de] Cognac n. pr. m.; rom. drojdie s.f. < [rachiu s.n. de] drojdie s.f.; rom. Externe s.f. pl. < [Ministerul de] Externe s.f. pl.; rom. nes s.n. < [cafea] s.f. nes s.n. (calc), nes[cafe] s.n. (< fr. nescafé s.m.). În condensările latinești ale numelor zilelor săptămânii și ale altor tipuri de sintagme se remarcă menținerea până și a formei cazuale de genitiv sau ablativ a determinantului substantival: *aboc(u)lis < [orbus
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
canotier s.m. < [chapeau s.m.] canotier s.m.; fr. cognac s.m. < [eau-de-vie s.f. de] Cognac n. pr. m.; rom. drojdie s.f. < [rachiu s.n. de] drojdie s.f.; rom. Externe s.f. pl. < [Ministerul de] Externe s.f. pl.; rom. nes s.n. < [cafea] s.f. nes s.n. (calc), nes[cafe] s.n. (< fr. nescafé s.m.). În condensările latinești ale numelor zilelor săptămânii și ale altor tipuri de sintagme se remarcă menținerea până și a formei cazuale de genitiv sau ablativ a determinantului substantival: *aboc(u)lis < [orbus] ab oc(u
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
107, 148 maslu, 211 mașină, 77, 115 matrimoniale, 117 măsea, 211 minnesota, 133 misadă, 141 mischet, 129, 157, 189, 191 mistreț, 137, 173, 203 mixte, 137, 173, 203 Moșilor, 23, 114, 201 muhaia, 145 napolitană, 139, 186, 198 nedeie, 211 nes, 122, 133, 174, 183, 201 notes, 122, 161 nuc, 132 nuia, 23 Occidentali, 116 Ocna, 107, 111, 113 Orientali, 113 ornic, 125 panama, 133 pasăre, 86, 97, 99, 118, 128, 174, 200 (a) patra, 141 patrulă, 114 (a) pefuga, 144
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sau relegi; existau și cîteva variante mai detaliate ale notei de corectură: temptaui emendare sine antigrapho; prout potui emendaui sine magistro. Un exemplar corectat era apoi folosit ca model, pentru a se corecta după el și altele. Adesea aceste subscriptio nes conțin și anul și locul unde s-a făcut corectura. O notă aparte indică efectuarea interpuncției: distinxi. Acest tip de abordare a textului copiat a generat de altfel disciplina Însăși a filologiei (vide supra cap. A.1. Filologia). Studiile și
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
of English Studies, vol. 6, nr. 1, 2006, pp. 27-41. Dragoș, Elena, Introducere în pragmatică, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000. Drăgulescu, Radu, " Analiza sensurilor conotative și denotative ale lexemului lup în cadrul fitonimiei românești", în The Proceedings of the European Integration Between Tradition and Modernity Congress, vol. 5, 2013, pp. 511-521. Drăgulescu, Radu, Lingvistică generală, Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu, Sibiu, 2015. Dumistrăcel, Stelian, Lexic românesc. Cuvinte, metafore, expresii, Editura Științifică
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
skij și Elisabeth Piirainen, Figurative Language, pp. 335- 343. O analiză similară în limba română, dar limitată la fitonime, a desfășurat Radu Drăgulescu ("Analiza sensurilor conotative și denotative ale lexemului lup în cadrul fitonimiei românești", în The Proceedings of the European Integration Between Tradition and Modernity Congress, vol. 5, 2013, pp. 511-521). 363 Ibidem, p. 340. 364 O variantă a acestui textem este 2033: Nici lupul pre bălaia, nici bălaia pre lup ("Ne
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ciorapii! telefon, băi Alina, da' unde mi-s hainele? uite-le-acolo, ce, ți-i greu să te uiți? ca la proști, da' de cîte ori n-am pățit așa! azi am băut un cola, am pus un pliculeț de nes șî uite acum, da' nu-i mult, nu-i mult deloc! mie de obicei nu mi-i rău în microbuz, să-mi vărs și mațele! mai ai ș-o soră acasă, a, mai ai și un frate? c-aveam o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
I-era tare frică să nu care cumva să se afle și să se-ntindă treaba asta. M-a dus cu mașina la Hanu’ din Salcâmi și m-a ținut numai pe băuturi și mâncăruri fine, mușchiuleț afumat și coniacuri, nesuri cu frișcă și Kenturi, părințele, și-am dormit două nopți la căsuțe. Ce să vă mai spun, vere, cât de delicat și simțitor era? A plâns când i-am spus că nu mă mai primește tac-su În Unitate, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
a ajuns la concluzia c) r)zboaiele dintre oameni ar atinge apogeul în condițiile în care toți oamenii s-ar supune aceluiași sistem social, ,,întrucat sistemul nu s-ar putea susține prin el însuși, numeroase facțiuni angajându-se în distrugerea nes)buit) a rasei umane, în numele unei mari <<fericiri>> care i s-ar cuveni” (1962, p. 50). Statele nu pot s) încredințeze responsabilit)ți de conducere unei instanțe centrale, în afar) de cazul în care acea instant) este capabil) s)-si
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
oameni distruși: săraci, marginali, persoane în general, cu educație mai puțină. Cu ocazia inundațiilor noastre „în direct”, persoanele mai subțiri și prin excelență urbane iau notă de la televizor că există semeni cărora l-i se topește casa din chirpici ca nesul în apă. Oameni al căror avut pentru care își riscă viața este format dintr-un porc, patru găini, plus câteva oale și un frigider Fram din prima generație. Oameni care nu fug sau nu au cu ce fugi din calea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
electronic. Înjurăturile românești sunt prea lungi pentru bara de mesaje și au numeroase complicații gramaticale (cratime etc.), așa că este exclus să citești pe bară citatul din clasici „fă, dosădito, tu-ți adineaurea mă-tii”. Cel mult câte un „fk” sau „nes”(nesimțitule)! Ingeniozitatea națională a înlocuit injuria, în caz de nevoie, cu un șir de puncte de suspensie, care lasă imaginația celuilalt, mai ales a partenerului inabil de la bridge, să-și imagineze ce i s-a spus. Lungimea șirului de puncte
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]