312 matches
-
decât unul din numeroasele obiective urmărite - și poate nu cel mai important - de agricultor. Însă odată ce agricultura științifică sau tehnica de Încrucișare Începe să ia În calcul această lungă serie de valori și Întrebuințări, se ajunge din nou la dilema newtoniană a celor zece corpuri cerești. Chiar și dacă s-ar putea reprezenta o parte a acestei complexități În modelele sale, utilizările date plantelor sunt susceptibile oricând de modificare. Parcele experimentale și ogoare adevărate După cum menționam mai devreme, toate mediile sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
devine schimbare. Moneda din hârtie este instrumentul ideal pentru o realitate economică în continuă expansiune și schimbare. Lumea politică și economică de după descoperirea Americii și a Indiilor nu va mai fi la fel ca lumea trecutului, o lume de tip newtonian, încremenită în nemișcare. Pentru funcționarea sa au existat trei tipuri de garanții în raport cu valoarea. Moneda din hârtie nu vine de nicăieri și nu merge nicăieri. Au existat garanții de legătură cu valoarea. Este vorba în primul rând de garanția pe
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
actuală În afara unui consens (și probabil așa va rămâne de acum Înainte): cele două teorii dominante (a relativității generale și cuantică) păreau - până acum câțiva ani - ireconciliabile, Împărțind comunitatea științifică În două tabere, pe lângă cei care lucrează Încă În fizica newtoniană. Unii Îl continuă pe Einstein, pornind de la premisa că timpul și spațiul nu mai sunt concepte absolute (dar păstrând concepția clasică asupra relației dintre observator și obiectul observat), iar alții pornesc de la teoria cuantică (unde observatorul și sistemul observat se
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
timpul și spațiul nu mai sunt concepte absolute (dar păstrând concepția clasică asupra relației dintre observator și obiectul observat), iar alții pornesc de la teoria cuantică (unde observatorul și sistemul observat se află Într-o relație de interdependență), dar acceptă descrierea newtoniană a spațiului și timpului. În cosmologie, această divergență de opinii are drept reflex Întârzierea unei articulări unanime a modelului cosmologic al epocii În care trăim, dar acest lucru nu trebuie confundat cu un vid de formulare fizică. În funcție de opțiunea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
puternică - „medicina energetică” - care, În afara faptului că relaxează trupul În urma unei proceduri invazive, poate preveni sau Împiedica boli destul de grave. Medicina energetică se ocupă În profunzime de sistemul nostru de sănătate. Ca societate, am ajuns la capătul călătoriei În medicina newtoniană, o perspectivă care consideră corpul mai degrabă ca pe un fel de sac cu organe și oase decît ca pe un miracol al vieții; se concentrează mai degrabă asupra bolilor decît asupra Îmbunătățirii sănătății; de asemenea, deseori caută inutil modalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
sau viziunea Îmbrățișată de medicina occidentală este cu un secol În urma celei utilizate de fizica modernă. În anul 1905, Albert Einstein a publicat formula revoluționară e=mc2, demonstrînd că energia și materia se Întrepătrund. Această descoperire a arătat că fizica newtoniană, care se concentrează pe mecanismele vieții și stă la baza medicinei occidentale, oferă doar o privire de ansamblu asupra unei probleme mult mai complexe. Implicațiile acestei probleme au stîrnit o isterie generală pe 6 august, 1945, cînd mitul lui Prometeu
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
NUTRITIVE Atitudine, acceptare, pentru pierderea În greutate Funcția creativă a PMS Efectele gîndurilor asupra chimiei creierului 4 Asaltul menstruației 100-102 stăpîna propriului corp tranziția către menopauză a se vedea și valori culturale exercițiul Împletitura Celtică 71-73,72 culori 6-7 observații newtoniene 36 revizuiri 30 perioadă premenstruală ca atmosferă protectoare 30, 7172 dezechilibre autoimune 49-51 Durerile de spate În timpul PMS În timpul sarcinii Calmarea meridianului rinichiului Durere de spate Exercițiul de calmare a meridianului intestinului gros Exercițiul de calmare a meridianului intestinului subțire
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
întâlnim la civilizațiile antice (hinduși, chinezi, egipteni, greci, evrei, romani etc.); în sensul modern astronomia datează de la Sir Isaac Newton (1643 - 1727) și prin descoperirea legii atracției universale în 1686, ea este o știință exactă a naturii deoarece cu ajutorul mecanicii newtoniene se fac previziuni despre mișcarea corpurilor cerești Astrofizica - ramură a astronomiei, cea mai completă știință despre univers, ocupându-se cu studierea legilor fizicii în cadrul fenomenelor observate de astronomie, aflând structura fizică a stelelor, făcând ipoteze asupra proceselor fizice ce au
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
