125 matches
-
principiile generale ale medicinei bazate pe dovezi ("Evidence based medicine"). Protocolul se aplică pacienților peste 17 ani și are scopul să îndrume și nu să limiteze judecata și experiența clinicianului. Schizofrenia este o afecțiune psihiatrică majoră, multisistemică, cu un suport neurobiologic conturat, caracterizându-se prin afectarea întregii personalități. Principalele simptome întâlnite în schizofrenie pot fi grupate în simptome pozitive (delir, halucinații), simptome negative (aplatizarea afectivă, apatie, hipobulie), alterare cognitivă, simptome depresive, manifestări comportamentale de tipul agitației psihomotorii sau inhibiției psihomotorii. Se
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
schizofrenie pot fi grupate în simptome pozitive (delir, halucinații), simptome negative (aplatizarea afectivă, apatie, hipobulie), alterare cognitivă, simptome depresive, manifestări comportamentale de tipul agitației psihomotorii sau inhibiției psihomotorii. Se consideră că maladia prezintă o mare heterogenitate simptomatologică, corelată cu modele neurobiologice diferențiate, în consecință, abordarea terapeutică lipsită de adecvare farmacologică bazată pe un model neurobiologic explică parțial eșecurile terapeutice înregistrate, frecvența înaltă a remisiunilor incomplete, a recidivelor și evoluției cronice defectuale. Se asociază comorbidități psihiatrice (depresie, adicție, comportament autolitic, deteriorare cognitivă
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
hipobulie), alterare cognitivă, simptome depresive, manifestări comportamentale de tipul agitației psihomotorii sau inhibiției psihomotorii. Se consideră că maladia prezintă o mare heterogenitate simptomatologică, corelată cu modele neurobiologice diferențiate, în consecință, abordarea terapeutică lipsită de adecvare farmacologică bazată pe un model neurobiologic explică parțial eșecurile terapeutice înregistrate, frecvența înaltă a remisiunilor incomplete, a recidivelor și evoluției cronice defectuale. Se asociază comorbidități psihiatrice (depresie, adicție, comportament autolitic, deteriorare cognitivă importantă) și non-psihiatrice importante (diskinezie tardivă, fenomene extrapiramidale, hiperprolactinemii, disfuncții sexuale, boli cardiovasculare, dislipidemiile
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
timp debutul clinic, primul episod evidențiindu-se mai ales prin simptomatologia pozitivă. Debutul se situează în majoritatea cazurilor înaintea vârstei de 30 de ani. Pornind de la modelul propus de Crow (schizofrenie pozitivă și negativă), Eaton - 1996, grupează factorii de vulnerabilitate neurobiologică în două surse: ● sursa A - corelată probabil cu factori genetici, non-lezională cerebrală, are o distribuție uniformă, cu un risc de boală apreciat la 2,5 % din populația ce trăiește sub "spectrul schizofreniei" - schizofrenia fără modificări structurale cerebrale cu conectivitate conservată
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
sursa B - afectează 0,2 % din populația generală. Andreasen - 1994, aprecia prevalența sa la 20-50 % din totalul cazurilor de schizofrenie. Această sursă este considerată ca fiind corelată cu factori de agresiune cerebrală (factori de neurodezvoltare sau factori de vulnerabilitate primară neurobiologică și biochimică) - schizofrenia cu modificări structurale cerebrale și disconectivitate primară. Schizofrenia cu modificări structurale cerebrale și disconectivitate primară este sugerată de o serie de constatări: ● Anamneză pozitivă pentru traumatisme obstetricale și manifestări de tip hipoxic intra-, peri- și postnatal; Prezența
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
piramidale, extrapiramidale și cerebeloase) existente anterior instituirii medicației antipsihotice. Utilizarea antipsihoticelor din prima generație la pacienții cu schizofrenie cu modificări structurale cerebrale și disconectivitate primară amplifică semnificativ riscul efecte secundare serioase de tip neurologic (diskinezie tardivă, parkinsonism, evoluție pseudodemențială) ARGUMENTE NEUROBIOLOGICE ȘI PSIHOFARMACOLOGICE 1. Factori de neurodezvoltare. Principalii factori de neurodezvoltare sunt traumatismele obstetricale, suferințele fetale, sezonalitatea și infecțiile virale, agresiunile cerebrale postnatale prin factori traumatici, toxici, infecțioși sau hipoxici. Tendința actuală este de a accepta ipoteza conform căreia în sursa
