3,942 matches
-
oficiului abstract: folosesc noțiunile ca pe niște prafuri cu valabilitate universală, a căror rețetă magistrală le asigură un efect verificat în timp. În realitate, persoana vorbitorului nu mai poate fi depistată în spatele netezimii insipide a expresiilor de laborator. În fine, neutralitatea e căutarea nuanțelor inofensive care nu trădează nici o preferință ideologică, vorbitorul adoptînd tonul șters al celui în a cărui minte autocenzura a devenit principiu activ. Grija lui e să vorbească în convenții inocente, pentru ca vorbele să nu-i fie trecute
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
arată doar în anumite momente. De regulă, la greu, când rezultatele nu pot fi anticipate și mai ales prin dovezi, cum ar fi puterea de a nu-ți abandona aliații și prietenii, atunci când aceștia sunt în dificultate și când aparent neutralitatea ar fi preferabilă implicării. Este practic imposibil ca un spirit lucid să nu fie măcinat de o anumită teamă de trădare, mai ales atunci când gestionează securitatea fizică și psihică a milioane de destine. Din păcate sau nu, pentru cel puternic
Teoria și practica puterii by Flaviu Pre () [Corola-journal/Journalistic/2431_a_3756]
-
adevărul lui Ralea). Dar o tensiune surda s-a păstrat de atunci încolo între Maniu și Vaida pe de o parte și Octavian Goga, pe de altă parte, ce va răbufni de-abia prin 1920-1921 și mai tîrziu. În perioada neutralității (1914-1916), Goga, împreună cu părintele Vasile Lucaciu, se află la București, si, ca reprezentanți ai Ardealului, militează - alături de N. Filipescu, Delavrancea, Take Ionescu - pentru intrarea imediată a României în război de partea Antantei. Dreptate n-au avut, atunci, filoantantistii impacienți grupați
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
ucis în Primul Război Mondial și ultimul, ucis la 11 noiembrie 1918, ziua armistițiului care a pus capăt ostilităților. Jocul alianțelor a făcut ca invadarea Belgiei, la 4 august 1914, să declanșeze ostilitățile din Primul Război Mondial. Germania a încălcat neutralitatea micului regat pentru a încercui forțele franceze, gest urmat imediat de intrarea în război a Marii Britanii. Liege a rezistat mai multe zile asaltului artileriei germane, care nu și-a atins scopul decât după ce a recurs pentru prima dată la tunurile
Un secol de la Primul Război Mondial. Liderii europeni, la Liege by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21546_a_22871]
-
ucis în Primul Război Mondial și ultimul, ucis la 11 noiembrie 1918, ziua armistițiului care a pus capăt ostilităților. Jocul alianțelor a făcut ca invadarea Belgiei, la 4 august 1914, să declanșeze ostilitățile din Primul Război Mondial. Germania a încălcat neutralitatea micului regat pentru a încercui forțele franceze, gest urmat imediat de intrarea în război a Marii Britanii. Liege a rezistat mai multe zile asaltului artileriei germane, care nu și-a atins scopul decât după ce a recurs pentru prima dată la tunurile
Un secol de la Primul Război Mondial. Liderii europeni, la Liege by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21547_a_22872]
-
Val Vâlcu Exact acum 100 de ani, la Consiliul de Coroană de la Sinaia, Carol I accepta votul participanților, de a păstra neutralitatea. România nu intră în război, în 1914, deși avea un tratat cu Puterile Centrale. Ne-au trădat Aliații, după doi ani, când pornim războiul alături de Antantă? Cui i-a folosit sacrificiul din 1916? Care a fost planul secret al lui
Planul Brătianu, leul fără Tezaur, salvarea României-date istorice fundamentale la 100 de ani de la Primul Război Mondial by Val Vâlcu () [Corola-journal/Journalistic/21799_a_23124]
-
nu era pregătită să facă față teribilelor exigențe pe care războiul le presupunea. S-a văzut din primele zile că armata nu e pregătită. De fapt, Ionel Brătianu știa că nu putem face față. Planul său era să ne menținem neutralitatea până se conturează un învingător și să intrăm în luptă la final. Presiunile aliaților au fost atât de mari încât nu a mai putut urma acest plan. -Le-a folosit aliaților intrarea României în război? -Da, efectul produs în 1916 le-
Planul Brătianu, leul fără Tezaur, salvarea României-date istorice fundamentale la 100 de ani de la Primul Război Mondial by Val Vâlcu () [Corola-journal/Journalistic/21799_a_23124]
-
fost loială României, nu Germaniei? -Cu certitudine, da. Regele Carol I a înțeles să rămână un monarh constituțional. Exact acum 100 de ani, la Consiliul de Coroană de la Sinaia, Carol I a acceptat recomandarea și votul participanților, de a păstra neutralitatea. România nu a intrat în război, în 1914, deși avea un tratat cu Puterile Centrale. Regele ar fi putut să treacă peste clasa politică, avea influența necesară pentru a decide altfel, dar nu a făcut-o, deși a suferit enorm
Planul Brătianu, leul fără Tezaur, salvarea României-date istorice fundamentale la 100 de ani de la Primul Război Mondial by Val Vâlcu () [Corola-journal/Journalistic/21799_a_23124]
-
