124 matches
-
esențială pentru creșterea și aducerea la maturitate a puiului și pentru formarea lui cognitivă, emoțională și socială ca membru al speciei. Comportamentul pe care mama îl afișează față de puiul său pare firesc, natural, dar are la bază modificări hormonale și neurobiologice semnificative. Articole științifice noi aduc dovezi care confirmă că variațiile hormonale asociate cu sarcina, nașterea și alăptarea produc modificări structurale și chimice la nivelul creierului și chiar neurogeneză în anumite zone, astfel că, după experiența maternității creierul se schimbă fundamental
Revista Spitalului Elias by ANCA PANAITESCU, RADU VLĂDĂREANU () [Corola-journal/Journalistic/92046_a_92541]
-
bază interacțiunea cu puiul și răspunsul creierului la această interacțiune. Devotamentul cu care mama își îngrijește puiul depășește dorința sexuală sau nevoia de hrană a acesteia, iar bunăstarea puiului este o recompensă pentru mamă [6]. Studii foarte recente explică modificările neurobiologice din spatele acestor decizii. În creier există un circuit esențial în supraviețuirea speciei, supranumit „calea recompensei”. Acest circuit conține neuroni dopaminergici ce își au originea în aria ventrală tegmentală (VTA) și ale căror axoni se proiectează spre nucleul acumbens (NAc) și
Revista Spitalului Elias by ANCA PANAITESCU, RADU VLĂDĂREANU () [Corola-journal/Journalistic/92046_a_92541]
-
unui ascultător vorace, gata oricînd să o ucidă. A povesti este, astfel, echivalent cu un act atît de iubire posesiva, cît și cu exercițiu de supraviețuire. Poate de aceea este modelul narativ atît de util și de adecvat unei teorii neurobiologice. Urmînd îndemnul lui Carrière, că fiecare dintre cititori să devină, la rîndul său, povestitor, spunînd altora poveștile din această carte, după propria să inima, înflorindu-le așadar cît poftește, închei istorisind și eu una, dintre preferatele mele, întîmplător o pildă
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
mai util decât RMN-ul. Fenomenul trebuia să fie, fără îndoială, mai mult decât o disociere între căile de recunoaștere ventrală și dorsală. Dar ce se mai înțelegea acum prin psihologic, în afară de un proces care nu avea încă un substrat neurobiologic cunoscut? Weber nu făcu nici o speculație despre noua convingere a lui Mark. Acum, datoria lui era doar să ajute această nouă stare mentală să se adapteze la ea însăși. Niciodată n-avea să mai accepte să devină ținta acuzațiilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
prezintă procesele primare ale anxietății în absența panicii ca trăsătură principală. Pe scurt, tiparul vulnerabilităților biologice și psihologice reprezintă fundalul pe baza căruia evenimentele negative din decursul existenței generează afecte negative. Printre acestea se numără excitația fiziologică asociată cu reacții neurobiologice legate de stres și sentimentul că evenimentele survin în mod imprevizibil și incontrolabil (Barlow, 1988, p. 579). Modificarea ce survine în sfera atenției, respectiv o concentrare mai mare asupra sinelui (și scăderea concentrării asupra unor activități mai importante aflate în
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
autism. Obiectivele, principiile și metodele prezentate pe parcursul acestei lucrări au ca scop principal integrarea copiilor cu autism în mediul familial, social și urmăresc optimizarea capacităților de relaționare, comunicare, precum și medierea comportamentului. Autismul este cunoscut ca o dizabilitate cognitiv-comportamentală, cu implicații neurobiologice, ce afectează toate aspectele dezvoltării sociale. Alegerea metodologiei de intervenție are la bază, ca în orice alt tip de patologie, o evaluare cât mai obiectivă a nivelului de dezvoltare a copilului, alcătuindu-se o schemă cu capacitățile și incapacitățile sale
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
sau de masă. Ei acționează din două puncte de vedere teoretice și anume constructiv și comportamental, pentru obținerea abilităților academice cele mai performante raportate la posibilitățile persoanei autiste. Terapeutul ocupațional oferă consultații și intervine direct printr-o serie de abordări neurobiologice, psiho-socio-emoționale, comportamentale promovând dezvoltarea activităților zilnice, productive și de timp liber, furnizând desigur și mediile adecvate și securizate de lucru. Kinetoterapeutul are în vedere sfera psihomotrică a autistului Ăsenzorioperceptiv-motrică): optimizarea prelucrării și rezultatului senzorial, dezvoltarea motricității grosiere și a celei
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
eforturi de alergare în condiții de laborator, cercetătorii au observat că exercițiu fizic intens și prelungit crește semnificativ nivelul de endocanabinoide la om și la câine, dar nu și la dihori. Concluzia cercetătorilor a fost că ar ”exista o recompensă neurobiologică pentru practicarea exercițiilor fizice de intensitate care ar explica de ce oamenii și alte mamifere cu aptitudini pentru alergare, se angajează în practicarea eforturilor aerobe, în ciuda pierderilor de energie evidente și a riscului de afecțiuni și de ce animalele, care nu au
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