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
suferințele fetale, sezonalitatea și infecțiile virale, agresiunile cerebrale postnatale prin factori traumatici, toxici, infecțioși sau hipoxici. Tendința actuală este de a accepta ipoteza conform căreia în sursa B de vulnerabilitate se întrepătrund anomalii de neurodezvoltare și elemente neurodegenerative. 2. Factori neurobiologici. Disfuncțiile și deteriorarea cognitivă ar putea avea două modalități de exprimare neurobiochimică: ● Hipofrontalietate primară, datorată hipodopaminergiei structurilor corticale frontale, predominant la nivelul cortexului frontal dorso-medial, corelată semnificativ cu disfuncțiile cognitive, având la bază o disfuncție primară a autoreceptorilor de tip
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
informației. Rolul talamusului în stabilirea conexiunilor între etajul cortical și cel subcortical ocupă un loc central în cercetările actuale. Deficitul cognitiv din schizofrenie a fost corelat și cu disfuncția de coordonare între emisferele cerebrale, mai ales pentru funcțiile mnezice. Suportul neurobiologic al acestei asimetrii neurostructurale s-ar datora în schizofrenie unei alterări selective a zonelor temporoparietale din cele două emisfere. Cutting - 1994, sugerează că disfuncționalitatea emisferului stâng în schizofrenie ar fi o consecință a incapacității emisferului drept de a funcționa la
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
simptome negative. De un interes particular se bucură observațiile recente asupra anomaliilor de dezvoltare și funcționare la nivelul corpului calos, disconectivități de tip orizontal (defecte structurale cerebrale de linie mediană), asociate semnificativ cu deficitul cognitiv. ● Mecanismele apoptotice primare, datorate alterărilor neurobiologice determinate de tulburări de neurodezvoltare, consecințe imediate la nivel prefrontal, temporo-limbic, striatal și entorinal, mecanisme primare confirmate prin studii post-mortem și neuroimagistice, responsabile de rezistența terapeutică primară în corelație directă cu sursa B de vulnerabilitate; Mecanismele apoptotice secundare, consecință a
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
cu schizofrenie o reducere evidentă a activității neuronilor GABA. Esența ipotezei GABA-ergice a schizofreniei constă în reducerea efectului inhibitor al neuronilor GABA-ergici, determinând o creștere a activității dopaminergice la nivelul structurilor mezolimbice și în cortexul temporal. Perspective psihofarmacologice actuale Factorii neurobiologici și neurobiochimici aduc în discuție prezența în clinica schizofreniei a unor sindroame specifice ce devin ținte terapeutice și a căror responsivitate la substanțe antipsihotice convenționale sau atipice este diferită. Tabel I Simptome ---------
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
rezultatele studiilor epidemiologice, s-a constatat un risc pentru consumator cu grade diferite de probă irefragabilă la cei șase hormoni evaluați; în al doilea rând, faptul că s-ar putea presupune, pentru cei șase hormoni, efecte endocrine, asupra creșterii, imunologice, neurobiologice, imunotoxice, genotoxice și cancerigene și că, printre diferitele grupuri de risc, copiii prepuberi constituie grupul cel mai îngrijorător; și, în al treilea rând, faptul că, având în vedere proprietățile intrinseci ale hormonilor și rezultatele testelor epidemiologice, nu se poate defini
jrc6017as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91189_a_91976]
-
Daniel David în anul 2004, reunind pe unii din cei mai influenți psihoterapeuți și cercetători internaționali în domeniu. Acest institut internațional, prin cele două platforme de cercetare care se află în componența sa, Platforma SkyRa (infrastructură ce permite investigarea substraturilor neurobiologice ale proceselor și fenomenelor psihologice) și Platforma MATRIX (o platformă avansată de cercetare în roboterapie și psihoterapie prin realitate virtuală), este singura infrastructură academică de cercetare din România indexată în "Mapping of the European Research Infrastructure Landscape (MERIL database)". Profesorul
