235 matches
-
formarea acestor tumori. Clasificarea tumorilor neurogene (după G. Pearson) Topografia Predominant din punct de vedere topografic tumorile neurogene se dezvoltă în șanțul paravertebral în majoritate. Ele au origine în nervul spinal, intercostal sau lanțul simpatic toracal. Foarte rare sunt tumorile neurogene ale nervului frenic și nervului vag [7, 14, 38, 83]. Clinica La adult afecțiunea poate fi asimptomatică, sau simptomatică: tuse, dispnee, durere de tip nevralgie intercostală, răgușeală, sindrom Claude Bernard-Horner, parapareză, paraplegie (3-6%). La copii se constată: dureri toracice, tuse
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
coastelor cu lărgirea spațiului intercostal (fig. 7.48) [21]. Examenul CT apreciază caracterele tumorii, extensia în gaura de conjugare (10%) (fig. 7.49). Examenul IRM este superior CT. Apreciază extensia în canalul medular și lungimea acesteia. Poate aprecia etiologia tumorii neurogene. Astfel, în neurofibrom se constată semnal de intensitate înaltă în periferie în T2, semnal de intensitate medie în centru în T2. În neurilemom se observă semnal de intensitate mare neomogen în T2, iar în ganglioneuroblastom semnal de intensitate înaltă neomogen
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
în boala Recklinghausen (4-10%). O prezentare comparativă a neurilemomului și a neurofibromului este redată în tabelul 7.6. Este rezultatul degenerării maligne a neurile-momului (este rară) sau a neurofibromului în neurofibromatoza multiplă (4-29%), rezultând schwanomul malign. Reprezintă 10% din tumorile neurogene la adult. Aspectul microscopic este polimorf (sarcomatos, sau nediferențiat - cu componentă epitelială sau mezenchimală), iar aspectul macroscopic relevă infiltrarea țesuturilor vecine. Rata de supraviețuire la 5 ani este de 35-65%. Tratament Se face excizia chirurgicală în funcție de extensia în canalul medular
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
multe tehnici chirurgicale: - metoda AKWARI (1978), ce constă în incizii duble (incizie paravertebrală și laminectomie, disecția și extirparea tumorii intracanalare, toracotomie prin incizie separată și extirparea tumorii restante intratoracic);- metoda GRILLO (1989) ce constă în incizie unică, în funcție de topografia tumorii neurogene (tumora sub vârful scapulei, sau deasupra vârfului scapulei);- metoda HIGASHYIAMA (1992) constă în incizie paravertebrală, laminectomie, mobilizarea - extensie intratoracică a tumorii, extirparea endoscopică a tumorii intratoracice și a tumorii endocanalare mobilizate [42]. Morbiditate postoperatorie, mortalitate, prognostic Se descriu următoarele complicații
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
prognosticul în tumorile benigne este foarte bun, iar în tumorile maligne supraviețuirea ajunge la un an. Tumorile sistemului nervos autonom Cuprind: ganglioneuromul, ganglioneuro-blastomul și neuroblastomul [14, 38, 68]. Ganglioneuromul Este o tumoră benignă, frecvent asimptomatică. Este cea mai frecventă tumoră neurogenă benignă la copii, dar se întâlnește și la adolescent și adultul tânăr. Prezintă capsulă și este în legătură cu lanțul simpatic. Extensia în canalul medular este rară. Examenul microscopic arată celule ganglionare mature, celule Schwan, celule neuromatoase și țesut fibros și arii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
apare la vârsta tânără. Histologic se constată un amestec de celule ganglionare cu diverse grade de maturitate, predominant mature. Calcificarea este prezentă. Neuroblastomul (simpatoblastomul) Este o tumoră malignă de agresivitate extremă, localizată în șanțurile paravertebrale. Reprezintă 50% din tumorile mediastinale neurogene la copil, iar localizarea mediastinală reprezintă 20% din toate neuroblastoamele la copil, 80% din cazuri apar sub vârsta de 2 ani. Macroscopic tumora este netedă, dar mai frecvent neregulată și invadează structurile vecine. Extensia în canalul medular este posibilă. Microscopic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
