220 matches
-
bazale ale viscerelor denervate parțial sau total, confirmate de chirurgi și farmacologi, au fundamentat ideea că sistemul nervos vegetativ se găsește într-o stare de permanentă excitație, caracterizată prin predominanța uneia din componentele sale asupra celeilalte. Pentru a defini constituția neurovegetativă a subiecților normali sau patologici, s-au propus o serie de termeni, ca aceia de vagotonie, simpaticotonie, amfotonie etc. Se știe de mult că tonusul vagal variază la diferite specii. La câine, de exemplu, secțiunea vagilor accelerează bătăile cordului. La
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și medulari, al căror tonus este la rândul său, întreținut de centrii cortico-subcorticali diencefalici. De aici, reacțiile vasomotorii de origine centrală psihoafectivă de tipul eritemului pudic, palorii sau congestiei tegumentelor feței și gâtului din timpul emoțiilor puternice etc. Spre deosebire de reglarea neurovegetativă de vecinătate a capilarelor, sistemul venos dispune de un dispozitiv nervos bogat reprezentat, la nivelul venelor mici și mijlocii. Exceptând teritoriul venos cefalic și pelvin, care primește filete eferente atât simpatice, cât și parasimpatice, restul venelor prezintă numai inervație simpatică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de 2-3 monozaharide. Din momentul în care bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian, controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în timpul expulsiei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului alimentar sunt rezultatul activității contractile a musculaturii netede sub control neurovegetativ local și cerebro-spinal. Transformările suferite de alimente în timpul traversării tubului digestiv comportă o serie de procese fizico-chimice simultane sau succesive, reglate pe cale nervoasă și umorală prin mecanisme reflexe de autoreglare și control permanent. În reglarea neuroumorală este interesată atât declanșarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
alimentar, o participare deosebit de importantă o are motivația psihoafectivă de origine reflexă cortico-subcorticală, al cărei substrat material este reprezentat de o serie de formațiuni nervoase, căi și neurosecreții. Din asocierea și întrepătrunderea acestora rezultă un șir de senzații și reacții neurovegetative, la baza cărora stau fenomene complexe de integrare diencefalo-rinencefalică, descifrate în mare măsură datorită experimentelor de excitare și distrugere chimică sau chirurgicală a unor zone din sistemul limbic. Motivația activează, direcționează și integrează manifestările omului în procesul de alimentare. Ea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reflexelor condiționate. O serie de date clinice au evidențiat modificări de diureză după lobectomie sau diatermie prefrontală, precum și la pacienți cu tumori ale ventriculului al III-lea. Pe de altă parte, sunt binecunoscute diureza și natriureza de cauză psihoemoțională sau neurovegetativă din timpul crizelor de migrenă, tahicardie paroxistică etc. Interesante din acest punct de vedere sunt cercetările care au precizat efectul inhibitor al somnului fiziologic și medicamentos asupra diurezei. Dependența diurezei de dinamica proceselor corticale a fost confirmată și de experimentele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
greutății corporale apar în hipotiroidii ca urmare a retenției de apă și acumulării de lipide nemetabolizate. O altă categorie de efecte biologice ale hormonilor tiroidieni este reprezentată de stimularea proceselor de creștere și maturare pe toate planurile, inclusiv somato-psihic și neurovegetativ. Hiperexcitabilitatea nervoasă produsă de hormonii tiroidieni interesează ambele componente ale sistemului nervos. Hipotiroidia instalată în timpul dezvoltării sistemului nervos determină încetinirea procesului de mielinizare și fenomene de încetinire a dezvoltării mentale de diferite grade. Un rol important revine sinergismului dintre hormonii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
