115 matches
-
reîntâlnind pe filozof după decenii, constată (6 iulie 1972): într-un cuvânt, Noica, pentru care filozofia lui Hegel îi este atât de familiară, se supune Istoriei, știind bine că orice altă atitudine n-ar duce decât la tăcere, sterilitate sau nevroză 22. La întrebarea din același interviu din Euphorion, Cum vedea Noica România post-comunistă?, Andrei Pleșu răspunde și el cu luciditate: Noica nu-și imagina deloc România post-ceaușistă. Era omul care să se adapteze la acest tip de lume și făcea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o mare sensibilitate la factorii declanșatori. Dacă nu este tratată la timp, gastrita evoluează spre ulcere și chiar spre cancer gastric. După simptomele de manifestare, gastrita acută poate fi confundată cu alte afecțiuni cum ar fi ulcerul gastro-duodenal, colecistita acută, nevroză astenică sau un Început de cancer gastric. Tratamentul se individualizează În funcție de starea bolnavului. Dacă este posibil, se Începe prin provocarea evacuării conținutului gastric, foarte rar fiind necesar repausul la pat și dieta hidrică, cu apă fiartă și răcită. b. Gastritele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
eficient propria teamă. Nevroza sau anxietatea ca trăsătură de personalitate Unele persoane sînt pe zi ce trece mult mai sensibile, mai emotive și mai predispuse la anxietate decît semenii lor confruntați cu situații similare. Psihologi precum Eysenck și Eysenck (1975, nevroză), Spielberg et al. (1983, anxietatea ca trăsătură de personalitate), Costa și McCrae (1992, nevroză) sau Tellegen (1982, reacția la stres) au conceput chestionare pentru a descrie acele variații ale personalității umane care demonstrează că predispoziția spre anxietate este deseori un
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în Israel, o hartă rutieră e perimată, de regulă, după trei ani), și migrena automobiliștilor (în fiecare lună se inventează noi itinerarii). Pentru toți cei vizați de împrejmuire, fie ei închiși înăuntru, adică incluși, sau opriți în afara ei excluși această nevroză face din cel înzidit un obsesional și din înziditor un paranoic. Voi putea trece oare? Dar dacă dau peste un baraj volant? La ce oră închid? Pe unde s-o iau azi? Și cum voi proceda la înapoiere? Nu e
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
al discursului. „Apoi ... mașinismul, capita lis- mul, alcoolismul etc. Degenerescența ! strigă alții.” Iată ce spune medicinistul din O făclie de Paște, într-un elocvent rapel epistemic : „Atavismul... Alcoolismul cu urmările-i patologice... Vițiul de concepție... Deformarea... Palu dis- mul... Apoi nevroza ! - Atâtea și atâtea cuceriri ale științei moderne... Dar cazul de reversie ! Darwin... Haeckel... Lom- broso..”. Aceeași lapidară listare a noxelor modernității, a acutelor progresului, cuvinte- cheie dintr-o dezbatere de interes larg în epocă. Toate aceste noxe pot fi capitalizate
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de sfârșit de secol. În rama epistemică, ucigașul dobândește un chip generic, cel descris de Lombroso în Homo criminale, matoidul sau cazul de reversie. În discursul celor doi tineri studenți se află circumscris și cazul lui Leiba Zibal : „Paludismul... Apoi nevroza”. Patologia finiseculară are propria sa galerie de monștri, cazul de reversie reprezentând una dintre piesele esențiale ale teratologiei lombrosiene. Numele capi- tale, „monștrii sacri” pentru epistema finiseculară sunt invocate : Darwin, Haeckel, Lombroso. „Omul criminal”, matoidul, un caz de atavism, este
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
contextul reflecției lui Jean Clair asupra unei mutații de profunzime în societatea occidentală de la finele secolului XIX și începutul secolului XX, mutație care relevă mișcări tectonice invizibile : „Atavismul... Alcoo- lismul cu urmările-i patologice... Vițiul de concepție... Deformarea... Paludismul... Apoi nevroza ! - Atâtea și atâtea cuceriri ale științei moderne...”. Seria de noxe ale civilizației anunță aparent paradoxal progresul, deși, în același timp reprezintă consecințele sale. Se află aici un milenarism abil camuflat, o apocalipsă travestită în progres și un scepticism ironic. Într-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ca încrîncenată, împinsă către perfecțiune. Regizor și director al Teatrului de Animație, era (nu prin studii, ci prin atitudine) una din figurile marcante ale intelectualității băcăuane. Ne-am stimat reciproc, în mod constant. Fără vocea lui de stăpîn sastisit, fără „nevroza” lui, Teatrul de Păpuși îmi pare azi o fantomă. *Aseară, lungă discuție telefonică (peste un sfert de oră) cu Mihai. Inevitabil, am ajuns și la polemica sa cu I. Constantinescu pe tema modernității lui Eminescu. Încercînd să glumesc, i-am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