oamenii și alte mamifere cu aptitudini pentru alergare, se angajează în practicarea eforturilor aerobe, în ciuda pierderilor de energie evidente și a riscului de afecțiuni și de ce animalele, care nu au aptitudini de alergare, evită astfel de comportamente locomotorii”8. Recompensa neurobiologică specifică ar avea loc, conform biochimiștilor, în momentul în care așa numitele anandamine (neurotransmițători endogeni canabionizi) activează receptorii CB1 din celulele nervoase (reacția este similară cu cea pe care substanța THC din planta canabis o produce atunci când este 8 Raichlen
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
mai ales de toate problemele medicale și perinatale. Dimpotrivă, există o remarcabilă convergență în privința celorlalți factori. În special psihologii consideră foarte util pentru explicarea etiologică a tulburărilor externalizate conceptul de temperament (Vitaro și Gagnon, 2003, p. 243), care rezumă bagajul neurobiologic al copilului. Desigur, nu e o cale de cercetare dominantă în Franța, unde lumea se ferește de excese în tratarea medicamentoasă a tulburărilor neurobiologice (îndeosebi a hiperactivității). Dar identificarea acestor tulburări n-are nimic de-a face cu farmacia și
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
etiologică a tulburărilor externalizate conceptul de temperament (Vitaro și Gagnon, 2003, p. 243), care rezumă bagajul neurobiologic al copilului. Desigur, nu e o cale de cercetare dominantă în Franța, unde lumea se ferește de excese în tratarea medicamentoasă a tulburărilor neurobiologice (îndeosebi a hiperactivității). Dar identificarea acestor tulburări n-are nimic de-a face cu farmacia și vom vedea că majoritatea programelor serioase evită tocmai farmacopeea. Sociologul se va feri ceva mai mult de acest concept, considerând că temperamentul este un
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ceea ce un program reprezintă pentru un computer, adică o procesare de informații. În același timp este criticat modelul funcționalist al minții umane, întâlnit în cadrul științelor cognitive, conform căruia studiul minții se concentrează asupra organizării funcționale, mai degrabă decât asupra implementării neurobiologice a aceleiași organizări. Acestor perspective li se aduce contraargumentul „camerei chinezești” (vezi Searle, 1981Ă, potrivit căruia un software constă în simple manipulări de unități sintactice, pe când mintea umană presupune operații intenționale, semantice care nu pot surveni dintr-o pură procesare
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
abilităților cognitive ale programelor informatice și a trăsăturilor conștiinței umane în contextele cuplării inteligenței artificiale cu nanotehnologia, științele cyberneuronale și ingineria genetică. În cadrul acestui viitor proiectat în sens programabil, se reconsideră rolul conștiinței în raport cu utilizarea și funcționarea tehnologiei, de la teoria neurobiologică a minții, intenționalitatea manifestată în cadrul conștiințelor artificiale (vezi Jones, 2000Ă la modelul cuantic al conștiinței în universul definit de o structură informațională, nu susținut de particule materiale (vezi Cowley, 2000; Chalmers, 1994Ă, de la interfața creier-computer (vezi Kerckhove, 1990; Fromherz, 1997
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de a face față stresului pe care le utilizează ființa umană sau altfel spus orice mecanism de prevenție și adaptare la stres, orice tranzacție între subiect și mediu în vederea reducerii intensității stresului. Mecanismele de coping se grupează în comportamentale, cognitive, neurobiologice. Coping-ul comportamental grupează toate comportamentele care au funcția de a preveni sau reduce reacția de stres. Coping-ul cognitiv vizează medierea informațională, modalitățile de prelucrare a informației. Are loc medierea cognitivă printr-o cascadă de evaluări și reevaluări ce vizează nu
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
și o denumește „attention deficit disorder with or without hyperactivity (ADD, ADHD)”. Deși cauza exactă a ADHD rămâne necunoscută, cercetările s-au intensificat În ultimul timp. În momentul de față, se consideră că ADHD este cel mai probabil de natură neurobiologică. Cercetătorii au evidențiat Însă și alte posibile cauze. Istoricul familial de alcoolism, tulburări afective, comportamentale sau atenționale pare să se asocieze cu un risc crescut de ADHD (Cantwell, 1976). Acest fapt poate implica un anumit model genetic comun al acestor
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
tulburări afective, comportamentale sau atenționale pare să se asocieze cu un risc crescut de ADHD (Cantwell, 1976). Acest fapt poate implica un anumit model genetic comun al acestor două afecțiuni. În prezent, este cunoscut faptul că ADHD este o afecțiune neurobiologică datorată unui dezechilibru chimic din creier, fiind recunoscută oficial de către experții și instituțiile medicale importante, inclusiv U.S. Surgeon General, American Psychiatric Association și altele. Un important pas Înainte s-a realizat când a fost demonstrat că atitudinea parentală inadecvată nu
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