lipsite de suportul analizei cantitative și necunoașterea era suplinită cu o bogată imaginație, uneori remarcânduse o intuiție a dimensiunii cosmice la hinduși, urmate mult mai târziu de teoria cosmogonică a filosofului german Immanuel Kant (1724 - 1804) care bazat pe teoria newtoniană a gravitației emite o ipoteză cosmogonică de formare a Sistemului Solar, însă această problemă de naștere a Universului nu a putut fi rezolvată cu mecanica cerească, decât în zilele noastre cunoscându-se deopotrivă mecanica teoretică, termodinamica și teoria radiației. Cosmologia
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
avem încredere nici măcar în propriile „cunoștințe”. Citiți-i pe cei mai luminați gânditori ai perioadei iluministe, care au scris cu doar puțin mai mult de două secole în urmă, și veți fi uimiți de încrederea lor. Ei vedeau o lume newtoniană care funcționa precum o mașinărie. Dacă înțelegi cum se mișcă părțile, poți prevedea orice. Omenirea era pe punctul de a controla lumea. În prezent, lumea noastră nu pare nici controlabilă, nici predictibilă; arată haotic. Teoria haosului umple rafturile librăriilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
elemente metodologice, conceptuale sau teoretice din alte domenii ale cunoașterii științifice pot constitui un sprijin pentru înțelegerea mediului social în care ne plasăm în contemporaneitate. Spre exemplu, deși în teoria sociologică nu sunt uzitate ca atare paradigmele aristoteliană, carteziană și newtoniană decât, eventual, la nivel de analiză asupra metodologiilor de cercetare (unde cele două orientări sunt privite, de obicei, într-o poziție de contrast), acestea par să ofere, din perspective diferite, un spectru pentru dezvoltarea teoriilor socioumane în general. În contextul
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mesajului. Limbajul se modifică, iar viziunea asupra naturii odată cu el. La început prima modificare constă în realizarea unei viziuni asupra materiei conformă cu inerțialitatea acesteia. Leornado da Vinci realizează o primă imagine asemănătoare celei ce va fi dezvoltată de fizica newtoniană. În primul rând materia este considerată ca inertă 180. Chiar dacă această imagine pare la o primă vedere de origine aristotelică în sensul că doar materia este prin structura sa pură non-formală, amorfă, diferența apare în momentul în care este identificată
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cinci determinări. Un alt tip de aparat care funcționează pe principiul vâscozimetrului Hoppler este cel redat mai jos: Acesta funcționează pe principiul bilei căzătoare și penetrabile, a cărei viteză este măsura vâscozității. Domeniile de utilizare ale reovâscozimetrului: - determinarea vâscozității lichidelor newtoniene; - determinarea vâscozității sistemelor nenewtoniene; - determinarea curbelor de curgere în funcție de temperatura și presiunea de împingere. Domeniul de măsurare a reovâscozimetrului este de 1-4·106 cP pentru lichidele newtoniene, iar domeniul de temperatură în care se lucrează este cuprins între -60 și
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
cărei viteză este măsura vâscozității. Domeniile de utilizare ale reovâscozimetrului: - determinarea vâscozității lichidelor newtoniene; - determinarea vâscozității sistemelor nenewtoniene; - determinarea curbelor de curgere în funcție de temperatura și presiunea de împingere. Domeniul de măsurare a reovâscozimetrului este de 1-4·106 cP pentru lichidele newtoniene, iar domeniul de temperatură în care se lucrează este cuprins între -60 și +120o C. APLICAȚIILE VÂSCOZIMETRIEI Caracterizarea substanțelor medicamentoase, auxiliare și a formelor farmaceutice Dintre substanțele medicamentoase și auxiliare caracterizate cu ajutorul vâscozității menționăm: carboximetilceluloza sodică (tipurile 3, 1000, 10000
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
6% cu clorură de sodiu 0,9%, unguentul cu macrogoli. Caracterizarea reologică a unor forme farmaceutice Vâscozitatea este o proprietate reologică de curgere a lichidelor. Reologia analizează comportarea unui material supus deformării sub acțiunea forțelor de forfecare. Din categoria fluidelor newtoniene sau ideal - vâscoase fac parte formele farmaceutice care conțin apă, alcool etilic, glicerină, sirop simplu și uleiuri vegetale. Acestea posedă aceeași vâscozitate atât în stare de repaus cât și în timpul agitării. Sistemele nenewtoniene se caracterizează prin aceea că, vâscozitatea lor
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
dacă nu facem cu onestitate bilanțul a ce și cum am gestionat și prognoza a ce și cum vrem să gestionăm în anii ce vin. Este evident și pentru cei mai convinși adepți ai paradigmei științifice dominante (întemeiate pe mecanica newtoniană, dualismul cartezian, logica aristotelică etc.) că în ultimul timp s-au acumulat și evenimente, probleme neașteptate, nedorite, neintenționate de cei care le-au creat, care pun la probă nu numai știința, ci pertinența viziunii noastre asupra lumii. Sunt mulți cei
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a bucurat de atenția comentatorilor filosofiei sale teoretice. A căzut astfel în uitare și o orientare interpretativă, promovată de neokantianismul timpuriu, îndeosebi prin opera lui Hermann Cohen, care propune drept cheie pentru înțelegerea filosofiei transcendentale cercetarea relației ei cu fizica newtoniană, mijlocită de principiile metafizice ale științei naturii. Faptul că filosofia secolelor XVII-XVIII nu înfățișează în mod clar relația ei internă cu noua știință matematică a naturii a fost apreciat de Cohen drept o „trăsătură tragică” a celei dintâi. Fundamentele metafizice