de sinteză, ingeniozitatea raționamentelor, dibăcia argumentativă și, în principiu, o anumită energie retorică greu de specificat. Revel e un conviv în sensul antic al termenului. Angajat, pătimaș, și totuși elegant detașat, cu toate că interlocutorul este propriul său fiu. Nici intimism, nici neutralitate, ci o amiabilitate sinceră, convingătoare - iată tonul conversației între cei doi. Cartea poate fi citită și ca debut filozofic al lui Matthieu Ricard, care deși a investit ani în cercetarea biologică și în traducerea unor texte budiste fundamentale în engleză
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
limbi de circulație europene, și greaca. În 1913, după asasinarea regelui George, tatăl ei, Constantin, e proclamat rege al Greciei. Războaiele balcanice sleiseră țara și, la izbucnirea primului război mondial, tatăl Elenei a înțeles să adopte o politică de strictă neutralitate, refuzînd angajarea în conflagrație, știind bine că aceasta n-ar fi adus nimic teritorial țării peste care domnea. Dar omul politic Venizelos, care se visa dictator, voia contrariul, agitînd spiritele pentru intrarea țării în război alături de Antanta. Grecia devenise un
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
E extraordinar doar astăzi. Spiritul meu se bucură că eu sînt cea care obligă la mai multă civilizație și la mai puțină barbarie". Am uitat să precizez faptul știut de avizați că în 1915 România se afla în condiția de neutralitate. La Consiliul de Coroană din august 1914 marea majoritate a oamenilor politici români (cu excepția lui P. P. Carp) au refuzat apelul bătrînului rege Carol I ca țara, în virtutea tratatelor încheiate, încă în 1883, cu Tripla Alianță (Puterile Centrale), să intre
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
majoritate a oamenilor politici români (cu excepția lui P. P. Carp) au refuzat apelul bătrînului rege Carol I ca țara, în virtutea tratatelor încheiate, încă în 1883, cu Tripla Alianță (Puterile Centrale), să intre în război alături de aceste țări. S-a decis neutralitatea și regele era amărît că, după 48 de ani de domnie, e înfruntat de fruntașii politici, refuzîndu-i-se cererea exprimată în termeni rugători. În țară s-au creat trei curente de opinie. Unul, condus de Take Ionescu, N. Filipescu, Delavrancea, cerea
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
acțiuni de puternică rusificare, pe cînd în Ardeal conștiința națională românească e foarte puternică. Al treilea curent de opinie era reprezentat de guvern, în frunte cu marele bărbat de stat Ion I. C. Brătianu, care se menținea, deocamdată, dîrz pe pozițiile neutralității; în care vreme duceau tratative cu ambele tabere în conflict sîngeros, balanța înclinînd în chip vădit spre Antantă. Dar nu se admitea intrarea noastră în război pînă ce nu se va obține semnarea unui favorabil nouă tratat politic care să
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
are pe cineva pe dedesubt/ ca să te îmbrățișez, ar trebui să fiu, tot, numai brațe, ca să te sărut, ar trebui să fiu o morișcă de buze" (ibidem). Prefăcîndu-se devotat manierei adoptate, Paul Aretzu o înțeapă, o foarfecă, o compromite, transformînd neutralitatea dicteului în joacă, ingenuitatea lui în persiflare. Înclinația d-sale e către o fantazare supravegheată, care se privește în oglindă. În apele acesteia se răsfrînge o clovnerie degajat satirică, prevăzută cu accente livrești. În registru buf, poetul face și desface
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
a zonei de expunere și, mai ales, cu un paviment care constituie un eveniment optic în sine, agresiv și agitat, mult mai potrivit pentru un loc a cărui miză este opulența și nu starea de maximă discreție sau chiar de neutralitate, așa cum ar trebui să se regăsească ea în mesajul unei galerii. Dacă trecem, însă, peste disfuncțiile spațiului și privim evenimentul doar din perspectiva expoziției lui Ghilduș, lucrurile se schimbă în mod radical. Alexandru Ghilduș a deschis aici poate cea mai
Cea de-a patra dimensiune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15733_a_17058]
-
apel pentru că, în esență, el nu este prizonierul unei singure opțiuni. El nu participă cu adevărat nici la dramele timpului, nici la frămîntările individuale și nici măcar la convulsiile artistice care au loc chiar sub privirile sale. Însă tocmai din pricina acestei neutralități, ajutat și de o manualitate ieșită din comun, el a ajuns un pictor oficial și în sensul restrîns al cuvîntului, adică al unei lumi relativ închise, dar cu o mare influență publică, și în sensul larg al cuvîntului, în speță
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16163_a_17488]
-
că din această ediție lipsește un portret și un discurs al lui Ion I.C. Brătianu, care, prin politica sa înțeleaptă de mare bărbat de stat, a contribuit esențial la făurirea României Mari). Delavrancea și Take Ionescu au fost, în anii neutralității, împreună cu impetuosul N. Filipescu, oamenii politici proeminenți care au cerut, prin discursuri rămase notorii, intrarea imediată a României în război alături de Antanta. Ion I.C. Brătianu a știut să țină, cu greu, lucrurile în loc, neacceptînd intrarea țării în conflagrație decît după ce