impulsionale (mai evidentă pentru secreția bazală) ar trebui să fie localizat în celula β. Totuși, mecanismul care realizează conducerea impulsurilor secretorii in vivo, în miliardele de celule β prezente în cele circa 800 000 insule, pare a fi de origine neurogenă (163). În insulele recoltate de la șoareci se pot înregistra desincronizări minore de 1-2 secunde între diferitele celule ale unei insule. Viteza de propagare a semnalului Ca+2 variază între 30-100 m/secundă (11). Sincronicitatea oscilațiilor calciului i.c. este atribuită
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
a SM sugerează diagnosticul corect în cele mai multe cazuri. Forma recurent-remisivă (prezența la 80% din cazuri) debutează cu tulburări senzoriale, nevrită optică unilaterală, diplopie, parestezii ale trunchiului și membrelor, declanșată de flexia gâtului (semnul Lhérmitte), lipsa de îndemânare, ataxie și manifestări neurogene ale vezicii urinare și biliare. Evoluția acestor semne și simptome durează inițial câteva zile, se stabilizează și apoi starea se îmbunătățește spontan, sau cu răspuns la antiinflamatorii nesteroide pentru câteva săptămâni. SM-RR debutează în decada a II-a sau a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
foarte supărător. Disfuncția intestinală se manifestă prin mobilitate gastrointestinală redusă, constipație, scaune dificile cu evacuări incomplete. Obiceiuri dietetice nesănătoase, inactivitatea fizică, efectele secundare ale medicației, depresia, slăbiciunea mușchilor abdominali, amânarea defecației datorită imobilității, restricțiile lichidiene sunt factori care accentuează disfuncțiile neurogene. Pacienții trebuie să stabilească obiceiuri intestinale regulate devreme, pentru a preveni incontinența sau dependența laxativă, care sunt mult mai dificile de reglat. Diareea și incontinența sunt mai rar întâlnite și sunt probabil cauzate de afecțiuni gastrointestinale, modificarea dietei sau a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
să stabilească obiceiuri intestinale regulate devreme, pentru a preveni incontinența sau dependența laxativă, care sunt mult mai dificile de reglat. Diareea și incontinența sunt mai rar întâlnite și sunt probabil cauzate de afecțiuni gastrointestinale, modificarea dietei sau a medicației. Incontinența neurogenă persistentă poate fi tratată prin stabilirea evacuării regulate, care menține intestinele relativ goale. Disfuncția sexuală tranzitorie sau permanentă poate surveni în orice moment al evoluției SM. Disfuncțiile sexuale, vezicale și intestinale sunt adesea asociate. Bărbații prezintă foarte frecvent probleme în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
din modalitățile, extrem de diverse, de exprimare a senzațiilor resimțite de bolnavi cu afecțiuni neurologice, stomatologice, psihice, viscerale etc. Odată cu definițiile s-a urmărit și diferențierea tipurilor de durere: allodinie, cauzalgie, durere centrală, disestezie, hiperalgezie, hiperestezie, hiperpatie, hipoalgezie, neuralgie, nevrită, durere neurogenă, durere neuropată, neuropatie, prag dureros, nivel de toleranță a durerii, durere neurogenă periferică, durere neuropată periferică, parestezie. Nu au fost neglijați nici termenii opuși durerii: anestezie, anestezie dureroasă, analgezie. Concluzia ar fi că o soluționare a multor probleme legate de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
afecțiuni neurologice, stomatologice, psihice, viscerale etc. Odată cu definițiile s-a urmărit și diferențierea tipurilor de durere: allodinie, cauzalgie, durere centrală, disestezie, hiperalgezie, hiperestezie, hiperpatie, hipoalgezie, neuralgie, nevrită, durere neurogenă, durere neuropată, neuropatie, prag dureros, nivel de toleranță a durerii, durere neurogenă periferică, durere neuropată periferică, parestezie. Nu au fost neglijați nici termenii opuși durerii: anestezie, anestezie dureroasă, analgezie. Concluzia ar fi că o soluționare a multor probleme legate de durere este dificilă, pentru că, la om, studiul durerii trebuie să includă Îndreptarea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
