349 matches
-
clasicitate elină și reverie romantică, un tempo rememorativ elegiac și răbufniri tonale dure, insule de pax magna și accente de "blues" american, toate vorbind despre un posedat de miraje. Poet în tot ce atinge! Eros și Thanatos, iluminări de gânditor nesistematic și aleanuri afective în frazare folclorică, antinomii întemeind un confubulatorium antrenant, plin de surprize, toate (de o neistovită sinceritate confesivă) acționează în nesfârșite modulații variaționale. "Sunt un poet comun, / un individ comun ca orișicare (...) Posed o fabuloasă experiență a sărăciei
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Zeelandăxe "Noua Zeelandă" a constat în faptul că bărbații albi au fost cei care au deținut puterea și aceștia au guvernat în numele indigenilor și al femeilor albe. Globalizarea și relațiile de gentc "Globalizarea și relațiile de gen" O literatură bogată, deși nesistematică, discută problema impactului globalizării asupra relațiilor de gen. În plus, o serie de cercetători din rândurile economiștilor politici feminiști au studiat impactul capitalului industrial asupra căsătoriei și familiei (Hamiltonxe "Hamilton, R.", 1978). Aceștia au susținut că, o dată cu apariția capitalismului industrial
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și consumului populației sătești. Evident, mai întâi sunt dificultățile de ordin general în determinarea veniturilor. Deși au formă precisă (se exprimă în valori numerice monetare), determinările respective nu sunt, cel mai adesea, și exacte (corecte în totalitate), deoarece apar erori nesistematice în înregistrarea tuturor intrărilor de venit din surse diverse. Unele dintre aceste surse sunt apelate individual, altele, la nivel de gospodărie, de unde relevanța mai mare a acestei ultime unități de analiză a venitului, ca și a consumului, de altfel (gospodăria
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
teoria și cercetarea, cu normele și principiile care o structurează; refuzul prejudecăților sau preconcepțiilor în a lua drept bun sau rău un actor sau un element al practicii sau un tip de practică, numai din auzite, în funcție de ceea ce spune observarea nesistematică. Ideea că se poate învăța numai sau în principal din bune practici este exemplul tipic. Băncile de date se fac, de obicei, pe practici bune nu pe proiecte eșuate. Aici, este implicată o presupoziție care susține că omul poate progresa
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
acordată atenție unor aspecte de „contabilitate creativă”. Deși scopul contabilității este de a reda în mod corect realitatea, mai ales în contextul problemelor legate de asimetria informațională și de problemele de agent, analiza merită să țină cont de unele „înfrumusețări” nesistematice ale datelor contabile - vezi, de exemplu, creșterea sau scăderea profitului prin intermediul cheltuielilor în avans, schimbării metodelor de evaluare a stocurilor etc. 3.4. Corecții Ca principiu, analiza financiară se bazează pe date din trecut. Cu toate acestea, de cele mai multe ori
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
la acest moment. Pentru realizarea de previziuni financiare, aceste evenimente vor fi luate în considerare numai în ceea ce privește efectele acestor evenimente pentru viitor (de exemplu, cheltuieli de reparații, legate de evenimentul catastrofal), dat fiind faptul că aceste evenimente sunt considerate ca nesistematice. În ceea ce privește structurarea elementelor de venituri și cheltuieli în funcție de tipul de activitate pe care o desfășoară societățile comerciale, aceasta poate fi de exploatare (de bază), financiară, precum și cu caracter excepțional și extraordinar. Activitatea de exploatare se materializează în toate veniturile și
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
în funcție de resursele umane, ținându-se cont de normele didactice și mai puțin de ceea ce doresc elevii să studieze sau de condițiile locale (tradițiile culturale, specificul economic și al pieței muncii etc.). Evaluarea în județele-pilot a semnalat nemulțumirea directorilor cu privire la informarea nesistematică, lipsa de comunicare instituționalizată și lipsa de asistență pentru dezvoltarea profesională. Indiferent de modelul organizațional adoptat (managerul școlar este sau nu președintele consiliului de administrație), actuala strategie de descentralizare trebuie să analizeze și un scenariu în care școlile să aibă
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Mircea Flonta, București, Editura All Educational, 1998, p. 245. 32 Distincția dintre cele două tradiții amintite (filozofia analitică și construcția sistematică) apare la Mircea Flonta, care, pe lângă ele, mai are în vedere și o a treia tradiție (reflecția existențială liberă, nesistematică, reprezentată printre alții de Kierkegaard, Nietzsche, Cioran). În acest context, autorul consideră că nu există de fapt un "gen" al filozofiei "adică una sau mai multe caracteristici ce ar fi proprii tuturor acelor reflecții sau construcții sistematice recunoscute îndeobște drept
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
