1,175 matches
-
Se constată lipsa părții Biroul Electoral Central. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, arătând că ordonanța de urgență criticată a fost emisă cu nesocotirea dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție, nefiind îndeplinită niciuna dintre cele trei cerințe imperative reglementate de acestea. Consideră că a fost încălcat și art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, de vreme ce Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența
DECIZIA nr. 67 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256599]
-
legea nu poate avea decât caracter universal. Totodată este discriminatorie, abuzivă, îngrădește dreptul la demnitate, dreptul la muncă, dreptul de asociere, dreptul la exercitarea unei activități economice, dreptul la viață de familie, privată și la bunăstare. Cu privire la pretinsa nesocotire a dreptului de asociere și a dreptului la muncă și la alegerea liberă a profesiei, se arată că Legea nr. 51/1995 trebuie să fie clară, să prevadă cu exactitate modul în care se înființează UNBR și barourile de avocați, pentru
DECIZIA nr. 70 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257367]
-
în numele părții, reprezintă opțiuni ale legiuitorului, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilește regulile privind procedura de judecată. Partea însăși poate participa la dezbateri și poate pune concluzii înaintea instanței de judecată. ... 27. Cu privire la pretinsa nesocotire a dispozițiilor art. 30 din Constituție care garantează libertatea de exprimare, Curtea a constatat că acestea nu au relevanță în examinarea constituționalității dispozițiilor art. 83 din Codul de procedură civilă, întrucât soluționarea proceselor aflate pe rolul instanțelor judecătorești este strict
DECIZIA nr. 70 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257367]
-
art. 67 și 68 din Codul de procedură civilă din 1865, care sunt anterioare deciziei Înaltei Curți și care nu vizează problematica reprezentării convenționale în fața instanțelor de judecată a persoanelor juridice. ... 20. Cu privire la susținerea referitoare la pretinsa nesocotire a principiului legalității consacrat în art. 1 din Constituție, prin prisma exigenței de tehnică legislativă constând în cerința ca derogările de la reglementările legilor organice să fie făcute tot prin legi organice, iar nu prin legi ordinare, ce conțin norme
DECIZIA nr. 163 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257494]
-
16 din Constituție referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii. Totodată, pensiile de serviciu au natura unui beneficiu legal, iar cuantumul acestora depinde de posibilitățile financiare ale statului de la un anumit moment, astfel că nu se poate susține nici nesocotirea prevederilor art. 44 și ale art. 47 alin. (2) din Constituție referitoare la dreptul de proprietate și, respectiv, la dreptul la pensie. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 20 noiembrie 2019, pronunțată
DECIZIA nr. 313 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257545]
-
României, Partea I, nr. 74 din 25 ianuarie 2021, paragraful 26 (hotărâri pronunțate în materia insolvenței), prin care Curtea a constatat că existența unor reglementări diferențiate, sub aspectul normelor de procedură, în funcție de specificul materiei reglementate, nu reprezintă o nesocotire a principiului egalității cetățenilor în fața legii, ci o particularizare la specificitățile și necesitățile fiecăreia dintre acestea. Totodată, prin Decizia nr. 680 din 21 octombrie 2021*), paragraful 23, nepublicată la data pronunțării prezentei decizii, Curtea a statuat că stabilirea regulilor
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
României, Partea I, nr. 74 din 25 ianuarie 2021, paragraful 26 (hotărâri pronunțate în materia insolvenței), prin care Curtea a constatat că existența unor reglementări diferențiate, sub aspectul normelor de procedură, în funcție de specificul materiei reglementate, nu reprezintă o nesocotire a principiului egalității cetățenilor în fața legii, ci o particularizare la specificitățile și necesitățile fiecăreia dintre acestea. Totodată, prin Decizia nr. 680 din 21 octombrie 2021*), paragraful 23, nepublicată la data pronunțării prezentei decizii), Curtea a statuat că stabilirea regulilor
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
înlăturarea acestora din cadrul probatoriului, probele excluse neputând fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei [art. 346 alin. (5) din Codul de procedură penală], iar dacă apreciază că anumite acte de urmărire penală au fost efectuate cu nesocotirea legii, va proceda potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, dispunând anularea lor [art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală]. În fine, atunci când observă neregularități ale rechizitoriului ce fac imposibilă stabilirea obiectului sau a limitelor judecății