IL-4, IL-10, IL-13. Interleukinele proinflamatorii IL-1, IL-6 și TNF- realizează prin mecanism nervos central reacții pirogene endogene. Acestea contribuie prin intermediul receptorilor specifici din nucleii arcuat și ventro-laterali ai hipotalamusului la modularea descărcărilor nervoase și endocrine plecate de la nivel hipotalamic pe cale neurovegetativă simpatică pe de o parte și hipotalamo-hipofizo-suprarenală pe de alta (Turnbull și Rivier, 1999). Reglarea hipotalamo-hipofizo-adrenală cu participarea sistemului nervos simpatic ca interfață integrativă este schematizată în fig. 153. O comunicare bidirecțională a fost stabilită între sistemul imun interleukonic și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pupilar aflat în centrul irisului. Nepermițând razelor luminoase să treacă prin zona periferică a cristalinului, acest diafragm colorat împiedică apariția aberațiilor sferice și cromatice. II.10.1. ADAPTAREA LA LUMINĂ Diametrul variabil al pupilei este reglat în funcție de intensitatea luminii pe cale neurovegetativă de către reflexul pupilar la lumină. Iluminarea intensă reduce diametrul pupilei până la 1 - 2 mm și poate crește până la 8 - 9 mm în timpul expunerii ochiului la lumină slabă. Reducerea fantei pupilare (mioza) în cazul luminii puternice se datorește contracției fibrelor circulare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este simpatică cu punct de plecare hipotalamic prin simpaticul cervical, plexul pericarotidian, ganglionul Gasser, ramul oftalmic al trigemenului și nervii ciliari lungi spre zona radială a mușchiului ciliar. Receptorul este de tip 2-adrenergic. iar mediatorul chimic noradrenalina. II.11. REGLĂRI NEUROVEGETATIVE ÎN EFORT Ion HAULICĂ Deși o mare parte din reacțiile neuroendocrine produse de efort, ca factor de menținere și consolidare a sănătății, au fost menționate la capitolele consacrate diverselor funcții ale organismului, ele vor fi succint reluate, pentru a oferi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un număr dintre pacienții diagnosticați cu adrenoleucodistrofie recesivă gonosomală . Afecțiunea se caracterizează prin nivele circulante crescute și depuneri de acizi grași cu lanț foarte lung, datorită unui defect la nivelul peroxisomilor. Low și McLeod (1997) au emis ipoteza că implicarea neurovegetativă este datorată afectării neuronilor periferici simpatici și a tacturilor lungi. Deficiența de dopamin -hidroxilază Reprezintă o deficiență congenitală a enzimei ce convertește dopamina la noradrenalină. Ca urmare, scade raportul noradrenalină/ dopamină iar pacienții vor suferi de importante disfuncții simpatice, de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
componenta subiectivă cât și controlul răspunsurilor vegetative și comportamentale. Aceste concluzii sunt oferite de experimentele pe animale fiind extrapolate la om. 4. Teoriile cognitiv-fiziologice domină scena psihologiei emoțiilor în ultimii ani. Experimentele au fost făcute pe subiecți umani utilizând: componenta neurovegetativă și contextul cognitiv social, urmărindu-se modul în care un anumit dublaj informațional ce însoțește modifică rile fiziologice controlate determină tipul de evaluare subiectivă în procesul emoțional. Un experiment pe această temă a fost realizat de Schachter și Singer. Sub
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de-o chestie. Am început să-mi pun problema cum funcționează episoadele astea de viață în care noaptea ne culcăm în patul nostru acasă, iar dimineața ne trezim pe nu știu ce coclauri. Întâi am crezut că sunt halucinații. Distorsiuni ale sistemului neurovegetativ. Ești obosit, visezi urât, nu mai discerni între realitate și-nchipuire. Nimic anormal; se mai întâmplă. Pe urmă, mi-am spus că memoria e de vină. Intri printr-un lob, și ieși în celălalt; te plimbi fără să știi dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
important în stomatologie. Anestezia generală reprezintă o comă reversibilă indusă medicamentos. Cuvântul provine din limba greacă însemnând: an = fără, aisthesis = senzație. În acest scop se folosesc droguri intravenoase și inhalatorii, dezideratele anesteziei generale fiind: hipnoza, analgezia, relaxarea musculară și protecția neurovegetativă. Hipnoza are ca scop pierderea temporară a conștientului simultan instalându-se și amnezia. Analgezia (absența durerii) reprezintă un element esențial și obligatoriu în anestezia generală și se obține prin întreruperea transmiterii influxului nervos. Relaxarea musculară, element facultativ pentru alte tehnici
