121 matches
-
dezamăgire. Anxietatea mi-a pierit, dar uitându-mă la trupul ăla bătrân, mic și firav am simțit cum mă cuprind disprețul și scârba. Chiar ar putea ăsta să fie Bestia? Ochii lui. Nu erau ochii unui ucigaș, ci ochii unei nevestici bătrâne și dulci, părtașă la vreo bârfă malițioasă. Nasul lui, coroiat, nu ca al meu, al meu e ca al mamei. Am vrut să-l pun la podea și să-i zdrobesc capul, să-i smulg viața din el așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mărțișor; Azi de nevastă, cu tupeu, Sunt strâns de gât la piept și eu. Fetele noastre Și la mare și la munte, Huzuresc ca în Eden, Că-s în stare să înfrunte Toți bărbații din Schenghen. Leac Când revine cherchelit Nevestica lui cu har Nu-l mai ia la cicălit, Ci îl ...cată-n buzunar. La vârsta a treia Când prin parc mai dăm de fete, De sărmane suferinde, Mese-ntindem pe-ndelete, C-altceva nu ai ce-ntinde. - Avantaj în căsnicie
ION CUZUIOC by ION CUZUIOC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83937_a_85262]
-
O să-l cresc eu. Am lapte de vacă. Și eu. Adică o să-l creștem ca pe copilul nostru. A doua zi era duminică și cei doi amanți s-au pornit cu noaptea în cap spre doctor. Acesta dormea încă, dar nevestica spăla ceva la o chiuvetă din curte. Dinu și Zînica rămîn înmărmuriți cînd văd ce spală doamna doctorului. Un căpușor mic de ied avea dinții dezgoliți. L-ați omorît! strigă cei doi în cor. Doctorul iese într-un halat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un băiat și o fată, elevi străluciți la școală și, în general, se descurcau bine. Aquiles mai trecea pe la vecinul său la o cafea, la o parolă. Numai că vecinul avea o nevastă mai tînără și mai amabilă decît toate nevestele la un loc. Aurora punea placa și amenința că-i dă foc soțului destrăbălat, care se ține de fusta stricatei sale vecine. Și copilul ei seamănă cu tine, țipa geloasă soția. Dar n-are cum, avea doi ani cînd s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
acolo de pe nisipul țărmului. Cu lădița alături, privește nemișcată spre largul mării, așezată cu antebrațele pe genunchi și având aerul impenetrabil al unui muncitor ostenit și mulțumit, la care te aștepți din moment În moment să lase totul baltă. - E nevestica mea, spune destul de tare ca ea să-l audă. Numai și numai cu ea m-ajut, vere, cât o am pe ea nu mi-e frică de nimenea și de nimic pe lumea asta. Se smiorcăie, se jelește, Neluța, Neli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cocoașă, dar Neli nu-l lua În seamă. Uite că deja i s-a urcat În cap lui văr-miu. Păi cum și-a dresat-o așa și-o are, dacă nu se-ndură să-i dea peste bot, e nevestica lui doar, care numai și numai cu ea. Se Învârtea În jurul nostru așteptând parcă un cuvânt, o scânteie care să aprindă și să Întețească cearta. O căuta cu lumânarea, dar noi ne-am aprins țigări, făcând abstracție de prezența ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dăduse pe mâncare În jur de cinci mii pe zi. Mirosi o clipă banii Închiși Între coperțile portofelului, inspiră adânc parfumul lor și scoase o bancnotă de cinci mii pe care o băgă În buzunar. Îi Întinse portofelul lui Neli, nevestica lui, da, căreia, o dată ce puse mâna pe bani, i se schimbă pe loc dispoziția. Îi trecu Îmbufnarea și făcu să dispară Într-o clipă borcanul și cotoarele de ardei de pe masă. - Noi ne ducem să-l căutăm pe maiorul Zlate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
