133 matches
-
posturi de aerostație ori aviație, vase de razboiu, vapoare, corăbii, șalupe, bărci sau materialul lor de bord, precum și orice alte lucrări sau imobile care servesc armatei sau la apărarea țării. Dacă infracțiunea prevăzută de alineatul precedent este rezultatul neglijentei, nedibaciei, nesocotinței sau nepazirii dispozițiunilor legilor, regulamentelor și ordinelor date, cei vinovați se vor pedepsi cu închisoare dela 5-12 ani. Articolul 541 Orice militar care, cu intențiune, ascunde, arde sau distruge, în orice mod, în totul sau în parte, registre, hotărîri, acte
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
pe timp mărginit. Oricine va produce panică la bord în împrejurările prevăzute la alineatul de mai sus, se va pedepsi în timp de razboiu cu moartea, iar în timp de pace cu munca silnica pe timp mărginit. Oricine din neatenție, nesocotința, neglijență, nerespectarea legilor, regulamentelor sau dispozițiunilor date, provoacă incendiu pe o navă, se va pedepsi cu închisoare dela 1-5 ani. Cu aceeași pedeapsă se va pedepsi și orice marinar său militar ambarcat sau orice individ făcînd parte din echipajul unei
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
numele, profesia, domiciliul sau alte indicații asupra identității, sau care dă indicații false, intru cat faptul nu ar constitui o infracțiune mai gravă. Art. 585. - I. Se pedepsește cu amendă dela 50 la 2.000 lei: 1. Acela care, din nesocotința, pune pe ferestre, balcoane sau orice alte locuri asemănătoare, lucruri care, prin căderea lor, pot răni sau murdări pe trecători. Dacă autorul faptei nu este cunoscut, se pedepsește proprietarul sau posesorul clădirii, cînd nu a făcut toate diligentele ca să împiedice
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
public: 1. Supunerea animalelor la poveri mai presus de puterile lor sau la oboseli excesive; 2. Întrebuințarea animalelor la munci pentru care sînt inapte din cauza vârstei, bolii, infirmității sau rănilor; 3. Părăsirea animalelor infirme, rănite sau bolnave; 4. Bătaia cu nesocotința; 5. Înțeparea sau îmboldirea animalelor cu instrumente sau unelte ascuțite pentru a le stimula la muncă sau la mers, ori pentru a le face să se ridice cînd sînt căzute, rănite sau bolnave; 6. Transportul de păsări sau alte animale
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
și să-și spună păsul. Pământul povestește copiilor că oamenii se poartă urât cu el și îl neglijează. Uzinele îi poluează aerul cu fumul lor înecăcios, substanțele toxice îi otrăvesc apele, deșeurile de tot felul îl sufocă. Pădurile tăiate cu nesocotință, florile strivite, viețuitoarele lovite fără milă plâng necontenit și cer, cu glas stins, îndurare. Iar el, Bătrânul Pământ, nu mai poate suporta plânsul lor și atunci, îi imploră pe oameni să îi curme suferința. Cu candoare, copiii îi cer iertare
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
în aceeași măsură și pentru asemenea spuse și pentru urmările lor, să fie în stare să dea lucrurilor un aer de glumă, nici să le arate portița pe unde să iasă din astfel de nesocotită flecăreală. În ce pri vește nesocotința în a spune ce-i venea la gură, Domnul duce de Orléans avea una nemărginită, în cuprinsul vieții obișnuite și fără a excepta propria lui persoană. Nu pe nedrept era învinuit că nu are nici un secret. Ade vărul este că
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
noi atragem această îndoită cunoaștere a sfințeniei și puterii lui Dumnezeu și a păcătoșeniei și neputinței noastre. Sf. Maxim Mărturisitorul arată că patima mândriei constă în a nu lua în considerare două lucruri: puterea dumnezeiască și neputința noastră. Și această nesocotință dă naștere unei „minți dezordonate”. Prin urmare, omul cel mândru este omul nesocotinței, în timp ce omul smerit este omul îndoitei cunoașteri, care își recunoaște propria slăbiciune și puterea lui Hristos. Așadar, prin „Rugăciunea lui Iisus” noi cunoaștem și mărturisim
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