formarea de bradikinine sub acțiunea proteazelor și α 2globulinelor plasmatice; formarea și eliberarea substanței P; eliberarea de histamină și serotonină; formarea de nitroxid. Ca urmare a acestor fenomene biochimice se ajunge la dezvoltarea locală a unui proces aseptic de " inflamație neurogenă" care cuprinde: vasodilatație edem ridicarea temperaturii. Tabel nr. 1.1. Acest proces are ca urmare apariția unei hipersensibilizări a algoreceptorilor din zona de inflamație și zonele limitrofe, care determină durerea secundară cu caracterele descrise mai sus (Tabel nr. 1.1
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
origine talamică este determinată de lezarea căilor somato senzitive (Dejerine-Roussy, 1906) și se caracterizează prin disestezie termică exteroceptivă și proprioceptivă, evocată de stimuli obișnuiți. În 1911 Head și Holmes au propus existența unui centru talamic al durerii, implicat În durerea neurogenă, localizat În nucleul ventro-posterior și a cărui lezare scade influența inhibitorie (antinociceptivă) a unei bucle talamo - cortico - talamice. Se bănuia mai de mult existența unui dezechilibru Între zona laterală și cea medială talamică dată de o dezinhibiție și În consecință
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
În fazele de Început ale bolii; În etapele avansate poate avea caracter permanent, inductor de insomnii. Evaluarea atentă a ritmului dureros orientează diagnosticul, diferențiind de exemplu durerea vertebrală din spondilita anchilopoietică de cea din discopatii, sau coxita de coxartroză. Durerea neurogenă. Algiile neurogene sunt caracterizate În primul rând de prezența lor În teritoriul de distribuție a unui nerv. Ele Îmbracă o gamă largă de intensități (de la algezie ușoară la hiperalgezie) și se Însoțesc de elemente sugestive, de parestezii În același teritoriu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de Început ale bolii; În etapele avansate poate avea caracter permanent, inductor de insomnii. Evaluarea atentă a ritmului dureros orientează diagnosticul, diferențiind de exemplu durerea vertebrală din spondilita anchilopoietică de cea din discopatii, sau coxita de coxartroză. Durerea neurogenă. Algiile neurogene sunt caracterizate În primul rând de prezența lor În teritoriul de distribuție a unui nerv. Ele Îmbracă o gamă largă de intensități (de la algezie ușoară la hiperalgezie) și se Însoțesc de elemente sugestive, de parestezii În același teritoriu. Cauza principală
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
În primul rând de prezența lor În teritoriul de distribuție a unui nerv. Ele Îmbracă o gamă largă de intensități (de la algezie ușoară la hiperalgezie) și se Însoțesc de elemente sugestive, de parestezii În același teritoriu. Cauza principală a durerii neurogene este reprezentată de leziunea de tip mecanic și degenerativ (discopatia) care se dezvoltă la nivelul coloanei vertebrale și care irită sau compresează rădăcina nervului rahidian. Durerea psihogenă. Algiile de origine psihică au câteva elemente particulare pe care anamneză trebuie să
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
numeroși factori endogeni și exogeni care influențează secreția LCS: - factori endogeni care scad secreția LCS: presiunea intracraniană crescută (PIC > 20 mmHg), hipotensiunea arterială cu ischemia plexului coroid (TA < 60 mmHg), hipotermia, hipoxia etc. - factori endogeni care cresc secreția LCS: stimularea neurogenă: stimularea simpatică pe calea ganglionului cervical superior crește cu până la 30% secreției de LCS, situația rară a tumorii de plex coroid hipersecretantă. - factori exogeni care influențează secreția LCS: numeroase medicamente: spironolactona, acetazolamida, furosemid, corcosteroizii etc., hipovitaminoza A, toxine bacteriene etc.