plajă. N-am avut timp să mă mărit. Toată vara v-am slugărit pe tine și pe văr-tu și pe târâtura aia bătrână care dă să moară. - Și văr-miu, parcă țineai la el... Râse: - Păi nu eram eu nevestica lui, care numai și numai cu mine și uite-l c-a dispărut de mult ce mă iubea. Mai bine. M-a supărat destul. Țin minte când am fost la sârbu’ ăla la sapă la porumb, erau niște buruieni așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
găseam ceva de lucru, când nu găseam și tocam banii prin hoteluri. Eu mă omoram muncind, da’ el găsea de lucru. Și mai stăteam cu el, că-mi plăcea cum mă fute. P-ormă a Început să mă enerveze cu nevestica mea și mâncare-aș flocii ei și mai bine c-a plecat. Să nu mai vină, să nu mai vină... Oh, Relule, Îmi ia pizda foc. - Ce naiba ai? - Am muncit azi de m-am rupt. Am descărcat singură jumătate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mahrame negre Trei sovoane noi Și trei chiți de flori. Și ți-or mai ieși Tot trei voinicei. Mâna-n sân s-o bagi, Mahrame să tragi; Să le dăruiești, Vama să plătești. Și ți-or mai ieși Tot trei nevestele. Mâna-n sân să bagi, Sovoane să tragi; Să le dăruiești, Vama să plătești. Și ți-or mai ieși Tot trei fete mari. Mâna-n sân să bagi, Chiți de flori să tragi; Să le dăruiești, Vama să plătești. Seara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
tradiția picarescă (de la picaro, "aventurier") spaniolă. În Anglia, William Shakespeare (1564-1616) pune în scenă în tragediile sale bețivi, ba chiar personaje burlești, cu fețe multiple, precum Falstaff (care apare în 1597 în Henric al IV-lea și în 1599 în Nevestele vesele din WindsorThe Merry Wives of Windsor). În opera lui Shakespeare, vinul joacă ba un rol benefic, de stimulent, ba unul malefic, uneori la un pas de crimă. Totuși, lăsând la o parte cele câteva excepții strălucitoare și bahice, trebuie
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în fața casei noastre, pe strada Gay-Lussac, pe locul actual al Institutului Oceanografic, se găsea, vecin cu o mă-năstire, un mic hotel unde se cazaseră niște ruși. Îi vedeam, cu căciuli de blană și cojoace, așezați în fața ușii, le vedeam pe nevestele și pe copiii lor. Poate că, în ciuda costumelor și trăsăturilor stranii, nu i-aș fi băgat în seamă dacă n-aș fi remarcat că trecătorii se opresc și chiar părinții mei ieșeau pe balcon să se uite la ei. Erau
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
absență de 8 ani. Eram curios ce s-a mai schimbat pe acolo, pe cine mai întâlnesc dintre vechii prieteni, oricum, era ceva incitant. Când am ajuns în Reșița ne-am întâlnit cu Gusti Hlinka și Costel Iftinchi, amândoi cu nevestele, Doina și Lăcrămioara. Am văzut spațiul în care urma să fie expuse tablourile noastre și mi-a plăcut, este un spațiu luminos unde încap circa 25-30 de tablouri, situat la stradă, în zona veche a orașului Reșița. Vernisajul era fixat
Reșița 2008. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1088]
-
când erau la sapă sau la fân, pe dealuri și munți, își aduceau coconii acasă numai după ce terminau treaba câmpului, în mâneca unei cămăși bărbătești de cânepă, sau a sumanului. Nu era asistență sanitară în satul Dragomirești, în acele vremuri, nevestele tinere din Maramureș erau moșite de la începutul lumii de mamele lor, de aceea li se și spune bunicelor moașe, iar bunicilor, moși ei erau soții celor care moșeau. În tot acest timp cât s-a chinuit mama cu mine, tata