păcătoșeniei și neputinței noastre. Sf. Maxim Mărturisitorul arată că patima mândriei constă în a nu lua în considerare două lucruri: puterea dumnezeiască și neputința noastră. Și această nesocotință dă naștere unei „minți dezordonate”. Prin urmare, omul cel mândru este omul nesocotinței, în timp ce omul smerit este omul îndoitei cunoașteri, care își recunoaște propria slăbiciune și puterea lui Hristos. Așadar, prin „Rugăciunea lui Iisus” noi cunoaștem și mărturisim puterea lui Hristos, ca și propria noastră slăbiciune. Atingem, în acest fel, starea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să urmeze cu fidelitate tradiția familiei și a locului, nu era în măsură să le câștige încrederea. Încă o dată, acolo, la Lugoj, ca și la București, München, Frankfurt sau Paris, pe unde mi-am purtat pașii, cu o impetuozitate și nesocotință care îl face azi pe septuagenar să ridice puțin uimit și contrariat sprâncenele, lipsit de tactul firesc și necesar oricărei ființe normale sociale, dezvoltam nu numai păreri și teorii radicale față de unele nume sau păreri unanim acceptate, dar profesam eu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care-i este proprie, la rotația personalului). Dacă osmoza cu vecinii noștri de palier, cu vizitatorii și cu prietenii, operează mai devreme sau mai târziu, un om care ține la reputația sa trebuie să vegheze să nu-și schimbe cu nesocotință tabăra și nici frecventările. Este și faptul prin care sectorizarea existențelor, așa cum se organizează ea în Țara Sfântă, etanșeitatea circuitelor de vizite și de relații, tot sistemul de ancorare bazat pe habitudini le servesc evreilor, catolicilor, armenilor, protestanților, musulmanilor ca
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
faptele și nu zisele. Chiar și redus astfel la cele dobândite în cursul vieții, exercițiul va rămâne unul dezinvolt și îndoielnic prin aceea că-l forțează pe cinicul care face oficiul de jurat să categorisească și să tipizeze. E o nesocotință, i se va spune cu bună-credință să pui în același sac, ici, ulema* și pe adeptul sufismului, pe Abd el-Kader și pe molahul Omer, colo pe "evreul de Yom Kippur" și pe cel cu caftan și cu bonetă de blană
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aceasta, nefiind nici un motiv serios, dar nici el n-a mai insistat, deoarece nervii lui se descărcaseră la primul schimb de gloanțe și el era acum bucuros că a ieșit cum a ieșit din beleaua în care intrase cu atâta nesocotință. Mai târziu, încredințându-se el însuși de absoluta mea nevinovăție în această afacere, deoarece zâna visurilor lui cocheta cu un al treilea, mi-a cerut scuze și am rămas prieteni ca dintăi. La Focșani mergeam câteodată la vânat cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ceea ce eu începeam bâjbâind și întorcându-mă mereu în punctul de plecare. În ciuda sentimentului de adulație cu care era întâmpinat oriunde apărea, auzeam și remarci care ar fi trebuit să mă pună în gardă. „E superficial“, spuneau unii. Ori tocmai nesocotința cu care trata situațiile grave îi dădea farmec. Peste toate, faptul cu care îmi controla întreaga gândire era lejeritatea opiniei în discuțiile despre părinți. N-am îndrăznit decât foarte, foarte târziu să mă întreb ce fel de părinți am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
au devenit și mai provocatoare, mai miezoase și burlești, pe măsură ce s-a scurs vremea. Însă le-am evocat rar și prudent. Nu-i bine să stârnești trecutul. Nu se știe niciodată când și cum se întoarce, ca să te pedepsească pentru nesocotință. Nu-i sănătos să-i dai cu sâc unui necaz, de îndată ce-ai scăpat de el. După zece, douăzeci de ani, am simțit așa, un soi de eliberare, o încuviințare de sus. Ca și cum pripeala, faptul că m-am grăbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
trupul lui Cristos. Și aceste două mâini nu vor lipsi până la sfârșitul veacurilor... Nu vor lipsi din Spania, din Mexic, nici din Rusia, de nicăirea. - Deci adevărul nu e acela ce-l grăiți voi cu atât de nesocotită cutezare, ci nesocotința voastră nu are un tâlc mai frumos decât acesta ce-l conține răspunsul ce vi-l dau: Voi ziceți: Nu ne rugăm și avem!... E de răspuns: Și colo, uite un grajd, e un animal care... nu se roagă și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
onorabilitate. În ciuda pun gilor mai mult sau mai puțin pline, oamenii banului sunt astăzi lipsiți de interes uman. Ne-am obișnuit, de când cu liberalismul de paradă și cu presa jurnalieră, ca adevărul să fie apanajul opiniei publice. Ce eroare și nesocotință! Adevărul e al tainei și al secretului ezoteric. Timpul în care trăim să ne fie o lecție în această privință, pentru că marea lecție a timpului nostru este tăcerea. Să nu ne revoltăm, ci să înțelegem și să continuăm a cultiva
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
De la un chioșc dintr-o gară am cumpărat o carte poștală care ți-arăta cum se leagă nodul la cravată în diverse feluri. Diferitele noduri sunt în mod vădit tot atâtea lațuri petrecute pe sub gulerul cămășii în jurul gâtului. Fusese o nesocotință din partea mea: cumpărând cartea poștală, crezusem că voi fi în stare să sfidez parada tuturor nodurilor. Voiam să-mi extirp frica, să privesc cu tot dinadinsul cartea poștală până ce frica avea să-și piardă efectul. Dar n-am putut-o