drumului pe care elevul îl parcurge pentru a deveni un agent creator. Cauzele acestei stări de lucru nu sunt, desigur, numai de ordin subiectiv, pentru că din multitudinea constatărilor făcute ne rețin atenția în mod deosebit cele legate de: - caracterul relativ nesistematic al cunoașterii factorilor ce acționează în diferitele etape ale dezvoltării elevului; - absența unui efort orientat spre a stabili relații logice și de continuitate între elementele experienței anterioare și cele ale comportamentului proiectat; - limitele raționamentului explicativ ale cărui premise și concluzii
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
completează prima parte, presupune: lipsa de imaginație, inhibiția, inflexibilitatea. Ca și domeniu, este vorba probabil despre contabilitate și finanțe. B. Persoana ce aparține tipului artistic este total opusă ca și personalitate tipului convențional. Astfel, acești oameni preferă activitățile ambigue și nesistematice ce implică forme expresive de scriere și exprimare verbală sau vizuală. De cele mai multe ori sunt oameni imaginativi, intuitivi, independenți ; în același timp sunt dezordonați, emotivi, nepractici. Cele mai probabile sunt grafica și reclama. C. Tipul de persoană realist presupune implicarea
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3112]
-
în limba română, acest punct de vedere a fost exprimat cu o claritate care nu lasă nimic de dorit: „Diferența dintre ceea ce spune Wittgenstein și felul în care o spune este cea relevantă aici: faptul că scrierile sale târzii sunt nesistematice în stil nu înseamnă că ele sunt nesistematice în conținut. Atât în opera sa «timpurie», cât și în cea «târzie», Wittgenstein expune anumite teze cheie, ce pot fi identificate, susținute și explicate ca orice altă teorie filozofică.“50 Dacă acceptăm
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fost exprimat cu o claritate care nu lasă nimic de dorit: „Diferența dintre ceea ce spune Wittgenstein și felul în care o spune este cea relevantă aici: faptul că scrierile sale târzii sunt nesistematice în stil nu înseamnă că ele sunt nesistematice în conținut. Atât în opera sa «timpurie», cât și în cea «târzie», Wittgenstein expune anumite teze cheie, ce pot fi identificate, susținute și explicate ca orice altă teorie filozofică.“50 Dacă acceptăm că Wittgenstein a propus, chiar dacă nu într-un
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
cele mai originale?3 Intenția mea critico-teoretică este să subliniez că, în pofida contradicțiilor, uneori subtile, alteori flagrante, gândirea poetica a lui Blake este îndeajuns de coerență ca să ne permită să identificăm, în cazul operelor sale principale, existența unui adevărat sistem nesistematic. Utilizez cu deplină responsabilitate sintagma anterioară, fiindcă, după cum voi arăta în continuare, odată ce straturile externe de codificare textuala sunt îndepărtate, nivelurile interne de semnificație prezintă mesaje profund coerențe 4. Nu are nicio importanță dacă eu, în calitate de critic, ader la construcția
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
coerent atunci când le distruge; Blake distruge sisteme în modul cel mai hotărât atunci când le construiește" (1990, p. 175). Blake pare a fi, simultan, agent al creației și al distrugerii 11. Problemă care se naște de îndată ce se pune în discuție sistemul nesistematic al epico-liricii blakeene vizează coerentă poeziei lui Blake: poate fi ea descrisă și analizată că o construcție unitară, ca un model înzestrat cu semnificație? Premisa de la care pornesc este că da. Trei dintre cei mai importanți exegeți blakeeni, S. Foster
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cu uriașul material epico-liric al poetului, ne este imposibil să nu detectăm o undă de ironie în aserțiunile de mai sus. Pentru a sintetiză cele spuse până acum: sunt de părere că sistemul vizionar al lui Blake este, într-adevăr, nesistematic, fiind marcat de idiosincrasii variate și diseminat într-o profuziune de texte de întindere și valoare inegale, de la bucăți ocazionale până la eposuri bine închegate. Totuși, acestea prezintă un mesaj poetic coerent și convergent, astfel încât ar putea fi recuperate din perspectiva
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
vizionare hibride. Procesul blakean de creație artistică și manieră să de expresie estetică nu pot fi explicate satisfăcător în absența unei abordări, fie și succinte, a dimensiunii grafice a cărților profetice. Cititorul își amintește că am vorbit deja despre sistemul nesistematic al lui Blake, idee care implică și faptul că operele sale sunt, într-un fel, interconectate și că o anumita cheie care deschide un nivel al ei poate dezvălui automat existența unei alte chei către un alt nivel. Saree Makdisi
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
atribuie numerelor proprietăți specifice. În cele ce urmează, voi pune în discuție doar cazul numeralului cardinal 4. Întrebarea care se naște acum este dezarmant de simplă: de ce anume numărul 4 ajunge să dețină o poziție atât de însemnată în cadrul sistemului nesistematic blakean? Este aceasta o simplă metaforă aleatorie, inserata în scopuri pur expresive sau are ea o semnificație clară, derivată din gnoza magică și/sau esoterica? Pentru a putea oferi un raspuns semnificativ, vă propun să revenim la caracteristicile de bază