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a acestora. În acest sens, Newton este caracterizat de Cohen drept „precursorul” lui Kant, iar cel din urmă drept acela care „a desăvârșit” opera celui dintâi 9. Cohen susține că, pentru Kant, prima îndatorire a filosofiei era determinarea conceptului științei newtoniene. Această determinare ar fi fost centrul in jurul căruia se învârtea filosofia lui teoretică. „Orientând ... interogația filosofică spre știința matematică a naturii, el o precizează, mai întâi, drept întrebare nu cu privire la cunoaștere pur și simplu, prin care fiecare poate să
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
exactă a naturii ar fi lipsită de relevanță pentru conceptul filosofiei transcendentale. Kant nu l-ar fi criticat pe Hume din perspectiva concluziilor la care a fost condus de cercetarea sa asupra modului cum este posibilă o știință, ca știința newtoniană. Referirile la știința exactă a naturii în CRP sau Pr. nu susțin supoziția că o distincție ca cea dintre cunoașterea comună și știință ar fi avut vreo semnificație pentru elaborarea filosofiei transcendentale. Problemele cunoașterii științifice vor fi abordate de Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
enunțuri cum sunt cele ale științei matematice a naturii pentru elaborarea filosofiei transcendentale transpare cu mai multă claritate într-o lucrare din aceeași perioadă a lui Lothar Schäffer. Ca și Hoppe, Schäffer respinge orice asociere a filosofiei transcendentale cu fizica newtoniană și se referă apoi la consecințele unei asemenea asocieri, pe care le apreciază ca nedorite, în termenii următori: Gândirea transcendentală nu se lasă prinsă în mod satisfăcător dinspre fizică. Identificarea în conținut a conceptelor kantiene cu enunțuri ale fizicii newtoniene
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
newtoniană și se referă apoi la consecințele unei asemenea asocieri, pe care le apreciază ca nedorite, în termenii următori: Gândirea transcendentală nu se lasă prinsă în mod satisfăcător dinspre fizică. Identificarea în conținut a conceptelor kantiene cu enunțuri ale fizicii newtoniene devine fatală, dacă prin aceasta gândirea lui Kant este atrasă în întregime în sfera fizicii clasice astfel încât prin fizica nouă determinările kantiene ar trebui considerate drept depășite, ca și cele ale lui Newton 15. Argumentele autorului ar putea fi reconstituite
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
nouă determinările kantiene ar trebui considerate drept depășite, ca și cele ale lui Newton 15. Argumentele autorului ar putea fi reconstituite după cum urmează: dacă filosofia transcendentală a lui Kant nu a fost elaborată pornind de la analiza fundamentelor metafizice ale științei newtoniene, rezultă că ea nu va fi în nici un fel afectată de evoluția ulterioară a gândirii fizice. Această concluzie a fost adesea susținută prin sublinierea că cercetarea condițiilor de posibilitate ale științei matematice a naturii a fost întreprinsă de Kant în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fi firesc să ne așteptăm ca cei doi gânditori să ajungă la concluzii incompatibile. Beck va încerca să arate că lucrurile nu stau așa și să ofere astfel o apărare indirectă a tezei autonomiei filosofiei transcendentale în raport cu cercetarea fundamentelor științei newtoniene. Într-un articol, sugestiv intitulat „Un Hume prusac și un Kant scoțian”, autorul susține că în abordarea temei cauzalității la Hume pot fi distinse două întrebări: (1) Are orice eveniment o cauză? (2) Există o relație necesară între cauze și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și nu existența unor legi cauzale particulare 17. Nu ar exista, prin urmare, nici o relație între analogia a doua, ca principiu al filosofiei transcendentale, și preocupările lui Kant pentru cercetarea posibilității acelor relații universale și necesare care sunt legile fizicii newtoniene. Din cele spuse rezultă clar că una din mizele răspunsului la întrebarea dacă filosofia transcendentală este la Kant o teorie asupra condițiilor posibilității experienței în genere, care poate fi socotită independentă de cercetarea fundamentelor metafizice ale științei exacte, este aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
susținute în cunoscute lucrări de exegeză a filosofiei teoretice a lui Kant din anii ’50 și ’60. Astfel, Stephan Körner aprecia, în monografia sa consacrată lui Kant, că autorul CRP a greșit ridicând principii ce constituie condiții ale posibilității științei newtoniene la rangul de condiții ale posibilității științei matematice a naturii și ale experienței în genere. Körner admitea că în construcția sistematică a „Analiticii” sale Kant a pornit de la supoziția că fundamentele științei teoretice a naturii din epoca sa reprezintă fundamente
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]