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
obligatoriu în anestezia generală și se obține prin întreruperea transmiterii influxului nervos. Relaxarea musculară, element facultativ pentru alte tehnici de anestezie, devine obligatoriu în anestezia generală, atât pentru facilitarea intubației oro-traheale, cât și pentru un mai bun abord chirugical. Protecția neurovegetativă (cunoscută și ca “protecție antișoc”) reprezintă elementul cheie al unei anestezii reușite, menținerea homeostaziei fiind dezideratul cel mai important al acesteia. Drogurile folosite în anestezia generală din stomatologie nu sunt diferite față de cele folosite în chirurgia generală, ceea ce poate să
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
răspunsul individual. Această perioadă este asimptomatică, iar pacienții, în special spre finalul ei, sunt contagioși, putând transmite cu ușurință virusul. În timpul perioadei preicterice (prodromale), simptomatologia pacientului este diversă, cel mai frecvent fiind prezente acuze din sfera gastro-intestinală (sindrom dispeptic) și neurovegetativă (astenie, somnolență diurnă, vertij). Mai rar, în special în infecția cu VHB, pacienții pot avea manifestări pseudo-gripale, cu febră, mialgii, cefalee sau manifestări de tip pseudo-articular (artralgii și chiar artrită). Mai pot fi prezente manifestări cutanate, cu apariția unor exanteme
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Deși este un proces gradual, menopauza survine, în medie, pe la vârsta de 51 de ani (Myers, 2000). Schimbarea majoră ce afectează femeia este pierderea capacității reproductive, cauzată de sistarea de către ovare a producției de estrogen și progesteron. Alături de suita consecințelor neurovegetative (bufeuri, transpirații nocturne, dureri de cap, aritmii, hipertensiune etc.), apar și efecte psihologice (iritabilitate, stări anxioase, depresie, labilitate emoțională, o ușoară alterare a memoriei etc.). Ulterior, se adaugă și simptome adiționale: uscăciunea vaginală (ce cauzează disconfort în timpul actului sexual), osteoporoză
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Deși este un proces gradual, menopauza survine, în medie, pe la vârsta de 51 de ani (Myers, 2000). Schimbarea majoră ce afectează femeia este pierderea capacității reproductive, cauzată de sistarea de către ovare a producției de estrogen și progesteron. Alături de suita consecințelor neurovegetative (bufeuri, transpirații nocturne, dureri de cap, aritmii, hipertensiune etc.), apar și efecte psihologice (iritabilitate, stări anxioase, depresie, labilitate emoțională, o ușoară alterare a memoriei etc.). Ulterior, se adaugă și simptome adiționale: uscăciunea vaginală (ce cauzează disconfort în timpul actului sexual), osteoporoză
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
afectivității:nu este atașat de mamă (face confuzii între mamă și alte femei ; nu reacționează când mama se îndepărtează .râsul ,plânsul , zâmbetul neadecvate situației în care e pus copilul; reacții coleroase îndreptate asupra obiectelor și asupra propriei persoane ;opoziționism, labilitate , neurovegetativă cu predominarea excitației , atenție labilă, slabă putere de concentrare .Se constată o mare dexteritate în mișcări , sereotipii (se poate juca la infinit cu același tip de joc ). Nu suportă să fie atins , nu-l interesează jucăriile care întruchipează oameni , animale
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
psihologică; anestezia are rolul de a reduce la maximum stress-ul operator. Aparatele și sistemele organismului suferă mai mult sau mai puțin în urma traumei operatorii, indiferent dacă sunt sănătoase sau prezintă o afecțiune preexistentă; organismul reacționează la agresiune prin ample reacții neurovegetative care au rolul de a asigura funcțiile vitale cât mai aproape de normal. Răspunsul la traumă, după Moore cuprinde 4 faze: catabolică, de inversiune, anabolică și faza tardivă, de câștig ponderal. Cuthberson descrie în plus o etapă inițială de dezechilibru imediat