Daniel David () [Corola-website/Science/306547_a_307876]
-
strâns legată de dezvoltarea sinapselor. Este important ca stimularea să se mențină, mai ales până la vârsta adultă, deoarece sinapsele (create), care nu se mai folosesc, se distrug în timp. Un exemplu interesant legat de dezvoltarea capacităților psihice și de dezvoltarea neurobiologică este corelația dintre mielinizarea axonilor din encefal și apariția si progresul rapid al limbajului. (Vezi psihologia dezvoltării, neuroștiințe cognitive, psihologia cognitivă.) Din punct de vedere al modalității de transmitere: Din punct de vedere al neurotransmițatorului: Din punct de vedere structural
Sinapsă () [Corola-website/Science/302077_a_303406]
-
() a fost un neurolog polonez ce a pus baza științelor neurobiologice și neuropatologice în această țară. A publicat un atlas al creierului uman în 1894, a scris o carte de bază despre migrene ( 1912 ), a stabilit principiul de localizare a fibrelor lungi în măduva spinării ( 1893 ) iar împreună cu Wladyslaw Sterling în
Edward Flatau () [Corola-website/Science/302849_a_304178]
-
simptome apare de obicei la începutul perioade adulte, cu o prevalență globală de-a lungul vieții în jur de 0,3-0,7%. Diagnosticul se bazează pe comportamentul observat și pe experiențele raportate de pacient. Ereditatea, mediul din frageda copilărie, factorii neurobiologici, procesele psihologice și sociale apar drept factori importanți care contribuie la apariția tulburării; unele droguri recreaționale și medicamente par a cauza sau înrăutăți simptomele. Cercetarea actuală se apleacă în special asupra rolului factorilor neurobiologici, dar nu a fost găsită nicio
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]
-
Ereditatea, mediul din frageda copilărie, factorii neurobiologici, procesele psihologice și sociale apar drept factori importanți care contribuie la apariția tulburării; unele droguri recreaționale și medicamente par a cauza sau înrăutăți simptomele. Cercetarea actuală se apleacă în special asupra rolului factorilor neurobiologici, dar nu a fost găsită nicio cauză organică responsabilă de una singură pentru apariția tulburării. Numeroasele combinații posibile de simptome au declanșat dezbateri asupra întrebării dacă diagnosticul reprezintă o singură tulburare sau e vorba de mai multe sindroame separate. În ciuda
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]
-
Psiholingvistica sau psihologia limbajului este o știință care se ocupă cu studiul factorilor psihologici și neurobiologici care permit omului să folosească, înțeleagă și să producă o anumită limbă. Psiholingvistica studiază influențele pe care le exercită psihologia vorbitorilor, intențiile, atitudinile, în special gândirea și situațiile în care se află vorbitorii, asupra utilizării concrete a limbajului. În sens
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]
-
-lea de către un psihiatru german, Emil Kraepelin. Acest medic clasa boala în rândul psihozelor numite funcționale. Termenul de psihoză funcțională trimitea pe atunci la două noțiuni: În schimb, se presupune - și există numeroase studii în acest sens - că există alterări neurobiologice în timpul acceselor boli; acționând asupra lor, prin intermediul medicamentelor, această afecțiune poate fi tratată eficace. Aceste observații diverse i-au determinat pe psihiatri să considere boala maniaco-depresivă drept o tulburare de dispoziție. Se caracterizează prin repetarea acceselor de depresie (care iau
Tulburare bipolară () [Corola-website/Science/312004_a_313333]
-
Dennett (1989) accentuează această deosebire, analizând nivelul personal și cel subpersonal în care este încadrat omul. Este evident că cercetările vizând aspectele morale se referă la nivelul personal al ființei umane, în măsura în care omul acționează liber, răspunzător de deciziile sale. Descrierile neurobiologice, în schimb, au ca obiect nivelul subpersonal, fără semnificație etică. Ar fi lipsit de sens să se spună că o activitate neuronală ar fi răspunzătoare sau vinovată de ceva. Pentru neuroetică raportul dintre cele două nivele are o semnificație primordială