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cvadripartit traduce însăși schemă vizionara pe care se întemeiază poetica lui Blake, în sensul că arama corespunde viziunii simple, fierul celei duble, argintul celei triple, iar aurul celei cvadruple. Cărțile respective sunt, așadar, convertite într-o metaforă extinsă a "sistemului nesistematic" blakean. Strategia mea de interpretare de care voi face uz în această ultimă secțiune este foarte simplă. Studiul meu nu urmărește să ofere un comentariu comprehensiv asupra operei lui Blake (fapt, de altfel, dificil, daca nu chiar imposibil, de realizat
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
este un fapt demonstrat de pletora de volume apărute în ultima sută de ani, toate încercând să facă lumină în problematică poeticii blakeene. Premisa fundamentală a acestei cărți a fost aceea că poetica lui Blake este, in esenta, un sistem nesistematic. Ferber are dreptate să afirme că "efectul pe care [Blake] îl are asupra cititorilor de astăzi, chiar și la capătul tuturor tentativelor exegetice de a-l lega de tradiții familiare, începe cu o impresie clară că el nu seamănă cu
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
întâmplător, în contactul și interacțiunea cu alți oameni sau cu lumea înconjurătoare (cărți, ziare, TV, conversații, observații proprii, acțiuni cu diferite obiecte, aparate); în acest mod se pot forma multe priceperi și deprinderi, se pot dobândi cunoștințe, dar în mod nesistematic. Dar condițiile care generează învățarea pot fi și organizate, create în mod special; în acest caz, învățarea va fi orientată rațional spre un scop determinat și este denumită instruire. Instruirea poate fi privită și ca proces de stimulare și dirijare
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
3.4.1. Implicarea parentală Joice Epstein 24 (1996, 2002, 2005) a realizat un sumar selectiv al studiilor și politicilor parteneriale școală-familie-comunitate pentru a ilustra schimbările petrecute în acest domeniu. Potrivit acestuia, istoria a început în anii `70 cu studii nesistematice asupra implicării părinților. Perspectiva asupra acestei relații era mai degrabă dihotomică, interesul concentrându-se asupra rolurilor pe care părinții trebuie să le joace și măsura în care școlile pot compensa "deficitul economic și social, prin programe de tipul masă gratuită
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
întâmplător, în contactul și interacțiunea cu alți oameni sau cu lumea înconjurătoare (cărți, ziare, TV, conversații, observații proprii, acțiuni cu diferite obiecte, aparate); în acest mod se pot forma multe priceperi și deprinderi, se pot dobândi cunoștințe, dar în mod nesistematic. Dar condițiile care generează învățarea pot fi și organizate, create în mod special; în acest caz, învățarea va fi orientată rațional spre un scop determinat și este denumită instruire. Instruirea poate fi privită și ca proces de stimulare și dirijare
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Aceasta este una dintre interpretările găndirii politice a lui Machiavelli. O altă interpretare a acestei probleme este subliniată în cele ce urmează: “noutatea esențială a contribuției teoretice pe care a adus-o în cămpul științelor sociale, deși uneori în forme nesistematice, dar cu o excepțională forță de reprezentare și de relevanță empirică, este surprinderea trăsăturilor specifice ale politicii ce se exprimă în afirmarea statului laic dezgolit de veșmăntul religios și de vicisitudinile eticii. Politica devine pentru Machiavelli o știință cu obiect
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2271]
-
Aceasta este una dintre interpretările găndirii politice a lui Machiavelli. O altă interpretare a acestei probleme este subliniată în cele ce urmează: “noutatea esențială a contribuției teoretice pe care a adus-o în cămpul științelor sociale, deși uneori în forme nesistematice, dar cu o excepțională forță de reprezentare și de relevanță empirică, este surprinderea trăsăturilor specifice ale politicii ce se exprimă în afirmarea statului laic dezgolit de veșmăntul religios și de vicisitudinile eticii. Politica devine pentru Machiavelli o știință cu obiect
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
Aceasta este una dintre interpretările găndirii politice a lui Machiavelli. O altă interpretare a acestei probleme este subliniată în cele ce urmează: “noutatea esențială a contribuției teoretice pe care a adus-o în cămpul științelor sociale, deși uneori în forme nesistematice, dar cu o excepțională forță de reprezentare și de relevanță empirică, este surprinderea trăsăturilor specifice ale politicii ce se exprimă în afirmarea statului laic dezgolit de veșmăntul religios și de vicisitudinile eticii. Politica devine pentru Machiavelli o știință cu obiect
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]