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
încălcarea prezumției de nevinovăție a operatorului economic, acesta este pus într-o situație defavorizată față de alte persoane juridice participante la procedură și care se bucură de prezumția de nevinovăție. Sub acest aspect, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului și că discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept (Decizia Curții Constituționale nr. 62
DECIZIA nr. 147 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256885]
-
De asemenea, calitatea actelor și lucrărilor se exprimă în raport de conformitatea cu normele legale. Organismele profesionale sunt competente să constate neconformități/încălcări ale prevederilor legale în exercitarea atribuției de control administrativ și să ia măsurile prevăzute de lege, dacă constată nesocotirea dispozițiilor legale, acesta fiind sensul reglementării cuprinse în art. 103 alin. (2) din Regulament, dispoziție care nu adaugă reglementării cuprinse în Legea nr. 188/2000, ci dimpotrivă, respectă litera și spiritul reglementării primare. Cu referire la Decizia nr. 810 din 27
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
atunci când acesta interferează cu controlul jurisdicțional în sensul că este ținut de constatările efectuate de instanța de judecată în mod expres ori chiar de lipsa unor atare statuări, situația determinată de neantrenarea unui control de legalitate ca efect al nesocotirii unor termene procedurale. Dacă instanța admite contestația la executare și se dispune anularea ori îndreptarea unui act de executare, nu se exclude ipoteza declanșării ulterioare a unei cercetări disciplinare a executorului judecătoresc. Sub acest aspect sunt relevante atât dispozitivul, cât
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
aspectul modului de descriere a faptelor. Or, de vreme ce actul remediu întocmit de procuror a fost comunicat judecătorului de cameră preliminară înăuntrul termenului legal de 5 zile, în fața instanței de trimitere nu se ridică problema ipotetică a efectelor nesocotirii acestui interval de timp și, implicit, nici cea a sancțiunii aplicabile în această ultimă ipoteză. Deși are caracter abstract, chestiunea naturii juridice a termenelor reglementate de legea procesual penală nu influențează, în sine, soluția ce ar putea fi dată fondului
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
înțeles să asocieze acestui demers procedural o atare cerință de formă. Condiționarea legalității actului remediu de o astfel de verificare ar echivala cu introducerea, în procesul de aplicare a normei, a unor distincții de interpretare neprevăzute de lege, cu consecința nesocotirii înseși funcționalității actului prin care se remediază neregularitățile sesizării. Rechizitoriul constituie actul procesual prin care se dispune trimiterea în judecată și sesizarea instanței, cu toate consecințele juridice inerente declanșării fazei filtru premergătoare judecății. El cuprinde rezolvarea dată de procuror la
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
României, Partea I, nr. 74 din 25 ianuarie 2021, paragraful 26 (hotărâri pronunțate în materia insolvenței) prin care Curtea a constatat că existența unor reglementări diferențiate, sub aspectul normelor de procedură, în funcție de specificul materiei reglementate, nu reprezintă o nesocotire a principiului egalității cetățenilor în fața legii, ci o particularizare la specificitățile și necesitățile fiecăreia dintre acestea. De asemenea, prin Decizia nr. 680 din 21 octombrie 2021*), paragraful 23, nepublicată încă în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data
DECIZIA nr. 849 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254630]
-
art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, să reglementeze infracțiuni într-o manieră care să consacre o disproporție vădită între importanța valorii sociale care trebuie ocrotită și cea care trebuie limitată, întrucât, în caz contrar, s-ar ajunge la nesocotirea acesteia din urmă. Curtea a statuat că, în condițiile în care în cauză valoarea socială ocrotită este una care vizează în mod explicit mediul privat, statul nu are interesul de a incrimina anumite fapte, întrucât valoarea ce se încearcă a
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
sau fizice, cum ar fi intrarea neautorizată în locuința unei persoane, ci le includ și pe cele care nu sunt concrete sau fizice, cum ar fi zgomotul, emisiile, mirosurile sau alte forme de interferență. O încălcare gravă poate duce la nesocotirea dreptului unei persoane la respectarea locuinței sale dacă o împiedică să se bucure de facilitățile casei sale; deși în Convenție nu există niciun drept explicit la un mediu curat și liniștit, în care o persoană este direct și grav afectată
DECIZIA nr. 368 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261747]
-