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
înlăturate? Majoritatea filosofilor, indiferent de poziția lor metafizică - dualistă sau monistă - dau un răspuns negativ la această întrebare. Numai materialiștii eliminativi consideră că descrierea omului la nivel personal este falsă și ar trebui înlocuită cu o prezentare din perspectivă exclusiv neurobiologică. Filosofii dualiști consideră că manifestările omului la nivelul personal al categoriilor morale se bazează pe un spirit imaterial, în timp ce noțiunile referitoare la nivelul biologic subpersonal derivă din activitatea materială a creierului. În consecință, între cele două nivele nu s-ar
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
o soluție simplă: nivelul personal are o realitate proprie care se explică prin nivelul biologic subpersonal, ambele cu aceeași semnificație valorică, totul depinzând de perspectiva din care este analizată problema. Impresia existenței unui conflict între nivelul moral (personl) și cel neurobiologic (subpersonal) duce în mod necesar la întrebarea privind existența unei libertăți în luarea deciziilor ("liberul arbitru"). Atribuirea unei valori morale în luarea unei decizii presupune libertatea de acțiune a persoanei. Acest fapt este reflectat juridic de codul penal în constatarea
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
lovitură, prin investigații neuroimagistice funcționale se pot constata anumite activități în creier, de unde pornesc semnale către mușchi, prin care se realizează lovitura. Din acest punct de vedere "liberul arbitru" n-ar mai avea nicio semnificație, totul reducându-se la procese neurobiologice determinate. O asemenea poziție are o semnificație enormă în interpretarea normativelor etice. Refuzul libertății în luarea unei decizii implică incapacitatea unei persoane de a acționa după propria sa voință și, în consecință, absența oricărei responsabilități morale sau juridice. În interesul
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
excesul de exerciții fizice (anorexia nervoasă de tip eliminator, purgativ). Boala afectează mai ales tinerele adolescente, însă 10 % din cazuri apar la tineri de sex masculin. Anorexia nervoasă este o tulburare psiho - somatică sau psiho - fiziologică complexă, implicând componente psihologice, neurobiologice și socio-culturale. Bolnavul de anorexie nervoasă e numit de obicei „anorectic”, deși termenul simplu de anorexie (fără adaosul "nervoasă") este de fapt sinonim cu „inapetență”, adică lipsa de apetit, lipsa de poftă de mâncare. Bolnavul de anorexie nervoasă nu e
Anorexie nervoasă () [Corola-website/Science/310469_a_311798]
-
probabil datorită asocierii cu vesmântul Fecioarei Maria, o figură considerată protectoare de către multe femei italiene) în vreme ce la bărbați are efect stimulat (probabil datorită asocierii cu culoarea echipei naționale de fotbal a Italiei). Capătă tot mai multă credibilitate ideea că circuitele neurobiologice implicate în efectul placebo sunt activate prin subtilă influență a experienței de viață poziționata în cadrul contextului cultural. Biroul medicului sau spitalul, asemenea unui locaș religios, se caracterizează prin existența unui scenariu ce derivă din cutumele locului și care îi „spune
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
ales ca Doctor honoris causa al Universității Caroline din Praga. Parhon a fost fondatorul Revistei Societății Române de Endocrinologie, "Acta Endocrinologica", în 1938 (revista refuncționează din 2005 sub egida Academiei Române). A fost membru în colegiul de redacție al revistelor "Folia neurobiologică" și "Revue française d'endocrinologie". În calitate de militant socialist, Parhon a fost influențat în tinerețe, după propriile afirmații, de operele lui Karl Marx. A fost unul dintre fondatorii "Partidului Muncitor", un grup politic efemer, fuzionat cu Partidul Țărănesc în 1919. La
Constantin Ion Parhon () [Corola-website/Science/299976_a_301305]