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
și scârbă să mă gândesc la un partid țărănesc în care nulități de teapa lui Opriș ori Mureșan au obrazul să mai viseze roluri de conducere! Dacă oamenii responsabili și nepătați din țară nu se vor decide să iasă din neutralitatea de bunici pe care-i trag de mustăți și-i batjocoresc sadic toate leprele, toți verișorii "domnului Goe", atunci viitorul României nu merită nici o ceapă degerată. "Opozanții" de profesie cu sfert de normă, ca și de activiștii famelici de prin
Chelia d-lui Goe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16499_a_17824]
-
Și citează că fiind ministru în guvernul liberal din 1914-1918, însărcinat cu cenzura, Duca ar fi jugulat Universul, iar mai tîrziu, în 1927, n-a sprijinit - cum i-o ceruse - ziarul său ci Adevărul și Dimineața, rivalele sale. În perioada neutralității a fost de partea lui Take Ionescu care cerea intrarea imediată în război de partea Antantei, condamnînd atitudinea bine cumpănită a lui Ion I.C. Brătianu, premierul, care a așteptat momentul favorabil și, mai ales, încheierea unor tratate politice și militare
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
septembrie 1914, rege al României. Și, spre nenorocul lui, s-a urcat pe tron într-un greu moment de cumpănă, la o lună după celebrul Consiliu de Coroană care a decis - împotriva dorinței unchiului său, regele Carol - păstrarea țării în neutralitate. În cei doi ani grei ai neutralității a aprobat politica primului său ministru Ion I.C. Brătianu, acceptînd (și sub influența, adeseori decisivă, a reginei Maria) să îndrepte, în liniște, lucrurile spre o alianță cu Antanta, deși știa bine că, din
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
nenorocul lui, s-a urcat pe tron într-un greu moment de cumpănă, la o lună după celebrul Consiliu de Coroană care a decis - împotriva dorinței unchiului său, regele Carol - păstrarea țării în neutralitate. În cei doi ani grei ai neutralității a aprobat politica primului său ministru Ion I.C. Brătianu, acceptînd (și sub influența, adeseori decisivă, a reginei Maria) să îndrepte, în liniște, lucrurile spre o alianță cu Antanta, deși știa bine că, din 1883, România aderase la Tripla alianță (actualele
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
a predispozițiilor intelectuale, și-a exercitat rangul de rege în mod decis și demn. Însă probabil și timidității sale native și recunoștinței sale pentru chibzuința de mare bărbat de stat cu care Ionel Brătianu a condus strategia țării în anii neutralității, ca și în cea a războiului, l-a făcut prea aplecat spre șeful Partidului Național Liberal, îngăduindu-i - spre împlinire - toate doleanțele. De aceea, după război, Ion I.C. Brătianu a făcut cam tot ce a dorit în politica României postbelice
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
care trecem, vicios, discontinuitatea în continuitate și convertim incertitudinile la certitudini". "Eseul poate fi văzut ca expresie a unui refugiu în afara convențiilor culturii; ca semn al renunțării la artificiile obositoare ale formulelor generice, la orgoliile gîndirii sistematice și la poza neutralității; ca opțiune pentru un dialog solitar și nemediat cu un obiect cuprins în lumina autentică a de-la-sine-înțelesurilor subiective și a neînțelesurilor; ca alegere a relativului și informalului; ca asumare integrală a condiției păgîne, pre-culturale sau post-culturale, a comprehensiunii și scrierii
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
comandă, pas cu pas, noua structură ce se alcătuiește din acele fragmente ce-au aparținut pînă nu demult altui organism". Căci - atenție! - nu se află în chestiune o "rigoare" rece, extranee creației, o "structură" indiferentă la viața acesteia, de-o neutralitate artificială, ci însăși instrumentarea sensibilă a substanței lirice. Antologatorul se situează în spațiul propriu poeziei, ocrotit de însăși autarhia acesteia: "Poezia este plăcere, surpriză, simțire. Ea trebuie descoperită și reinventată într-un proces liber de orice imixtiune dinafară". El oficiază
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
sau a catastrofelor și s-o ajute să depășească efectele lor imediate, asigurând condițiile necesare supraviețuirii acesteia“ (art. 61 din cuprinsul Convențiilor de la Geneva din 2 august 1949 privind protecția victimelor conflictelor armate). 14 august 1916... După doi ani de neutralitate, regele Ferdinand angajează România în război de partea Antantei și împotriva Puterilor Centrale. Prima conflagrație mondială antrenează în vârtejul său și țara care, ruptă în două de Carpați, dar mai cu seamă de istorie, cunoaște ororile bombardamentelor, ale convoaielor de
Agenda2003-9-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280755_a_282084]