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de o decădere mai mare decât cea de acum, trebuie să luptăm fără milă în contra ignoranței și a șarlatanizmului și să smulgem măștile... "Cauzele acestei stări ticăloase în care ne aflăm, cauza că avem forme fără fond, trebuie căutate în nesocotința cu care s-au împlut locurile de profesori cu tot felul de oameni. S-au fundat școli peste școli și profesorii au trebuit să fie improvizați. În privința literară vom critica producțiunile. Vom fi foarte aspri în critica noastră, dar sperăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
trebuie să luptăm fără milă în contra ignoranței și șarlatanismului și să rupem maștele..." Cauzele acestei stări ticăloase în care ne aflăm, cauza că avem forme fără fond ă acest strigăt îl scosese de mult dl Maiorescu î trebuie căutate în nesocotința cu care s-au umplut locurile de profesori cu tot felul de oameni. S-au fundat școli peste școli și profesorii au trebuit să fie improvizați." " În privința literară, vom critica producțiile. Vom fi foarte aspri în critica noastră, dar sperăm
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care preciza, la 27 aprilie/9 mai 1877, că „România nu mai poate sta cu brațele încrucișate“) și Telegraful (care se pronunța în favoarea ieșirii neîntârziate a României din starea de neutralitate, inacțiunea constituind „o înjosire a demnității noastre naționale, o nesocotință rușinoasă a trecutului nostru eroic“ - 27 aprilie/9 mai 1877). 47. La sfârșitul lunii aprilie 1877 liberalii radicali au vrut să impună declararea neîntârziată a independenței țării, unul dintre principalele obiective ale programului tor politic, obiectiv care corespundea întru totul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
moralizatoare medievale. Animalele devin, în această lucrare, embleme ale virtuților și viciilor. Astfel, castorul semnifică pacea, ursul mânia, furnica prevederea, vulpea nedreptatea ("strâmbătatea"), leul puterea, șoimul mărinimia, dar și trufia, păunul trufia, unicornul (numit în una din edițiile românești "leocorn") nesocotința, lupul lăcomia, liliacul curvia ș.a.m.d. Multe dintre aceste valori morale respectă tradiția impusă prin Fiziolog, enciclopedii și bestiare, dar altele contrazic cu totul această variantă. Cazul cel mai frapant este cel al unicornului, căci aceleiași fabule ultracunoscute, conform
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unei fecioare, i se acordă o interpretare în răspăr: licorna nu ar mai fi simbolul lui Hristos, care este unicul fiu și se naște din pântecele unei fecioare, sacrificându-se pentru omenire, ci un animal care "și-atunce piare păntru nesocotința și piare păntru nemintea lui"52. Cu titlul ei consacrat sau sub diferite alte titluri (Albinușa, ...), lucrarea a pătruns în spațiul autohton încă din secolul al XVI-lea. Nicolae Cartojan înregistrează doar pomenirea unei traduceri din limba italiană, datând din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în alte cărți populare, precum Alexandria, nici în vechile cosmografii tălmăcite parțial și la noi, în jurul anului 170037 ori în reprezentările iconografice. Doar Floarea darurilor conservă legenda occidentală, dar îi atribuie o interpretare total diferită: "Și poate să se închipuiască nesocotința spre o gadină ce se cheamă leoncorn, ce are multă dragoste și pohtă să vadză feate. Și când va vedea vreo fată, aciiși mearge la ea și de dragoste-i adoarme în poală-i. Și atunce vin vânătorii de-l
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
când va vedea vreo fată, aciiși mearge la ea și de dragoste-i adoarme în poală-i. Și atunce vin vânătorii de-l prind, că aimentrea nu se poate prinde de n-ară avea nescotință. Ce ș-atunce piare păntru nesocotința și piare păntru nemintea lui"38. În mod semnificativ, deși fabula este preluată cu fidelitate, sensul ei este net deformat: inorogul nu mai este un simbol hristic, ci un exemplu de nesocotință. Atracția sa față de fecioară nu mai e una
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ară avea nescotință. Ce ș-atunce piare păntru nesocotința și piare păntru nemintea lui"38. În mod semnificativ, deși fabula este preluată cu fidelitate, sensul ei este net deformat: inorogul nu mai este un simbol hristic, ci un exemplu de nesocotință. Atracția sa față de fecioară nu mai e una de ordin spiritual, echivalând cu o epifanie, ci o pornire erotică. De ce nu a "prins" legenda unicornului ispitit cu ajutorul fecioarei și în spațiul românesc? Probabil că ea depinde prea mult de o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]