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
și patologice 3.2. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor mediastinale 3.3. Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului (tumori, esofagită, varice esofagiene, hernia hiatală) 3.4. Diagnosticul radioimagistic al mediastinitelor și abceselor mediastinale; pneumomediastinul. 3.5. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor paraspinale (tumori neurogene) 4. Diagnosticul radioimagistic al patologiei căilor respiratorii 4.1. Sindrom de condensare pulmonară 4.2. Atelectaziile 5. Tumori bronho-pulmonare 5.1. Tumori maligne primare 5.2. Metastazele pulmonare 5.3. Tumori pulmonare benigne 6. Traumatismele toraco-pleuro-pulmonare 7. Diagnosticul radioimagistic al
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
l. Tulburări ale peretelui toracic și ale diafragmului m. Farmacoterapia respiratorie 47. Urgențele neurologice a. Evaluarea de urgență a urgențelor neurologice b. AVC și atacul ischemic tranzitoriu c. Sindroamele acute și subacute netraumatice ale coloanei vertebrale d. Insuficiența respiratorie acută neurogenă e. Urgențele neuromusculare f. HIC g. Șunturile pt. hidrocefalie în Unitatea de Primiri Urgențe h. Sindromul neuroleptic malign 48. Urgențele renale și uro-genitale a. Insuficiența renală acută și cronică i. Considerații generale îi. Aspectele specifice ale Insuficienței renale acute iii
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
și uro-genitale a. Insuficiența renală acută și cronică i. Considerații generale îi. Aspectele specifice ale Insuficienței renale acute iii. Farmacoterapia în insuficiența renală b. Infecțiile urinare c. Hematuria d. Problemele genitale masculine e. Retenția urinară și drenajul vezical. f. Vezica neurogenă: Cauze și evaluare g. Calculii renali 49. Urgențele gastrointestinale a. Urgențele esofagiene b. Corpii străini înghițiți c. Gastroenterita acută d. Apendicita e. Organele perforate f. Obstrucția căilor alimentare g. Infecțiile intra-abdominale h. Gastrita și ulcerul peptic i. Hemoragia gastro-intestinală
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
protezele și ortezele membrului toracic și pelvin: Bioinginerie mecanică IV. Ortopedie Diformități: etiopatogenie, genetică, diformități câștigate și congenitale ale aparatului locomotor: Diformități congenitale segmentare ale membrului toracic: Diformități congenitale segmentare ale membrului pelvin: Osteopatii genotipice: Condrodistrofii genotipice: Osteopatii endocrine, metabolice, neurogene în bolile hematologice: Osteopatii de carență: Osteomielita - fiziopatologie clinică, tratament: Osteonecrozele aseptice: Reumatismul cronic inflamator - poliartrite reumatoide și spondilite anchilopoietice: Poliomielita - sechele ale coloanei vertebrale, membrului toracic și pelvin: Infirmitatea motorie cerebrală: Tumorile osului (generalități): Tumorile benigne: Tumorile maligne primitive
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
lecțiilor de conferință (20 ore) 1. Litiaza urinară 2. Clasificarea glomerulonefritelor 3. Nefropatii interstițiale 4. Infecții urinare 5. Insuficiența renală acută și cronică 6. Rinichiul din cadrul suferinței altor organe 7. Bolile renale la bătrâni 8. Rinichiul și medicamentele 9. Vezica neurogenă 10. Explorarea paraclinică reno-urinară 1.4.8.2. Baremul activităților practice 1. Teste funcționale renale - interpretare: 50 buletine 2. Interpretarea radiologică reno-urinară 3. Buletine de analiză a urinei - interpretare: 50 buletine 1.4.9. Stagiul de neurologie 1.4.9
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
și importanța, posibilitățile și limitele recuperării medicale, medicinii fizice, balneoclimatoterapiei în profilaxia și tratamentul afecțiunilor neurologice. 2. Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale recuperării medicale a hemiplegicilor. Spasticitatea. Metodologia de tratament și recuperare. 3. Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice în recuperarea vezicii neurogene. 4. Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale tratamentului complex și recuperării medicale pentru mono și polineuropatii periferice de diverse etiologii. 5. Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale tratamentului complex și recuperării medicale pentru mono și polineuropatii periferice de diverse etiologii. 6. Bazele
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
musculare, este necesară utilizarea investigațiilor electroneurofiziologice (EMG - electromiografie, măsurarea vitezelor de conducere a nervilor periferici etc.) pentru a susține diagnosticul și a obiectiva tipul și gradul de suferință morfofuncțională a nervilor periferici și mușchilor, traseul electromiografic putând lua un aspect neurogen sau miogen (în afecțiuni musculare). ***) SCALA DE INCAPACITATE BARTHEL Măsoară performanțele pacientului în zece activități ale vieții cotidiene în funcție de ajutorul exterior necesar. Scorul maxim este de 100 de puncte și corespunde unei autonomii complete. Scorul de 60 de puncte semnifică
CRITERII din 31 august 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]