puțin latent. Cu atât mai surprinzător să Întâlnim opiniile, conform cărora ar exista agresivitatea constructivă, agresivitatea normală care ar stimula evoluția și progresul (Irenaeus EiblEibesfeldt, Arno Plack, Ashley Montagu, Konrad Lorenz ș.a.). Există mai multe ipoteze a originii agresivității: biologică (neurobiologică - Bernard, Trouve, Soulariac, Kourilsky; endocrină - J.G.Vandenberg, F.H. Bronson, C. Desjardins, K.E. Moyer; instinctuală - Freud, Adler, M.Klein, K. Abraham; și teoria agresiunii ca rezultat a frustrării - W. Reich, W. Scott, Dollard, E.Miller), etologică - Laborit, K. Lorenz; și socio-genetică
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
ereditare. În al patrulea rând, depresia și mania dau rezultat la tratamente biologice, precum terapii cu medicamente și pot fi induse de anumite stupefiante. Majoritatea terapiilor moderne despre cauzele tulburărilor afective se concentrează asupra anomaliilor și disfuncțiilor în anumite sisteme neurobiologice. Aceste două tipuri de teorii se completează reciproc: anomalii genetice pot cauza tulburări afective prin distrugerea neurobiolgică. În această secțiune, vom aduce dovezi ale contribuției genetice în cazul depresiei și maniei. În al doilea rând vom evidenția rolul neurotransmițătorilor. În
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
femeilor le poate predispune la depresie. Femeile, comparativ cu bărbații, nu prezintă o mai mare vulnerabilitate genetică spre depresie, aceasta nu pare să fie legată de gen. În plus, femeile nu par să aibă un număr mai mare de anormalități neurobiologice, care să ducă la depresie, cum ar fi insuficiențele nivelului de serotonină. Ipoteza că vulnerabilitatea femeilor la depresie este legată de hormoni (ovarieni, estrogenul și progesteronul) este susținută de ideea că femeile sunt mai predispuse la depresie în timpul perioadelor premenstruale
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în care se află copilul-victimă. Capacitatea de reflecție și exprimare a copilului sunt factori determinanți în posibilitatea copilului de a face față precum și în succesul intervențiilor reparatorii; 6. maltratarea provoacă suferință fizică și psihică copilului, ceea ce influențează maturizarea și funcționarea neurobiologică a copilului; 7. suferința este de natură fizică și/sau psihologică (umilințe, tristeți, anxietăți, spaime, stare de alarmă de durată, sentiment de catastrofă, neputință etc.); 8. maltratarea este un proces, și nu un eveniment izolat; maltratarea se poate manifesta prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
diagnosticului cu precizarea indubitabilă dacă ne aflăm realmente în fața unui PTSD și dacă există tulburări comorbide; aflarea dacă este vorba de o traumă singulară sau de mai multe; descoperirea subtipurilor de simptome și a caracteristicilor asociate (inclusiv de descifrarea corespondentelor neurobiologice adiacente); precizarea care dintre scalele de diagnostic al PTSD este cea mai adecvată pentru ghidarea unei medicații corecte. Având în vedere că farmacologia este într-o ascensiune impresionantă (și rezonanțele de ordin pecuniar nu trebuie deloc neglijate), cred că este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aceiași autori arată că: „Frecventarea cursurilor este un bun predictor pentru succesul profesional al adultului”(p. 1637), în vreme ce „comportamentele antisociale subminează rezultatele academice și competențele profesionale”(p. 1635). Coerența competențelor de-a lungul vârstelor este susținută și argumentată din perspectiva neurobiologică și de Fox și colaboratorii săi (1995), care studiază asocierea 267REZILIENȚA dintre inhibițiile comportamentale (îngrijorarea) manifestate față de noutate de copiii de vârstă mică și îngrijorarea socială și solitudinea la vârsta medie a copilăriei: „aceste comportamente temătoare, anxioase se vor transforma
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vulnerabil de-a lungul întregii vieți a individului și declanșează sau susțin apariția unor lanțuri de evenimente adverse dezvoltării copilului „printr-o oarecare alterare a organismului și/sau prin promovarea impactului experiențelor ulterioare” (Stroufe, Coffino, Carlson, 2010, p. 36). Teoriile neurobiologice arată că dezvoltarea normală a creierului copilului, conformă cu potențialul nativ, reclamă prezența anumitor experiențe optime în anumite momente precise ale dezvoltării. Este vorba despre ceea ce în literatura de speciliatate se numește „experiențele așteptate”(Glaser, 2007). Experiențele care au loc
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
are cuvinte și experiența necesară pentru a-și recunoaște emoțiile pe care le trăiește și a vorbi despre ele. în consecință, putem spune că emoțiile vor domina, vor gira existența copilului. Copilul va fi pradă emoțiilor. Din punct de vedere neurobiologic este vorba despre dominarea funcțională a emisferei drepte a creierului. Intervenientul este chemat să numească emoțiile, trăirile copilului, învățându-l pe acesta să și le recunoască și astfel să le poată controla, stăpâni. Comunicarea emoțională cu copilul reprezintă prima sarcină
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]