din 25 februarie 2016). În reglementarea acestei proceduri în materia contravențiilor, care există și în materie civilă, ar fi trebuit să se țină cont de particularitățile răspunderii contravenționale. Astfel, aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal (Decizia nr. 152 din 6 mai 2020), context în care legislația contravențională din România intră sub prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
judecare cu celeritate a unor cauze cotidiene/obișnuite/cu caracter recurent“. Însă reglementarea unei proceduri similare în materie contravențională trebuie să țină seama de particularitățile acestei forme de răspundere juridică, întrucât „aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriuzisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal“ (Decizia Curții Constituționale nr. 152 din 6 mai 2020, paragraful 122). În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în care contravențiile au
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
fundamentale (a se vedea în acest sens Decizia nr. 197 din 13 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 29 iulie 2003), iar aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal (a se vedea în acest sens Decizia nr. 152 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 13 mai
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
apărare sunt următoarele: a) să fie înregistrat ca persoană juridică română; ... b) asociații/acționarii care dețin cel puțin 10% din părțile sociale/acțiuni, precum și administratorii operatorului economic să nu fi fost condamnați definitiv pentru infracțiuni contra persoanei, infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracțiuni de corupție, delapidare, infracțiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracțiuni prevăzute de Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările
HOTĂRÂRE nr. 1.403 din 16 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261704]
-
domeniul de aplicare ale legii, a fost încălcat art. 1 alin. (5) din Constituție în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii și la principiul securității juridice. ... 9. Aceleași modificări aduse legii de Camera decizională determină, pe de altă parte, și nesocotirea principiului bicameralismului, întemeiat pe art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție și dezvoltat printr-o solidă și constantă jurisprudență a Curții Constituționale. Potrivit acesteia, trebuie avute în vedere o serie de elemente/criterii semnificative mai degrabă în dimensiunea lor
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
de cel al proiectului de lege în forma sa inițială, ceea ce încalcă principiul unicității reglementării în materie, prevăzut de art. 14 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, reprezentând, prin urmare, o nouă nesocotire a art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 18. În ceea ce privește principiul bicameralismului, prevăzut de art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție, se apreciază, în lumina jurisprudenței în materie a Curții Constituționale și pe baza unui examen
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
Camerei Deputaților. De altfel, aceste aspecte au fost sesizate atât în cadrul ședinței de dezbateri a propunerii legislative, cât și la votul său final, fiind atrasă atenția asupra tehnicii legislative precare și chiar asupra unui viciu de neconstituționalitate generat prin nesocotirea principiului bicameralismului (stenograma ședinței de dezbateri și vot final a Camerei Deputaților din 29 iunie 2022). ... 45. Așadar, în cadrul procedurii de adoptare a legii criticate, Camera decizională nu a ținut seama de principiul unicității obiectului de reglementare, prevăzut de
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
la sancțiunile contravenționale, principale și complementare, Curtea, în jurisprudența sa, a reținut că acestea au adresabilitate generală și au atât un rol preventiv-educativ, cât și unul represiv și punitiv. Aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, trebuie să țină seama de principiul legalității sancțiunilor contravenționale, principiul proporționalității sancțiunilor contravenționale și principiul unicității aplicării sancțiunilor contravenționale (non bis in idem) (Decizia nr. 197 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 275 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262405]
-
din 3 martie 2022, paragraful 19). ... – „Sancțiunile contravenționale, principale și complementare nu au caracter reparator, ci preventiv-educativ și reprezintă o formă de constrângere juridică vizând, în special, patrimoniul făptuitorului. Aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal.“ (Decizia Curții Constituționale nr. 197 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 3 iunie 2019, paragraful 31) ... – „(...) potrivit
DECIZIA nr. 18 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263204]