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
asupra organismului: * influențe locale: creșterea gradului de coordonare a mișcărilor cu brațul îndemânatic; * influențe generale: solicitarea întregului sistem muscular; * influențe imediate: creșterea frecvenței pulsului și tensiunii arteriale; * influențe tardive: creșterea rezistenței specifice fată de efort, bradicardie, bradiapnee de repaus, echilibrul neurovegetativ și cortical, echilibrul constanțelor metabolice; * influențe de lungă durată: îmbunătățirea structurilor și funcționalități țesuturilor, organelor și aparatelor corpului. Multitudinea de influențe pe care le produce practicarea badmintonului pot fi grupate în trei categorii: * morfogenetice; * fiziologice; * educative. Influențele morfogenetice se produc
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
factorilor care trebuiesc luați în considerație. În prezent datorită unei vieți deosebit de agitate, probleme și frământări sociale și economice, insatisfacții de ordin material dar și moral, profesional sau familial, deficiența unei alimentații corecte și ritmice, tulbură uneori serios echilibrul neuropsihic, neurovegetativ al pacienților care se prezintă pentru îngrijiri dentare, acest fapt alăturându-se elementelor clasice de risc operator. Cu toate acestea, cu ajutorul unei evaluări corecte a terenului și gradului de risc, o terapie stomatologică sau de chirurgie dento-alveolară poate fi de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
din urmă dispare. Uneori poate apare o durere precordială. Oprirea inimii poate fi imediată sau secundară opririi respiratorii. Simptome neuro- vegetative Acestea sunt intricate cu simptomele respiratorii și cardio-vasculare, ansamblul lor realizând adesea un tablou de colaps periferic. Principalele simptome neurovegetative sunt: paloarea marcată a tegumentelor și mucoaselor sau dimpotrivă cianoză, midriază, transpirații profuze, grețuri, vomismente. La apariția unei sincope - indiferent de cauza ei, trebuie luate următoarele măsuri de urgență în cabinetul stomatologic: Întreruperea tratamentului stomatologic Așezarea pacientului în clinostatism cu
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
fizice de anxietate. Senzațiile de disestezii și/sau parestezii orale sau ale extremităților, senzația de frig se întâlnesc destul de frecvent. Trăirea fizică a anxietății după cum se observă nu este mai puțin penibilă decât indispoziția psihogenă. Semnele obiective traduc o dereglare neurovegetativă importantă: tahicardie, polipnee, transpirație, hiposialie, paloare sau congestie, tulburări de tranzit digestiv (greață, inapetență, senzație imperioasă de a defeca), polakiurie. Actul sexual poate să fie blocat sau din contra, dar mai rar, poate să faciliteze reducerea manifestărilor obiective sau subiective
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
încât trezesc bolnavul din somn și îl obligă să săvârșească gesturi iraționale, ca de exemplu să se lovească cu pumnii în cap, sa se lovească cu capul de perete și, în unele cazuri, au fost înregistrate tentative de suicid. Fenomenele neurovegetative asociate cefalalgiilor sunt: epifora și congestia conjunctivelor, edemul palpebral, hiperrinoreea, hipersudorația în hemifața ipsilaterală durerilor, în rare cazuri se asociază un Sindrom Claude Bernard - Horner, de asemenea ipsilateral. Se mai poate observa un edem al scalpului în aria dureroasă și
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
numeroase asemenea sisteme de clasificare tipologică, fiecare ținând seama de un alt criteriu de diferențiere biologică a indivizilor. Iată principalele asemenea clasificări: 1. Tipologia medicamentoasă homeopatică. 2. Tipologii pe baza temperamento-constituțională. 3. Tipologii pe baza toxi-infecțioasă. 4. Alte tipologii: endocrină, neurovegetativă, astrologică etc. Aceste clasificări, fără excepții și fără restricții, au toate curs în medicina homeopatică, unele în exclusivitate (tipologia medicamentoasă, tipologia toxiinfecțioasă), altele în comun cu medicina alopatică (tipologia temperamento-constituțională, tipologia endocrină etc.). Faptul că există mai multe asemenea sisteme
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]