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și am și timp mai mult pentru studiu. Ascultă-mi sfatul: dacă Livia vrea, căsătoriți-vă. O masă la timp, o haină călcată, o cămașă curată, un pat cald, care știi că-i doar al vostru... Așa, ce faci? Consolezi nevestele altora... Lasă, nu nega, ce dracu'!, doar și eu am stat burlac atîta timp. Uneori mi-era greață de mine însumi cînd aflam cum arăta soțul vreuneia... Cît despre ceea ce-ai să faci, despre comportarea ta viitoare, lasă-mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
scobindu-se în nas, de unde scoate un muc pe care îl face cocoloș între degete. Are pe vino-n-coa'... Dracu' să-l ia! explică Alexa podidit de invidie. Muieri, poale lungi și minte scurtă, scuipă Cupcici cu dispreț. Ți-ai luat nevestică tinerică, frumușică. Te-ai băgat cioban la turmă de iepuri... Să-ți târgui și o pereche de coarne, îl înțeapă Alexa din invidie. Du-te dracului! izbucnește Cupcici. Știi ceva?! spune el apoi, panicat, dar se liniștește. N-am treabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dar după ce autorul i-a oferit un exemplar cu autograf din cartea sa, a fost mai blînd, apreciindu-l drept „om de treabă”. Nu lipseau de la festivitate „supiștii” unor asemenea reuniuni. Știută fiind darea de mînă a poetului, veniseră cu nevestele. La „Bucuriile muzicii” am ascultat o amplă prezentare a lui Leopold Stokowski. Născut în 1882, faimosul compozitor și dirijor (pe care l-am mai văzut în filmul „100 de bărbați și o fată”) n-a părăsit pupitrul (deduc din înregistrările
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cerneală, deschid robinetul, și gata! Pe unii dintre ei trebuie, vorba cuiva, să-i tragi de cot ca să-i oprești. „Scriu ca și cum ar fuma”. Nimic nu-i împiedică să umple șapte-opt pagini în fiecare zi. Chiar dacă s au certat cu nevestele, chiar dacă afară-i cald și bine sau dacă bate vîntul și viscolește, productivitatea lor e constantă. Dispoziția și, odată cu ea, randamentul meu variază. Sînt un biet om sub vreme, un meteosensibil, cum se zice mai nou, iar uneori cea mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ăsta. — Ești căsătorit? — Nu. Am fost cândva, dar nu mai sunt. — Ai divorțat din pricină că te-ai făcut Computator? Am auzit că nu prea sunt buni familiști Computatorii. — Nici vorbă! Sunt și Computatori care au familii și se înțeleg excelent cu nevestele. Da, e adevărat, cei mai mulți gândesc că e mai simplu să-și vadă de treburi dacă nu sunt legați de familie. Meseria asta solicită mult efort intelectual, pericolele pândesc la tot pasul și consideră că nu e cazul să pună în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
negoț cu cositor și țesături. Negustorii asirieni cumpărau cositor din Iran și îl vindeau regatelor din Anatolia și cumpărau în schimb lână și țesături. Au fost descoperite 22 000 de tăblițe cu scriere cuneiformă, majoritatea fiind scrisori între negustori și nevestele și fii lor. Deși în ultima instanță se recurgea la confruntări militare, s-a recurs și la diplomație. La Hattutas, capitală imperiului hitit, s-au găsit fragmente a 70 de tratate de pace, printre care și cea dintre regele hitit
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
pământul nimănui" pentru a-i salva. Era dificil pentru soldați să reziste psihologic ascultând strigătele muribunde zile și nopți ale camarazilor căzuți pe "pământul nimănui" până când mureau. Permisiile erau momente de bucurie, dar neîmplinite căci soldații evitau să vorbească cu nevestele și copii lor despre viața de pe front cu scopul de a-i proteja de ororile războiului. S-a manifestat o discrepanță între ofițer și soldat. La vest, ofițerii își exprimau atitudinea de paternitate. Pentru prima dată în istorie, având în
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]