forțat, la noțiunea-cheie a lui Anaximandru, Apeiron, volumul de debut apărut în 1971 trădează fascinația pentru fața nevăzută a lucrurilor, pentru starea primordială a ființei. Blagian ca mai toți poeții de la „Echinox”, dar fără vocația metafizică a maestrului, F. evocă nevroza de adaptare a tânărului de la țară, senzual și frust, confruntat cu spațiul citadin alienant. Dacă nostalgia rurală, a fabulosului pământ natal identificat drept Țară a Nordului rămâne un reper constant al versurilor, poetul, care nu e un mistic pur al
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
unei vârste a iluziilor și îndrăznelii (Spleen; sonetul a fost considerat un posibil punct de plecare pentru Noaptea de decemvrie a lui Al. Macedonski). Chiar dacă în cazul lui deseori este vorba de simplă poză, D. se numără între cei dintâi „nevrozați” ai literaturii noastre. El este un citadin și orașul îi apare drept un loc blestemat, spațiu al singurătății și căderii, unde oamenii se metamorfozează în soboli (Cetate). Grotescul, închipuirile macabre, hidoase, bizare, toată figurația poeziei decadente pătrunde în poezia erotică
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
totală negare de sine, la disoluția identității, la fuziunea - desigur dătătoare de moarte - cu celălalt în dispariția sinelui, la această dispariție a oricărei limite în sentimentul oceanic al renunțării absolute? Prin ce efect pervers, provenit din nu se știe ce nevroză, ospitalitatea devine un ideal mistic și sub pretextul de caritate creștină, mortificare ultimă într-o iluzie derizorie? Și totuși acest vis ne este descris, e drept cu oarecare ironie, de către Flaubert în Sfântul Iulian cel Primitor, arătându-l pe Sfântul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ei vor să se racordeze la spiritul vremii, care e cel al globalizării, al informaticii, un teatru al strigătului și nu al șoaptei, un teatru în care "oamenii din subterană" să ajungă în avanscenă. Tinerii din ziua de azi sunt nevrozați, drogați, incestuoși, cu un IQ redus, așa spune dramaturgia de import, mimată expresiv de cea autohtonă. Așa reiese din programul pentru tineri al Teatrului "Odeon", așa se desenează viața când o privești din pivnița de la Green Hours sau de la Teatrul
O furtună pe o scenă mică by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12521_a_13846]
-
stă la baza culturii românești, cât și o încercare activă de rezolvare a acesteia: am vrea să aparținem, nu aparținem și nu vom aparține niciodată pentru că Europa nu ne vrea, până la urmă trebuie să facem ceva cu asta, altfel ne nevrozam. D: Da, este o încercare de a confirma apartenența la Europa, printr-un „trecut milenar” și glorios, puternic. De fapt, sunt imitații sau variante ale ficțiunilor pe care le-au construit și vest-europenii despre ei. Însă uitându-ne la alte
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
semne psihosomatice. S-a observat, în general, că există o tendință la nevrotici (care au o notă ridicată la nevrotism) de a avea o notă crescută și la anxietate, însă acest fapt nu este suficient pentru a confunda anxietatea cu nevroza, sau pentru a asimila aceste concepte, deoarece nevroticii pot avea o notă foarte ridicată la anxietate într-o situație realmente provocatoare de anxietate. De aceea, ar fi o eroare să se confunde anxietatea cu nevroza. Anxietatea este deci “o emoție
Anxietate () [Corola-website/Science/298206_a_299535]
-
precum Henry Miller, Anais Nin, și ține prelegeri la Sorbona. Călătorește între Franța și America și ține prelegeri la universități precum Harvard, Yale, Stanford, Universitatea din Pennsylvania, având ca teme psihoterapia relațională, experiențială, "aici și acum", arta, voința creativă, și nevroza ca eșec al creativității. Rank a fost primul care a susținut faptul că separarea de gândurile învechite, emoții și conduite este chintesența creșterii și dezvoltării psihologice. El a cercetat cum ființele umane pot învăța să-și afirme voința în cadrul relațiilor
Otto Rank () [Corola-website/Science/326343_a_327672]